Aprecierea potentialului demografic si a resurselor de munca din zona transfrontaliera romano-ungara (partea romaneasca)

Zona frontaliera de vest, definita prin reuniunea tuturor judetelor limitrofe cu Ungaria, totalizeaza o populatie de 2.192.990 locuitori, ceea ce demonstreaza un potential uman ce poate constitui o premisa importanta pentru dezvoltarea acestui spatiu, pentru o cooperare economico-sociala si culturala intensa si durabila.

Evolutia numerica a populatiei din acest spatiu a fost continua pana in deceniul al IX-lea al acestui secol, marcand o diminuare remarcabila dupa anul 1990. La principalele recensaminte ale acestui secol se poate constata aceasta evolutie crescatoare in valoare absoluta, dar constant descrescatoare in raport cu dinamica populatiei la nivel national (tabel nr.1).

Tabel nr.1. Evolutia si ponderea populatiei zonei frontaliere de vest la principalele recensaminte si in anul 1996

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1997

Aceasta evolutie paradoxala are la baza dinamica indicatorilor demografici elementari, care evolueaza opus, iar rezultatul este o diminuare continua a potentialului demografic in raport cu alte zone geografice si de dezvoltare ale tarii.

Prima categorie de indicatori elementari, esentiali in masurarea gradului de auto-regenerare demografica, este miscarea naturala a populatiei. Valorile principalelor sale componente se abat flagrant de la mersul inregistrat la nivel national, contribuind la o depopulare naturala constanta a zonei. Daca in cazul natalitatii, situata la valoarea de 9,87‰ (fata de 10,2‰ pe total tara), scaderea nu este spectaculoasa (constatandu-se, dupa abrogarea legii privind interzicerea avorturilor, o omogenizare regionala evidenta), in cazul mortalitatii aceasta depaseste cu circa 1,5‰ media la nivel national.

Variatia intraregionala a celor doua componente, pusa in evidenta prin analize de detaliu, scoate in relief, cateva arii mai mult sau mai putin individualizate. Astfel, natalitatea cea mai ridicata, de peste 12,0‰, se concentreaza in patru arii cu oarecari discontinuitati, localizate in nord-estul si sudul judetului Bihor, in Tara Oasului si aria limitrofa, la care se poate adauga vestul judetului Timis (in primele cazuri natalitatea ridicata se datoreste modelului local dominat de familia cu multi copii, iar in ultimul aceasta se datoreaza emigrarii populatiei germane, in general in varsta, si noilor conditii create familiilor de tigani, adepte ale modelului cu multi copii). Valori mai scazute de 8‰ se inregistreaza pe arii extinse in aria de munte si colinare ale judetelor Arad si Timis. Aceasta inseamna o translare a potentialului biologic uman, cel putin pentru aceasta parte sudica a zonei transfrontaliere, dinspre est spre aria de campie, situata la vest. Distributia valorilor mortalitatii contureaza trei arii cu valori foarte scazute, dar in genere peste media nationala: cea mai extinsa se suprapune peste Campiile Timisului si Muresului, alta foarte accentuata peste partea nordica a judetului Satu Mare, iar ultima peste aria montana a judetului Bihor. Spatiul muntos al judetului Arad, cu precadere la care se adauga vaste arii colinare si de campie apartinand judetului Bihor, inregistreaza valori de peste 20,0‰. In situatia mortalitatii ridicate, depopularea a constituit factorul principal, intrucat migrand populatia tanara, satul si-a diminuat alarmant capacitatea sa biologica de autoregenerare.

Urmare a evolutiei ambilor indicatori principali ai miscarii naturale, sporul natural pe ansamblu este negativ, ca de altfel si la nivel national (-2,5‰), dar mult mai redus (-4,28‰). Diferentierile teritoriale sunt importante, cel mai mare contrast fiind inregistrat in partea sudica a zonei frontaliere, intre Campia joasa a Timisului cu valorile cele mai ridicate, muntii Zarandului si Dealurile Lipovei cu valorile cele mai coborate. De asemenea in partea nordica se detaseaza contrastul dintre Tara Oasului si Campia Careiului.

