Viroidul tuberculilor fusiform al cartofului - Potato spindle tuber viroid PSTVd,
Pospoviroid, Pospiviroidae; sinonime: Potato"Gothic" virus (in
parte), Tomato bunchy top virus; tulpini: Se cunosc tulpina tipica (Schultz si Fulsom, 1923, Phytopathology 13, 40; J.agric. Res. 25, 43), tulpina "unmottled curly
dwarf", care produce simptome asemanatoare cu ale tulpinii tipice la
tomate dar mult mai severe decat aceasta la tuberculii de cartof si
tulpini slabe putin virulente atat la tomate cat si la
cartof, (Ref. Pop, 2009, TVV, II,
4987). A fost descris prima
data de Martin (1922, Hints
to potato growers, New Jers. St. Potato Assoc. 3, 8) si Schultz si Fulsom (1923, l.c.). Este cunoscut pana
acum in America de Nord Canada,
Australia, U.R.S.S.,
Africa de Sud si Peru
(Diener si Raymer, 1971, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 66, 4 pp). Mai recent, a
fost identificat in Noua Zeelanda, la mai multe culturi de tomate
din sere, productia plantelor infectate fiind redusa cu
pana la 80 % (Elliott,
s.a., 2001, Plant Dis. 85, 1027). La cartof (Solanum tuberosum)
putinele tulpini care rasar din tuberculii infectati au
frunzisul de culoare mai inchisa decat normal, dimensiuni
reduse si crestere erecta, de unde si denumirea de
'gotica' data bolii (Leontjeva,
1971, Teza doctorat).
Caracteristic este
faptul ca la soiurile cu tuberculi ovali se formeaza tuberculi
alungiti sau fusiformi, in unele cazuri puternic deformati. La
tomate, produce boala bunchy top (Benson
s.a., 1965, Potato Handb. 10, 32). Prin inoculari artificiale, viroidul
a fost transmis la Capsicum annuum,
Chrysanthemum morifolium, Datura metel, D. stramonium, Gomphrena globosa, Lycopersicon esculentum, Nicotiana spp., Petunia hybrida, Physalis floridana,
Solanum melogena, S. tuberosum si alte specii, la majoritatea infectia
fiind inaparenta. Plantele de Scopolia sinensis reactioneaza
prin leziuni locale, iar tomatele (soiurile Rutgers si Sheyenne),
infectate in faza de 2-4 frunze si mentinute la 25-30°C,
prezinta, dupa 10-14 zile de la inoculare, frunze incovoiate
si rugoase, urmate de piticire, ingalbenire si necrozare
generala, lastarii din varf avand un aspect tufos. Experimental, se
transmite usor prin inoculare de suc si contact. În
natura, se raspandeste prin taierea tuberculilor,
contactul dintre plante, masinile si uneltele tehnologice, insecte cu
aparat bucal pentru rupt si mestecat, tuberculi, polen si, in
proportie de 87-100 %, prin samanta de tomate si de
cartof (Elliot s.a., 2001,
l.c.). În extracte de Solanum
tuberosum in 0,2 M NaCl, temperatura de inactivare este intre
75 si 80°C si dilutia limita 10-2-10-3,
iar in extracte cu fenol inactivarea termica are loc intre 90
si 100°C si dilutia limita 10-3-10-4. În plantele de
tomate infectate s-au pus in evidenta transformari
celulare caracteristice. În extracte tisulare, ARN infectios este exclusiv asociat cu nucleii si/sau nucleolii.
Viroidul se gaseste in plante sub forma de molecule de ARN
circulare sau lineare. Se multiplica printr-un mecanism
inca incomplet lamurit, multiplicarea fiind favorizata la
temperaturi ridicate, de 24-30 °C.
Masurile de prevenire se bazeaza pe selectarea
plantelor sanatoase in cadrul sistemelor producerii cartofului
de samanta, identificarea celor bolnave
facandu-se prin transmiteri artificiale la tomate sau prin
electroforeza in gel de poliacrilamida. Din soiurile sau
clonele total infectate, poate fi eliminat prin cultivarea plantelor la
temperaturi scazute (5-8°C) si aplicarea culturilor meristematice.
.com