CAPITOLUL 1

PREZENTAREA S.C.T.B. BUZIAS S.A.

1.1. CADRUL NATURAL

1.1.1 ASEZAREA GEOGRAFICA

Prin valentele terapeutice deosebite ale factorilor de cura prezenti in zona sa, orasul Buzias constitue una dintre cele mai importante statiuni balneoclimaterice din Romania.

Situat in sud-vestul tarii, la intretaierea paralelelor de 45⁰ 37 latitudine nordica cu meridianul de 21⁰48 ongitudine estica, oraaul Buzias cuprinde, pe langa localitatea propriu-zisa ai satel Bacova si Silagiu.

Orasul Buzias se invecineaza la nord cu comuna Racovita, la est cu comuna Darova, la vest cu comuna Cheveresul Mare si Nitchidorf, iar la sud cu hudetul Caras-Severin.

In limitel stabilite im anul 1968, teritoriul orasului are o suprafata de 105,2 Km², pe care trsiesc 8046 locuitori. Altitudinea medie a oraaului este de 128 m.

Declarat localitate balneara, inca din 1819, oraaul se desfasoara pe terasa superioara a Timisului, la contactul dintre campia si dealurile banatene, in partea de sud-est a celui mai mare judet al tarii, judetul Timis 18678 Km² suprafata sau 3,6 % din teritoriul tarii noastre.

1.1.2. CAI DE ACCES

Orasul statiune Buzias este situat pe drumul judetean 592, la 34 Km sud-est de municipiul Timisoara si la 521 Km nord-vest de capitala tarii -Bucuresti.

Fata de al doilea oras al judetului Timis-Lugoj, Buziasul se afla la 20 Km sud-vest.

Caile de acces spre orasul Buzias sunt urmatoarele

Timisoara-Buzias, pe drumul judetean modernizat 592 34 Km

Lugoj-Buzias, pe drumul judetean modernizat 583 25Km

Frontiera Iugoslaviei-Jimbolia-Timisoara-Buzias 59A 48 Km

Frontiera Iugoslaviei-Timisoara-Buzias 59A 48 Km

Frontiera Iugoslaviei-Moravita-Deta-Jebel-Sag-Timisoara, pe drumul national modernizat 59 63 Km

Frontiera Iugoslaviei- Timisoara- Buzias ( 97 Km )

Frontiera Iugoslaviei-Moravita- Jebel ( D.N. 59 )-Liebling-Otvesti (D.J. 693 B)-Sacosu Turcesc (D.J.592), 81 Km.

Pentru a putea ajunge la Buzias se pot utiliza in liniile aeriene deservite de aeroportul Timisoara.

1.1.3. RELIEFUL

Orasul Buzias este situat in zona de terase ale Timisului, ce se intinde la poalele dealului Silagiu, si anume in Lunca Vaii Salcia, sapata in terasa superioara. Aceasta terasa are o extindere continua, avand o latime maxima de 8 km, se prezinta sub aspectul unei campii intinse, strbatuta de numeroase vii tributare paraului Sorcani (se mai numeste si Surgani).

Lunca Vaii Salcia are latimi cuprinse intre 280-300 m si lungime, numai pe teritoriul statiunii balneoclimaterice de 1000-1200 m.

Patul vaii se afla la o altitudine de 118-130 m, coborand foarte usor pe directia est-vestica. Cei doi versanti ai vaii Salcia au inaltimi de 15-20 m, cel drept este continuu si ceva mai inclinat, iar cel stang este mai putin inclinat, fiind fragmentat de paraiele Preturii, Silagiului, Bisericii.

1.2. GESTIONAREA TURISMULUI

La fel ca majoritatea statiunilor balneoclimaterice din Romania, activitatea turistica din statiunea buzias se desfasoara in cadrul Societatii Comerciale de Tratament Balnear ( S.C.T.B.)

Creata in 1990, S.C.T.B. are un capital de 15.850.000.000 lei, statul ramanand majoritar si detinand 70 % din acest capital social.

In urma actiunilor de privatizare incheiata in anul 1994, societatea a privatizat circa 9,7 % din capitalul social, avand 1407 actionari cu 567027 de actiuni.

Managerul societatii este incepand din anul 1994 doamna economist Ana Maria Doran.

Principalii beneficiari ai serviciilor de cazare, masa si tratament sunt cetateni de varsta a treia (pensionari) ale caror bilete sunt subventionate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, dar si alte persoane mai tinere, care au afectiuni cardiovasculare.

Incepand din anul 1996 biletele celor veniti prin Ministerul Muncii si Protectiei Sociale au fost scoase la licitatie S.C.T.B . BUZIAS S.A. revenindu-i in 1996-4600 bilete, iar in 1997 aproximativ 7000 bilete.

