Electrozi si celule electrochimice

Electrozi si celule electrochimice

Atunci cand punem in contact un conductor electronic (solid) cu unul ionic (lichid) se realizeaza un electrod. La interfata de separare solid/lichid apar fenomene de transport ale sarcinilor prin intermediul ionilor sau electronilor. Cel mai simplu electrod poate fi realizat prin imersarea unui metal intr-o solutie a unei sari solubile a metalului respectiv, de exemplu o bara de cupru cufundata intr-o solutie de sulfat de cupru (Figura 58).

Figura 58. Electrodul Cu/CuSO₄(aq)

La limita de separare intre cele doua medii are loc un proces intens de transport al ionilor de Cu. Pe de o parte atomi de Cu din metal parasesc suprafata metalului si trec in solutie ca ioni, pe de alta parte ionii de Cu²⁺ din solutie trec pe suprafata metalului unde castiga 2 electroni si trec in atomi. Procesele decurg simultan si in ambele sensuri pana la stabilirea unui echilibru (numarul de particule ce parasesc metalul in unitatea de timp devine egal cu numarul de particule ce parasesc solutia in aceeasi unitate de timp). In aceste conditii intre metal si solutie, la limita de separare intre medii apare o diferenta de potential numita potential absolut de electrod Df. Acest potential este greu de estimat din considerente teoretice si nici nu poate fi determinat experimental.

Atunci cand doi electrozi sunt pusi in contact prin intermediul unui conductor ionic se obtine o celula electrochimica (sau simplu celula). Celulele electrochimice pot fi traversate de un curent electric, iar dupa natura cauzei care provoaca trecerea curentului electric, celulele electrochimice se clasifica in doua categorii: elemente galvanice si celule de electroliza.