Virusul marmorarii frunzelor ciresului

Virusul marmorarii frunzelor ciresului - Cherry mottle leaf virus, CMLV, Trichovirus. Sinonime: Cerasuvirus maculans virus, Marmor cerasae virus, Marmor cerasi virus, Prunivir cerasi virus, Prunus virus 1. Tulpini: Cherry severe mottle leaf (rugose type), Cherry mild mottle leaf (smoot type).  Este inrudit serologic cu Peach mosaic virus si, exceptand cadrul de citire 4, are genomul asemanator cu al virusului Apple chlorotic leaf spot (James s.a., 2000, Arch. Virol. 145, 995), (Pop, 2009, TVV, III, 380). Marmorarea frunzelor ciresului a fost observata prima data in 1920, in statul Oregon din S.U.A. (Zeller, 1934, Oreg. State Hort.Soc. Ann. Dept. 26, 92), natura ei virotica fiind stabilita de McLarty si Reeves in 1935. Are o raspandire generala in statele Washington, Oregon, Idaho si Columbia Britanica si a fost semnalata in California, Utah si Montana, fiind mai frecventa si cu importanta economica mai ridicata in plantatiile din zonele in care creste ciresul spontan amar (Prunus emarginata). Infectate natural cu acest virus sunt plantele de cires (Prunus avium), cires ornamental (P. serrulata soiul Kwanzen), piersic (P. persica), cais (P. armeniaca), Prunus emarginata, visin (P. cerasus), P. avium x P. cerasus, Amanoyawa si P. yedoensis soiul Yoshino. Prin inoculari artificiale a fost transmis si la alte specii de Prunus, precum si la Chenopodium amaranticolor si C. quinoa (James, 1993, In: Viruses of Plants p. 378. Eds A.A. Brunt s.a., 1997. Univ. Press Cambridge, UK). La cires (P. avium), simptomul cel mai caracteristic consta in marmorarea clorotica neregulata si distorsoinarea suprafetei limbului, mai ales la frunzele din varfurile lastarilor, care pot fi mascate la temperaturi ridicate. În cazuri severe, tesuturile din dreptul petelor clorotice se necrozeaza si cad, ducand la perforarea limbului. Cresterea varfurilor lastarilor fiind franata, internodurile raman scurte, iar frunzele se aglomereaza in rozete. Fructele sunt mici, fara gust, se coc mai tarziu, dar nu sunt deformate. Comportarea soiurilor de cires este diferita, unele (Bing, Helderfingen, s.a.) fiind sever afectate, Vic. Napoleon (Royal Ann) mijlociu afectate, Republican si Van slab afectate, iar 37, printre care Black Tartarian, Burbank, Lambert, Sam si Windsor, precum si visinul (Prunus cerasus) si ciresul dulce (P. avium x P. cerasus), s-au dovedit simptomatologic tolerante. Piersicul (Prunus persica) nu manifesta simptome externe la majoritatea tulpinilor, exceptie facand semincerii de GF 305 si Elberta. În teste de transmitere artificiala, purtatoare fara simptome externe s-au dovedit speciile Prunus salicina, P. cerasifera, P. mahaleb, P. serotina, P. maackii, P. tomentosa si P. davidiana. Marul (Malus sylvestris), parul (Pyrus commumis), prunul (Prunus domestica) si semincerii de P. andersonii, Bessey cherry si P. subcordata sunt rezistenti la CMLV. Virusul poate fi transmis prin inoculare mecanica la Chenopodium quinoa, care reactioneaza prin simptome sistemice.

Ca indicatori, in conditii de sera, se recomanda semincerii de piersic (P. persica) GF 305 sau Elberta si Prunus tomentosa, ultimul reactionand prin aparitia de cloroze difuze cu benzi in lungul nervurilor si leziuni inelara pe unele frunze (Damsteegt s.a., 1998. Acta Hort. 472, ISHS, 143), iar in camp soiul de cires Bing. Virusul se transmite prin inoculare de suc, toate tehnicile de altoire si prin acarianul Eriophies inaequalis (Oldfeld, 1970, Annu. Rev. Entomol. Migrarea lui din inocul la portaltoi este inceata, realizandu-se in proportie de 100 % dupa 106 ore. În natura, se raspandeste prin multiplicarea si plantarea materialului saditor infectat si prin acarianul vector, ciresul amar spontan (Prunus emarginata) avand un rol important in epidemiologia bolii. Virionii sunt filamentosi, de 10 x 760 nm, prezentand striatiuni transversale, distanta dintre spirale fiind de 3, nm ( James s.a. 2000, l.c.). Poate fi purificat din frunze de Chenopodium quinoa. Anticorpii policlonali si monoclonali ai VMFC reactioneaza cu izolatele lui Peach mosaic virus, insa intr-o masura mai mica decat cu antigenul propriu. Genomul este o molecula de ARN monocatenar, cu  patru cadre de citire (ORF), spre deosebire de Apple chlorotic leaf spot virus cu trei ORF. În virioni se gaseste o singura subunitate proteica capsidala. Masurile de prevenire constau in recoltarea ramurilor altoi numai de la plante mama care au dat reactie negativa la testare si aplicarea tratamentelor chimice contra acarienilor. În plantatiile cu soiuri foarte sensibile se recomanda defrisarea pomilor infectati si inlocuirea lor cu exemplare libere de virus din soiurile de cires tolerante. Virusul nu a putut fi eliminat din ramurile infectate prin mentinerea lor timp de 20 minute in apa incalzita la 50°C, sau prin crestrea pomilor timp de 21 zile la 37°C.