Dinamica extrem de nefavorabila, determinata de miscarea naturala, este compensata de miscarea migratorie, care conduce la detasarea zonei frontaliere, pe ansamblul sau, ca una dintre cele mai atractive la nivel national, si in special partea sa sudica. Analiza valorilor migratiei nete la nivelul anilor 1994-1996 ne arata un spor important de populatie rezultand din orientarea generala a fluxurilor interjudetene. Daca in anii 1994 si 1995 judetul Satu Mare marca valori negative, in anul 1996 toate judetele componente ale acestei zone inregistrau valori pozitive ale migratiei nete (tabel nr.2). Dinamica valorilor ne arata in mod clar o diminuare a puterii de atractie a zonei asupra altor judete, dar ramane la valori ridicate, in contextul unei diminuari drastice a volumului migratiei interjudetene.

Tabel nr.2. Valorile migratiei nete pe judete si total zona frontaliera

Sursa: CNS, date calculate

Judetele cele mai importante in aport de populatie, pentru aceasta zona, apartin nordului Moldovei (Suceava, Iasi, Botosani si Neamt) si nordului Transilvaniei si Maramuresului (Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud), cunoscute ca excedentare in forta de munca si populatie, in general.

Valorile migratiei nete la nivel intraregional individualizeaza valorile cele mai ridicate in anul 1996 pentru partea sudica, in principal pentru comunele din aria de campie dintre Mures si Crisul Alb, pentru o parte din cele situate in Dealurile Lipovei, cat si pentru cele din sud-vestul judetului Timis, unde valorile depasesc frecvent 6,5‰. Valori negative generalizate se remarca in tot spatiul de la nord de Crisul Alb, cu exceptia centrelor urbane in care migratia neta este pozitiva.

De altfel, dupa anul 1990 se constata o dinamica extrem de diferentiata a fluxurilor de migranti la nivel local. Astfel, numarul imigrantilor la nivel de comuna scade accentuat in 1996, mai ales in Campia Timisului, la care se poate adauga nord-estul judetului Bihor. Cresteri importante se remarca in partea central-sudica a judetului Bihor, estul judetului Arad si partea central-nordica a judetului Satu Mare. Dinamica emigrantilor arata, in linii mari cam aceleasi areale si cu aceeasi semnificatie. Aceasta inseamna ca in zona frontaliera de vest se asista la o diminuare foarte puternica a migratiei la mica distanta in judetele Timis si Arad si la valori ceva mai ridicate in partea nordica, dar pe ansamblu cu valori mult mai reduse in 1996 fata de 1990. Deci, pe plan local populatia a devenit mult mai stabila, ceea a ce inseamna un atuu in plus spre asigurarea unei sinergii locale in dezvoltarea de perspectiva. La aceasta stabilitate a contribuit in mod decisiv aplicarea Legii fondului funciar si scaderea drastica a puterii de atractie a oraselor, consecinta a proceselor de restructurare economica, in special industriala.

Urmare a acestor evolutii la nivel intraregional se constata ca ponderea comunelor care inregistreaza cresteri de populatie (valori de peste 100%) in sudul zonei frontaliere este mult mai mare decat in nordul acesteia, unde predomina comunele cu o depopulare care a continuat si dupa anul 1990, cu toate facilitatile acordate locuitorilor prin aplicarea legii fondului funciar. Astfel de comune cu descresteri spectaculoase se intalnesc si in judetul Timis, cu precadere in aria de dealuri si de munte.

Un indicator important, care reflecta capacitatea de atractie a fiecarei comune sau oras este raportul dintre populatia totala si cea cu domiciliu stabil. Valorile de peste 100% demonstreaza o forta de atractie, pe cand cele mai mici, dimpotriva. Examinarea hartii indicelui de atractivitate exprima fara indoiala un mare decalaj intre aria de dealuri si de munte si cea de campie, pe de o parte, intre nordul si sudul zonei, comunele situate in ultima arie de relief si in judetele Arad-Timis, fiind mult mai atractive. Aceasta atractivitate demografica are la baza necesitatile economiei locale, deficitare in forta de munca, inertia atractiei anterioare si accidental sosirea ca flotanti a unor familii cu multi copii.

