Marimi si unitati de masura

Marimi si unitati de masura

Prin marime se intelege o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor, care poate fi deosebita calitativ si determinata cantitativ.

Sub raport calitativ, se deosebesc marimi care descriu proprietati diferite si care se definesc in moduri diferite. Exemple de marimi, in sens general, calitativ : lungime, masa, energie rezistenta electrica, temperatura.

Unele categorii de marimi sunt comparabile intre ele, desi poarta denumiri diferite. Acestea sunt tratate in metrologie ca o singura marime.

Sub raport cantitativ, se poate vorbi despre marimi determinate, cencrete, care, care caracterizeaza individual un anumit obiect, fenomen sau sistem.

Acest aspect al marimii exprima atributul sau esential de a putea varia cantitativ (de a putea fi mai mica sau mai mare) si de a fi determinata, masurata.

Dupa rolul pe care il au in sistemul unitatilor de masura, se deosebesc marimi fundamentale si marimi derivate.

Marimile fundamentale reprezinta un set de marimi, intr-un sistem de marimi dat, admise ca fiind independente intre ele.

Marimile derivate sunt marimi definite cu ajutorul marimilor fundamentale si sunt dependente de acestea. Marimile derivate din diferite capitole ale fizicii (mecanica, caldura, optica etc.) se introduc fie prin relatii de definitie, fie prin legi noi din domeniul respectiv.

Ansamblul marimilor fundamentale si derivate, definit pentru descrierea fenomenelor dintr-un anumit domeniu, constituie un sistem de marimi.

Sistemul de marimi care sta la baza Sistemului International de Unitati de masura contine sapte marimi fundamentale : lungime, masa, timp, intensitatea curentului electric, temperatura termodinamica, cantitate de substanta, intensitatea luminoasa : el se noteaza : sistemul l, m, t, I, T, n, j.