Influenta geometriei ciocnirii
asupra dinamicii ciocnirilor nucleare la energii peste 1 GeV/nucleon
Imaginea participanti-spectatori a
ciocnirilor nucleare relativiste face ca geometria
ciocnirii sa joace un rol extrem de important in descrierea dinamicii acestor ciocniri.
Este important de subliniat, in acest context, faptul ca rolul
geometriei ciocnirii a fost stabilit inca din etapa razelor cosmice
[19,20]. De aceea, in analiza datelor experimentale se face distinctie intre diferite tipuri de experimente - inclusive,
semiexclusive si exclusive - si, mai ales, intre ciocniri periferice si ciocniri centrale [5,7,10,11,21-23]. De asemenea, in
descrierea dinamicii ciocnirilor nucleu-nucleu la energii inalte simetria nucleu incident-nucleu tinta
joaca un rol important [1-4,8,24,25].
Relevarea
unor stari si fenomene anomale in ciocniri nucleu-nucleu la
energii mai mari de 1 GeV/nucleon va fi strans legata de geometria
ciocnirii si de simetria ciocnirii. Acestea vor determina un anumit raport
intre regiunea participanta si regiunea (regiunile)
spectatoare, ceea ce va face ca fenomenele
de la suprafata de contact dintre cele doua regiuni sa fie
mai usor sau mai dificil de observat si de separat din punct de
vedere experimental [3,4,7,11].
Importanta
geometriei si simetriei ciocnirilor nucleare relativiste este
subliniata si de faptul ca toate modelele propuse fac apel la
acestea, iar analizarea datelor experimentale si discutarea rezultatelor
experimentale nu este posibila decat in cazul luarii
in considerare a acestor aspecte. Este important de subliniat faptul
ca stabilirea unei relatii de legatura intre diferite
marimi fizice de interes pentru ciocniri periferice, de exemplu, nu
presupune - decat in putine cazuri - gasirea unor
relatii similare pentru ciocniri centrale. Un exemplu semnificativ
in acest sens il reprezinta sectiunile eficace [26].
Luarea corecta in considerare a
contributiilor celor doua tipuri de regiuni va face posibila o
mai profunda cunoastere a dinamicii acestor ciocniri si a
fenomenelor care au loc in materia nucleara fierbinte si
densa formata in regiunea de suprapunere a nucleelor care se
ciocnesc [3,4,7,11,12,27-29].