In ciuda unor indicatori demografici mai putin favorabili se poate remarca la nivelul anului 1996 o structura pe varste a populatiei, care demonstreaza existenta unui potential uman important si in perspectiva (tabel nr.3). Populatia tanara detine o pondere mai redusa cu 0,5% fata de media pe tara (19,9%), pe cand populatia in varsta depaseste cu 0,4% media la nivel national (12,2%). Ca urmare a acestor valori indicele de vitalitate demografica la nivelul zonei este situat sub cel al Romaniei (154,3 fata de 164,1%).

Tabel nr.3. Structura populatiei pe varste si valorile indicelui de vitalitate demografica, pe judete si zona

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1997, date calculate

Pe judete se constata ca populatia tanara depaseste cu mult media pe tara in cazul judetului Satu Mare (21,7%) si ca se situeaza mult sub aceasta in cazul judetului Arad. Diferentierea dintre cele doua judete situate la extremitatile intervalului de valori se detaseaza in situatia indicelui de vitalitate, calculat ca raport intre populatia sub 15 ani si peste 65 de ani. Aceasta este o consecinta directa a valorilor opuse inregistrate in privinta natalitatii in cele doua judete.

La nivel de comuna, distributia populatiei tinere marcheaza doua areale distincte: unul situat in vestul judetului Timis, iar celalalt acoperind aproape in intregime Tara Oasului si spatiul ramas spre granita de vest. Valorile cele mai reduse, situate sub 17% se inregistreaza cu precadere in spatiul deluros si montan al judetelor Arad si Timis. In compensatie, populatia de peste 65 de ani detine cele mai ridicate ponderi, chiar peste 20%, chiar in aceste ultime arii, unde fromeaza o suprafata aproape continua. Aceasta se prelungeste partial in aria de campie a Crisurilor. Este surprinzatoare ponderea foarte redusa a acestei categorii de populatie in Campia Muresului si cea a Timisului, de unde a emigrat in masa populatia de origine germana si unde modelul familial cu un copil era cel mai cunoscut. Schimbarile demografice intervenite, mai ales dupa anul 1990, cand locul familiilor emigrate a fost luat de cel al imigrantilor tineri, in special tigani, iar uneori ucraineni. Din cauza natalitatii ridicate populatia in varsta detine ponderi reduse si in nordul judetului Satu Mare, acolo unde predomina familiile cu multi copii. Principalele rezervoare de forta de munca sunt constituite in principal de orase si spatiul montan, acolo unde ponderea grupei de varsta cuprinsa intre 15-65 de ani depaseste 2/3.

Relatia dintre cele doua mari grupe de varsta este pusa in evidenta de indicele de vitalitate demografica, ce cunoaste doua importante concentrari de valori ridicate, de peste 200%: una este situata in Campia Timisului, iar cealalta in zona Tarii Oasului. Un indice de vitalitate foarte scazut se remarca aproape in intreaga arie deluroasa si montana din estul judetelor Arad si Timis si, partial, in Campia Crisurilor. Aceasta inseamna ca, practic, se poate conta pe cele doua importante arii in revitalizarea numerica a populatiei zonei frontaliere de vest.

Structura pe nationalitati a populatiei releva, pe ansamblu, un caracter multietnic, alaturi de romani, vietuind maghiari, tigani, germani, slovaci, sarbi, bulgari s.a.m.d. Populatia romaneasca este cvasimajoritara in toate comunele cu exceptia celor din aria de campie situata intre Crisul Repede, la sud si Somes la nord. Valori de peste 97% apar in aria Muntilor Apuseni, in special in judetul Arad si sud-estul judetului Bihor, de unde scad usor spre granita de vest. Populatia maghiara este majoritara intr-o parte din arealul mentionat si izolat in cateva comune dispersate in judetele Satu Mare si Arad. Cele mai multe sunt localizate pe frontiera de vest a Romaniei. Tiganii sunt dispersati, dar mult mai prezenti in comunele din ariile de campie. Ei s-au localizat atat in comune cu populatia majoritar romaneasca, dar si in altele unde sunt majoritari maghiarii sau se inregistreaza un numar mare de populatie de origine germana. Populatia germana, mult diminuata numeric dupa exodul anilor 1990-1991, se concentreaza intr-un areal foarte extins, cuprinzand Campia Timisului si Muresului, dar unde nu depasesc decat la Lovrin 10% din populatie (11,1%), si in altul apartinand partii central-sudice a judetului Satu Mare, unde uneori ponderile depasesc cu mult 20,0% (Petresti – 55,4%; Foieni – 51,7%; Tiream 33,7% s.a.m.d.). Acest paradox al repartitiei populatiei de origine germana, are la baza declararea la ultimul recensamant ca germani a unei populatii maghiarizate de-alungul timpului, si care s-a declarat ca atare dupa 1990, spre a putea emigra in Germania. Caracterul multietnic si multicultural al zonei frontaliere de vest reprezinta o importanta premisa pentru o cooperare transfrontaliera benefica pentru toate comunitatile locale si regionale.

