Virusul inrosirii nervuriene in forma de
pana a coriandrului - Coriander feathery red vein virus, CFRVV,
Nucleorhabdovirus, Rhabdoviridae
(Pop, 2009, TVV, III, 83). A fost raportat prima data la Coriandrum sativum si Pastinaca sativa, in S.U.A., de Misari si Sylvester
(1983, Hilgardia 51, 1), in prezent fiind raspandit in
California, S.U.A. În conditii de infectii naturale, virusul
produce benzi clorotice si apoi rosietice in lungul nervurilor
la Coriandrum sativum si
infectii latente la Pastinaca sativa.
Prin inoculari artificiale, a fost transmis la Anthriscus sylvestris, Apium graveolens, Daucus carota, Foeniculum
vulgare, Pastinaca sativa, Petroselinum crispum, Nicotiana clevelandii, N.
glutinosa si N. glutinosa x clevelandii,
nesusceptibile fiind Capsicum frutescens,
Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Cucumis sativus, Fragaria vesca,
Gomphrena globosa, Lactuca sativa, Lycopersicon esculentum, Nicotiana tabacum,
Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Physalis floridana, Sonchus oleraceus si Vigna unguiculata. Inoculat artificial, virusul produce benzi
clorotice apoi rosii in lungul nervurilor la Coriandrum sativum, marmorare si pete mici clorotice sistemice
la Apium graveolens, cloroze
nervuriene si cloroze internervuriene la Nicotiana clevelandii si N. clevelandii x glutinosa si
infectii latente la Anthriscus
sylvestris, Daucus carota, Foenicum vulgare si Petroselinum
crispum. Virionii s-a gasit in nucleii si
spatiul perinuclear din celulele infectate ale mezofilului foliar. Experimental, virusul poate fi transmis prin inoculare de suc.
În natura, se transmite, in mod persistent,
prin afidele Hydaphis foeniculi si
Myzus persicae, virusul
multiplicandu-se in vectori si transmitandu-se
congenital urmasilor acestora. De la un an
la altul, virusul rezista mai ales in butasii speciilor
susceptibile pastrati peste iarna pentru producerea se
samanta in anul urmator. Virionii sunt
anvelopati, in forma de bastonase sau cartuse,
in sectiuni ultrafine avand o lungime modala clara de 216 nm si 75 nm in diametru,
canalul central fiind evident si arhitectura helicoidala
evidenta. Principalele masuri de prevenire constau in
insamantarea culturilor susceptibile izolat de sursele de
infectie formate, mai ales, din semincerii infectati in anul
precedent in stadiul de butasi, si combaterea afidelor
vectoare.