Virusul
latent al spanacului - Spinach latent
virus SpLV, Ilarvirus, Bromoviridae, sinonim CE 36 virus, (Ref.
Pop, 2009, TVV, III, 24). A fost
semnalat prima data in fosta Jugoslavie (Štefanac, 1978 . Acta bot. Croat. si,
ulterior, studiat in Olanda, unde a fost izolat din 12 loturi de
samanta din 142 analizate, proportia semintelor
infectate fiind de pana la 50 % (Bos
s.a., 1980, Neth. J. Pl. Path. 86, 79). Virusul a fost identificat, de
asemenea, in S.U.A. Plantele de Spinacia
oleracea infectate natural nu prezinta simptome, sau pot manifesta
clarifierea nervurilor si mozaic, care dispar la scurt timp de la
infectie. Artificial, a fost transmis la Amaranthus retroflexus, Anthirrinum majus, Beta macrocarpa, B.
vulgaris, Celosia argentea, C. cristata, Chenopodium amaranticolor, C. quinoa,
Nicotiana bigelovii, N. clevelandii, N.
glutinosa, N. megalosiphon, N. rustica, N. tabacum, Petunia hybrida, Phaseolus
vulgaris, Phlox drumondii, Spinacia oleracea si Tetragonia expansa. Inoculat experimental, virusul induce leziuni
locale, necrotice, la Phaseolus vulgaris
soiul Bataaf, leziuni locale clorotice tranzitorii la Cucumis sativus soiul Gele Tros, leziuni locale mici (de varful unui ac) clorotice cu centrul uscat
la Chenopodium amaranticolor, leziuni
locale clorotice difuze urmate de infectia sistemica manifestata
prin rasucirea frunzelor benzi nervuriene clorotice marmorare piticire
si distrugerea frunzelor din varf la Chenopodium quinoa, inele mici clorotice sau gravate la Beta vulgaris si infectie
sistemica inaparenta la
Gomphrena globosa, Nicotiana clevelandii, N. glutinosa, N. rustica, N. tabacum si Tetragonia expansa.
Virionii se gasesc in mezofilul
foliar, dar in celulele infectate nu se observa incluziuni
caracteristice. În citoplasma, apar
insa grupe de vezici inconjurate de o membrana si
mici vacuole in celulele parenchimatice. Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc. În
natura, se transmite prin samanta, prin polen la
samanta si prin polen la planta polenizata (Štefanac si Wrischer, 1983, Acta Bot. Croat. 42,
1). La spanac, rata transmiterii prin samanta este de pana la 50 %, iar la unele specii
inoculate artificial de peste 50 %. Inactivarea virusului are loc la 60-65°C,
longevitatea in vitro este de 6-8 zile, iar dilutia limita 10-3-10-4.
Virionii sunt izometrici de 27 nm in diametru cu
profilul rotund, avand aranjamentul capsomerelor neevident.
Preparatele purificate se sedimenteaza sub forma a trei componente,
genomul consta din 5 parti de ARN monocatenar linear, iar
virionii au o singura proteina capsidala. Principala masura de prevenire
consta in producerea si utilizarea de
samanta libera de virus.