Pentru evaluarea calitatii potentialului uman un indicator foarte util poate fi indicele de analfabetism. Analiza acestuia in corelatie cu distributia altor elemente demografice si de structura releva o legatura foarte stransa intre valorile cele mai ridicate si ponderea tiganilor la nivel de comuna, pe de o parte si ponderea populatiei in varsta, pe de alta parte. Ca urmare, se poate remarca o arie relativ compacta situata in partea central-sudica a judetului Bihor extinsa pe toate treptele de relief, dar in special in cea de munte si dealuri. O alta arie cu valori de peste 5% din populatie, nestiutoare de carte este situata in nordul judetului Satu Mare.

Resursele de munca pot fi apreciate ca volum si structura. Apreciind volumul total ca fiind egal cu ponderea populatiei in varsta de munca, vom constata ca cel mai important rezervor se afla in judetul Timis, unde aceasta categorie de populatie depaseste cu mult media pe tara (67,9%) si pe zona (68,0), inregistrand 69,1%. Valorile celorlalte judete sunt situate usor sub media nationala. Aceasta detasare a judetului Timis se datoreaza in mare parte capacitatii sale de atractie a fortei de munca tinere din alte judete ale tarii, care deformeaza pozitiv valorile unei structuri rezultate dintr-o evolutie a indicatorilor miscarii naturale total nefavorabila. Orasele mari si mijlocii, in primul rand, au constituit principalii poli de atractie a fortei de munca in perioada regimului totalitar, iar astazi sunt tot mai excedentare.

Rata de inlocuire a fortei de munca este pe ansamblul zonei favorabila (123%), chiar daca se situeaza sub valoarea inregistrata la nivel national (128,8%). Pe judete, se constata ca doar judetul Satu Mare se apropie de valoarea medie pe tara(127,2%), toate celelalte, fiind situate mult sub aceasta si in primul rand judetele Arad (118,5%) si Timis (121,3%).

Structura populatiei ocupate pe principalele ramuri economice releva o pondere foarte ridicata care revine agriculturii (38,8%), depasind cu mult valoarea medie nationala, care se cifreaza la 35,4%. Este vorba de o ruralizare a economiei ariei frontaliere? Daca avem in vedere scaderea ponderii sectorului industrial (25,9%) fata de valoarea pe total tara (29,2%) si doar usoara dominare a sectorului tertiar (31,44 fata de 30,34%), rezulta ca in mod real asistam la un fenomen contrar tendintei generale de dezvoltare. Acest fenomen apreciem ca va fi temporar, intrucat o mare parte din populatia ocupata acum in agricultura provine din pensionari, care au parasit mediul urban, dupa anul 1992, reintorcandu-se in satele de origine.

In ce priveste populatia ocupata in agricultura se inregistreaza o detasare neta a partii sudice de cea nordica, in sensul ca judetele Arad si Timis au valori mai mici de 34%, pe cand Bihor si Satu Mare depasesc 42%, respectiv 44,0%. La nivel de comuna analiza remarca cele mai reduse valori ale populatiei ocupate in agricultura in Campia Muresului, in partea central-estica a judetului Bihor, in jurul oraselor Timisoara si Satu Mare. Valori ridicate se pot individualiza in patru arii: una in Dealurile Lipovei, care se continua cu Campia Timisului, alta in aria de interferenta a judetelor Arad si Bihor (in zona de campie), a treia la nord de Oradea si a patra la extremitatea nordica a zonei.

