DETERMINAREA POLARIMETRICA A AMIDONULUI

DETERMINAREA POLARIMETRICA A AMIDONULUI

a. Consideratii teoretice

Metodele de determinare a amidonului se bazeaza pe unul din urmatoarele principii:

separarea amidonului ca atare din amestecul complex in care se gaseste si determinarea lui fie prin cantarire fie prin alte metode.

Determinarea polarimetrica a amidonului se face dupa metoda Ewers-Grossfeld.

Polarimetria este metoda fizico-chimica de masurare a deviatiei planului luminii polarizate, indusa de substantele optic active. Aparatul care se utilizeaza pentru aceste masuratori se numeste polarimetru.

Substanta optic activa sau substanta asimetrica este molecula al carui model nu se suprapune peste imaginea sa in oglinda.

Substantele optic active se afla sub forma a doua perechi de structuri numite antipozi optici sau enantiomeri (D, L). Din valoarea α a unghiului de rotatie se calculeaza pentru substantele optic active marimea [α] numita rotatie specifica.

[α] = α / l . c  unde: l = lungimea stratului de substanta

strabatut de lumina polarizata

l = 10 cm = 1 dm

c = concentratia substantei

Rotatia specifica (putere rotatorie) se exprima in grade si minute si corespunde la un gram de substanta activa raportata la 1 ml solutie.

Amidonul este o poliglucida formata din glucoza, care este optic activa si se obtine in urma hidrolizei acide a acestuia .

Lumina naturala. Lumina polarizata

Lumina in care vectorul camp electric E vibreaza haotic in toate directiile posibile intr-un plan perpendicular pe directia de propagare se numeste lumina naturala.

Lumina in care vectorul E are o singura directie de oscilatie se numeste lumina polarizata.

b. Principiul metodei

Amidonul se dizolva in acid clorhidric diluat si se citeste deviatia polarimetrica a solutiei obtinute.

c. Modul de lucru

Se cantareste la balanta analitica 5 g material fin macinat, care se trece fara pierderi intr-un balon cotat de 100 ml, unde se amesteca bine cu 25 ml acid clorhidric 1,124% pana nu se mai observa cocoloase. Se mai adauga 25 ml din acelasi acid clorhidric 1,124%, pentru a spala gatul balonului. Se amesteca usor si se introduce balonul intr-o baie de apa care fierbe, unde se tine exact 15 minute, avand grija ca baia sa fie bine incalzita de la inceput, astfel ca fierberea sa nu se opreasca dupa introducerea balonului decat scurt timp. Se agita des continutul balonului in primele trei minute, fara a-l scoate din baie. Se scoate apoi balonul, se toarna in el imediat 20 ml de apa distilata rece si se raceste cat mai repede continutul pana la temperatura de 20°C, la robinet. Se adauga apoi 20 ml acid clorhidric 25 % si 1 ml solutie 4% fosfowolframat de sodiu. Se aduce printr-un filtru uscat, prinzand filtratul intr-un vas uscat si eliminand primii 10 ml. In sfarsit se polarimetreaza filtratul intr-un tub de 10 cm, avand grija ca temperatura solutiei sa fie de 20°C.

d. Functionarea aparatului

Se calibreaza aparatul fara proba actionand vernierul pana cand scala mobila si scala fixa sunt in pozitia zero. In acest moment prin ocular se observa o culoare rosie , uniforma.

Se pune tubul cu proba in aparat. Privind din nou prin ocular, se observa 2 zone: una rosu deschis si una rosu inchis. Se actioneaza vernierul din nou pana cand culoarea observata prin ocular este cea initiala, adica rosu uniform.In acest moment se citeste pe scala mobila valoarea unghiului α.

e. Calculul

Cantitatea de amidon brut continut in produsul cantarit, exprimata in grame, este data de relatia:

100 . αp 100 . αp 0,54 αp . 100

A = ----------- = ------------- = 0,5443 αp iar A % = ----- ----- -----

L . [α]D20 1 . 183,7 m

αp = gradele polarimetrice citite

Lucrarea nr.12

Determinarea polarimetrica a lactozei din lapte.(metoda Ionescu Matin)

Majoritatea glucidelor sunt optic active datorita atomilor de carbon asimetrici pe care ii contin.Solutiile apoase ale glucidelor rotesc planul luminii polarizate spre dreapta sau spre stinga,in functie de proprietatile lor.Unghiul de deviere a luminii polarizate se masoara cu ajutorul polarimetrelor.

Rotatia specifica [α]20s se calculeaza prin relatia:

[α]20s=α·100/C·l  in care:C=g substanta/100ml

l=lungimea tubului polarimetric (dm)

α=unghiul citit la polarimetru

Rotatia specifica pentru glucoza este de +52,5s,pentru fructoza -92,3s,pentru lactoza +54,5s,iar pentru zaharoza+66,5s.

Pentru dozarea lactozei din lapte,aceasta se trateaza cu solutie de CuSO4 si K3[Fe(CN)6] pentru precipitarea proteinelor.Se efectueaza apoi filtrarea,iar filtrantul limpede se pune in tubul polarimetric si se efectueaza citirea unghiului de deviere a luminii polarizate,prin aceeasi tehnica ca cea utilizata la dozarea polarimetrica a amidonului.

Experienta.Ssubstante necesare.Lapte de analizat,Solutie saturata de sulfat de cupru

Solutie saturata de ferocianura de potasiu

Intr-un flacon Erlenmeyer se pun 25 ml lapte,apoi 20 ml apa distilata si 3ml solutie saturata de sulfat de cupru.Amestecul obtinut se agita si se adauga 2ml solutie saturata de ferocianura de potasiu.Se agita din nou flaconul apoi se lasa 10 minute in repaus si se filtreaza.Lichidul limpede de filtrat se pune in tubul polarimetric,fara sa apara bule de aer in tub.Tubul polarimetric plin cu solutia de cercetat se pune in polarimetru,care a fost adus in prealabil la zero,iar cimpul ocularului este unuform luminat.Punctul zero se obtine invirtind surubul de sub analizor,astfel incit gradatia zero de pe prisma fixa sa-i corespunda gradatia zero de pe prisma mobila.Daca se pune tubul polarimetric cu solutie in aparatul adus la zero,se constata ca jumatatea ocularului este intunecata.Se roteste din nou surubul de sub analizator pina cind cimpul ocularului devine uniform iluminat,pe ambele jumatati.Se citeste unghiul de rotatie,adica gradatia de pe prisma mobila care este in dreptul gradatiei zero de pe prisma fixa si se face calculul conform relatiei:

.g lactoza/100ml=α·100·2/54,5 ·l in care:α = unghiul de rotatie citit

54,5s = rotatia specifica a lactozei

l = lungimea tubului polarimetric in dm

cifra 2 = diluarea laptelui inainte de defecare