Populatia ocupata in industrie este foarte redusa in judetul Arad (22,6%), dar mai ridicata in judetele Bihor si Timis (in ambele se depaseste 27%). Pe unitati administrative elementare se constata ca valorile cele mai ridicate sunt inregistrate in orase si imprejurimile acestora, in ariile miniere, iar cele mai coborate in spatiile profund rurale. Aceeasi distributie generala o prezinta si populatia activa din constructii, cu o extindere mai mare in nordul judetului Satu Mare, cunoscandu-se faima localnicilor in constructia de locuinte din lemn.

Populatia ocupata in servicii completeaza structura populatiei ocupate, dar de cel mai mare interes se bucura comertul si transporturile. Analiza teritoriala a ponderii detinute de populatie in activitatile comerciale, reliefeaza conturarea unui areal cu valori foarte ridicate, ce se suprapune aproape in intregime peste judetul Arad. Explicatia s-ar putea gasi in facilitatile care decurg din traversarea longitudinala a judetului de catre cea mai importanta artera de circulatie rutiera, care leaga tara Europa Centrala si de Vest. Valori similare apar in vestul judetului Timis si in sud-estul acestuia. Populatia ocupata in transporturi detine ponderi insemnate in localitatile de-alungul axei de circulatie Deva-Arad-Curtici si din imprejurimile acesteia, in alte arii mai mult sau mai putin compacte.

Dinamica salariatilor in intervalul 1990/1996, cu toata distributia teritoriala relativ uniforma, evidentiaza cel putin doua areale: unul cu o crestere relativ importanta in partea de nord a judetului Arad (determinata, probabil de mentinerea personalului salariat din agricultura sau descresterea sa cu o viteza mai mica decat a celui din industrie), iar altul cu valori foarte scazute (cu descresteri accentuate) extins pe aproape intreaga arie de campie a judetului Bihor. In unele comune montane, cu industrie extractiva s-a remarcat, de asemenea in intervalul analizat, o crestere a numarului de salariati. Dinamica salariatilor din industrie, difera de cea a numarului total de salariati, in sensul unei disipari neregulate a comunelor cu valori ridicate ale acestei dinamici. Nordul zonei frontaliere, aproape in intregime judetul Satu Mare, nu prezinta decat 5 comune cu cresteri ale numarului de salariati in industrie.

Somajul este un fenomen manifest in zona, ca si in Romania, abia dupa anul 1990. Valorile la nivelul intregii zone frontaliere sunt situate sub media la nivel national. Rata acestuia se plasa la o cota mai mica decat jumatate din valoarea de 6,6% (1996). Judetele Arad si Bihor inregistreaza valori de 2,7%, judetul Timis se situeaza usor sub aceasta cifra (2,5%), pe judetul Satu Mare se apropie de 5% (4,7).

In compensatie, analiza ponderii detinute de persoanele aflate in cautarea primului loc de munca, ne arata fara nici-o indoiala, capacitatea foarte ridicata a judetului Timis de a-si integra rapid in munca tinerii absolventi, in raport cu judetul Satu Mare, ale carui posibilitati sunt mult restranse. Judetul Arad si Bihor sunt de tranzitie intre cele doua judete, marcand valori moderate.

Volumul si calitatea resurselor umane. Pentru o corecta apreciere a resurselor de munca din regiunea transfrontaliera un rol important il are evaluarea volumului si calitatii acestora. Limitati fiind de datele statistice avute la dispozitie pentru determinarea acestora au fost alesi 4 indicatori pentru evaluarea volumului si 3 indicatori pentru calitatea fortei de munca.

Volumul resurselor de munca a fost determinat utilizand atat indicatori care sa redea cantitatea acestora, dar si altii care arata tendintele manifestate de evolutia acesteia. Daca pentru primul aspect s-au folosit populatia totala si populatia in varsta de munca (cuprinsa intre 15-65 de ani), pentru cel de-al doilea s-au utilizat cresterea (descresterea) populatiei in intervalul 1990-1996 si indicele de atractivitate, relevand puterea de atractie a populatiei la nivelul anului 1996.

Dupa standardizarea valorilor si agregarea lor s-a obtinut indicele volumului reurselor de munca, ce inregistreaza valori destul de diferentiate in teritoriu (Fig.68). In general se poate usor constata ca marile orase dispun de importante resurse de munca, ca de altfel si marile asezari rurale. Volum foarte important al resurselor de munca se intalneste in doua mari areale situate in sudul regiunii, respectiv in orasul Arad si imprejurimi, precum si in orasul Timisoara si imprejurimile acestuia. In jurul acestora se pot delimita areale cu valori importante si medii, insular aparand comune cu volum foarte redus in resurse de munca. Valorile scad apoi spre est si spre vest, unde doar insular se remarca existenta unor orase sau comune cu volum important sau mediu de resurse umane.

In contradictie cu partea sudica a regiunii, jumatatea nordica se detaseaza prin valori reduse si foarte reduse, pe alocuri medii, ale indicelui privind volumul fortei de munca. Aceasta inseamna ca o buna parte din aceste arii s-au depopulat in ultimii 30 de ani si ca depopularea lor, cel putin pe cale naturala continua. Un volum foarte important se remarca in cazul oraselor Oradea, Satu Mare, Carei, Marghita si in extremitatea nordica a judetului Satu Mare, acolo unde indicatorii demografici naturali sunt foarte ridicati.

Alaturi de volumul resurselor de munca potentiale, un rol important pentru dezvoltarea acestei arii il detine calitatea acestora. Pentru o apreciere globala a calitatii lor, s-au utilizat ca indicatori populatia ocupata in agricultura, mortalitatea infantila si indicele de analfabetism. Urmand aceiasi cale de determinare a unui indice agregat al calitatii resurselor umane, ca si in cazul indicelui volumului acestora, s-au transpus pe harta valorile inregistrate (Fig.69). Se remarca valori relativ diferentiate, pe ansamblul regiunii, individualizandu-se cateva arii cu o calitate precara (foarte joasa) a resurselor de munca.

Astfel, cel mai vast areal se afla in partea centrala a regiunii, cuprinzand partea nordica a judetului Arad si sudica a judetului Bihor, adica axact acea arie rurala prin excelenta, cu populatie dominant ocupata in agricultura, cu un indice de analfabetism care ajunge chiar la peste 15%, cu o mortalitate infantila foarte ridicata. Alte doua arii importante se constata in sudul si vestul judetului Timis, in acele arii puternic depopulate, mai ales dupa emigrarea in masa a populatiei germane, cu o pondere importanta a populatiei ocupate in agricultura. Arii cu o calitate precara a resurselor umane se pot intalni in nordul judetului Bihor si in extremitatea nordica a judetului Satu Mare, unde indicatorul mortalitatii infantile si al analfabetismului detin cea mai mare pondere.

In mod evident, valorile indicelui de calitate cele mai ridicate se inregistreaza in ariile urbane si periurbane. Cel mai extins areal, cuprinzand si spatii rurale importante este cel din jurul Aradului, prelungindu-se de-alungul Muresului, pana dincolo de Lipova. Al doilea areal ca importanta apare cel din jurul orasului Satu Mare, cuprinzand aproape tot judetul, dar indeosebi partea sa vestica. Valori relativ ridicate ale calitatii resurselor umane se constata in sud-estul Depresiunii Beius si in partea limitrofa a judetului Arad, o arie in care industria extractiva si exploatarii si industrializarii lemnului detin ponderi importante. Tot cu valori scazute se remarca orasul Timisoara si comunele imediat apropiate. Pe ansamblu, culoarul Timisului si estul judetului Timis se detaseaza, de asemenea prin valori ridicate ale calitatii resurselor umane.

In concluzie, se poate remarca evolutia miscarii naturale a populatiei in conformitate cu mersul traditional, rolul miscarii migratorii de la mare distanta de a compensa unele emigrari masive (cum au fost cele din anul 1990) si sporul natural accentuat negativ, stabilitatea in crestere a populatiei la nivel de comuna (oras), volumul important de resurse de munca deocamdata cantonat in orase. Sunt de subliniat discrepantele dintre ariile de campie si cele colinare-munte, pe de o parte si cele dintre sudul si nordul zonei frontaliere, in materie de potential uman pe de alta parte. Calitatea superioara a potentialului uman caracterizeaza aceleasi arii urbane, dar se extinde si in spatiile periurbane ale acestora, iar in unele cazuri chiar in cele in care predomina orasele mici (Tara Beiusului, de exemplu) este data de nivelul de pregatire (grad redus de analfabetism), de mortalitatea infantila scazuta, de gradul inalt de calificare a fortei de munca. La caracteristicile populatiei si fortei de munca se pot adauga rata inalta de inlocuire a fortei de munca, ponderea importanta a fortei de munca tinere si comportamentul tolerant datorita convietuirii multiculturale si multietnice a populatiei din aceasta regiune frontaliera. Structura populatiei ocupate scoate in evidenta o tendinta de reruralizare a zonei, prin ponderea mare a populatiei ocupata in agricultura.

Sinteza asupra elementelor interne, reiesita din analiza SWOT.

Utilizand concluziile obtinute din analizele de detaliu efectuate anterior si metodologia pusa la dispozitie prin analizele de tip SWOT, s-au putut stabili principalele atuuri si puncte slabe, caracteristice pentru spatiul luat in studiu. Totul s-a concretizat astfel in urmatoarele:

Atuuri.

structura etno-culturala toleranta si favorabila cooperarii transfrontaliere;

gradul de instruire ridicat al populatiei, indeosebi in ariile din apropierea frontierei si in marile centre urbane;

volumul ridicat de forta de munca disponibila;

atractia traditionala pentru forta de munca instruita din alte regiuni ale tarii;

ponderea ridicata a grupei de populatie in varsta de munca, mai ales in partea sudica a regiunii;

cresterea gradului de stabilitate a populatiei in localitatile de domiciliu;

experienta in recalificarea fortei de munca;

spiritul de initiativa si asumarea responsabilitatii riscului in afaceri mai ridicate;

tendinta de crestere a ponderii populatiei ocupate in sectorul tertiar.

Puncte slabe.

discrepante demografice teritoriale intre centrele urbane si spatiile rurale;

gradul ridicat de imbatranire a populatiei in mediul rural, cu exceptia extremitatilor sudice si nordice ale regiunii;

structura populatiei ocupate, in care populatia din agricultura domina celelalte sectoare;

rata somajului in crestere;

difuzia cvasigenerala a tiganilor si dificultatea integrarii lor in munca;

diferentieri intre calitatea fortei de munca din orase si din mediul rural;

emigrarea in masa a populatiei de origine germana si introducerea unui vid de identitate la nivelul satelor dominate anterior de aceasta etnie.

Elemente de analiza LFA (individualizarea prioritatilor si sub-prioritatilor).

Sintetic, utilizand aceeasi analiza intreprinsa la nivelul ariei frontaliere, s-au putut individualiza prioritatile si subprioritatile, plasate pe pozitia unor outputuri intr-o analiza LFA in extenso, avand ca obiectiv principal dezvoltarea cooperarii romano-ungare in zona transfrontaliera.

Cresterea gradului de toleranta dintre diferitele etnii ale comunitatilor locale:

a)     promovarea unor programe de cooperare interetnica si interconfesionala;

b)     diminuarea tendintelor de segregare etnica in afaceri.

Sprijinirea sectorului tertiar, pentru atragerea populatiei active din sectorul primar spre astfel de activitati;

a)     promovarea spiritului de initiativa in afaceri;

b)     acordarea de facilitati IMM-urilor din domeniul tertiar

Incurajarea cresterii naturale a populatiei prin masuri de ordin economic si administrativ;

a)     acordarea de facilitati economice pentru persoanele cu mai multi copii;

b)     cresterea perioadelor de ingrijire a copiilor.

Incercarea de atragere a populatiei germane, spre locurile parasite;

a)     inapoierea in totalitate a bunurilor care le-au apartinut inainte de cel de-al doilea razboi mondial;

b)     reducerea formalitatilor si acordarea de facilitati fiscale in cazul persoanelor care au revenit pe teritoriul satelor respective.

Reducerea ratei somajului, prin instituirea unei retele de recalificare a fortei de munca spre profesii cautate;

a)     infiintarea de noi institutii si reactivarea institutiilor existente de recalificare a somerilor;

b)     depistarea profesiilor de perspectiva pentru forta de munca din regiune.

Adoptarea de masuri pentru reducerea gradului de analfabetism, mai ales in cazul populatiei tinere;

a)     optimizarea retelei de asezaminte de invatamant mai ales in mediul rural;

b)     organizarea de cursuri de alfabetizare pentru tinerii care au depasit varsta de includere in circuitul normal de invatamant

Integrarea tinerilor absolventi in activitati economice.