S.C.T.B . BUZIAS S.A. are in exploatare la ora actuala urmatoarele :

Hotelul Parc cu 284 de locuri, restaurant si baza sa de tratament.

Hotelul Timis cu 284 de locuri, restaurant si baza sa de tratament.

Hotelul Buzias cu 96 de locuri.

20 de vile.

Restaurant-cabina.

Bazele de tratament Baia 1 si Baia2.

Sectia de fizioterapie.

Sala de sport independenta.

Centrala termica.

9 sonde, care furnizeaza apa minerala.

Palmarul.

Un restaurant rustic in mijlocul parcului numit Gradina Banateana

Un strand.

Muzeul istoric al statiunii.

Vechiul Casino.

La S.C.T.B . BUZIAS S.A. lucreaza in prezent 162 persoane. In prezent sase vile sunt luate in locatie de gestiune de catre alti actionari, de asemenea si strandul cu apa termala.

1.3. CLIMATUL, APA SI TERMALISMUL LA BUZIAS

Climatul, aerul (puternic izolat), prezenta de dioxid de carbon si apa minerala din statiunea Buzias poseda calitati terapeutice exceptionale.

1.3.1. AERUL SI CLIMATUL

Climatul favorizeaza tratamentul afectiunilor cardiovasculare in toate sezoanele si nebulozitatea redusa este benefica turiatilor.

Caracteristica majora a statiunii Buzias este aerul puternic ionizat (400-700 perechi de ioni negativi/cm³ de aer ). Acest proces de ionizare corespunde unui procent prezent la o altitudine de 1200 la 2000 m.

Statiunea Buzias nu este situata decat la altitudinea de 128 m, poate deci intampina bolnavii suferinzi de deficienta cardiaca si nervoasa, care suporta un sejur la altitudine.

1.3.2. APA MINERALA BUZIAS

Existenta surselor de apa minerala depinde de prezenta muntilor vulcanici, de zacamintele de petrol, gazele naturale si de saruri. Astfel, majoritatea resurselor provin din apele care, prin infiltrare, sosesc de la mare adancime si revin la suprafata incarcate de gaz carbonic si de saruri, intre timp temperatura apei poate creste intre 7⁰ C - 11⁰C, facand din statiunea Buzias o statiune minerala atermala.

Dupa al II-lea Razboi Mondial s-a desfasurat o vasta campanie de prospectare a resurselor de apa minerala, care apoi au fost captate si analizate pentru a stabili caracteriticile lor fizico-chimice.

Astazi la Buzias, exista 7 izvoare, 7 fiind exploatate in scop terapeutic, al saselea fiind exploatat de intreprinderea Phoenix in scop comercial.

Apele minerale de Buzias au o compozitie chimica bogata in :

Bioxid de carbon(CO₂).

Fier(Fe)

Bicarbonat

Clor(Cl).

Calciu(Ca).

Magneziu(Mg)

Brom(Br)

Gazul carbonic, principala compozitie a apei de Buzias (2,4 g/l) este prezent sub trei forme :

in stare gazoasa

asociat cu metan

dizolvat in apa

Decurg trei tipuri de utilizare:

emantii naturale

cura externa si interna

imbuteliere

1.3.3.TERMALISMUL LA BUZIAS

Puternica concentratie si compozitie chimica foarte variata a apei de Buzias permite tratarea simultana a numeroaselor boli :

Boli cardio-vasculare :

hipertensiunea vasculara

arteopatie periferica

miocardiopatie

valvulopatie

insuficienta aortica

cardiopatie schemica

Boli ale sistemului nervos central :

depresii

semipareze

nevroze astemice

Boli de metabolism :

gute

diabet

obezitate

afectiuni ale tubului digetiv

Boli reumatice :

artroze

recuperarea functionala dupa accidente sau operatii

degenerari articulare

Boli ginecologice :

sterlitatea feminina

Pentru tratarea bolilor enumerate mai inainte, diferitele terapii propuse curantilor sunt :

bai de ape minerale calde

bai de plante medicinale

mofete

imachetari cu parafina

aerosol

hidroterapie

fizioterapie

masaje

cure interne

acupunctura

gimnastica

infiltratii cu Boicil Forte.

Statiunea Buzias dispune de patru baze de tratament si patreu cabinete medicale:

baza de tratament si trei cabinete medicale la hotel Parc

baza de tratament si un cabinet medical la hotel Timis

doua baze de tratament la Baia 1 si Baia 2.

sectie de fizioterapie.

Curantii sunt dirijati de medicii lor in statiunile termale adaptate afectiunilor acestora.

Statiunea Buzias prezinta avantaje sigure.

Curantii beneficiaza de o situatie geografica privilegiata, de un climat si de ape minerale favorabile tratamentului a numeroase afectiuni.

ANALIZA STRUCTURILOR EXISTENTE IN

STATIUNEA BUZIAS

In spatiul geografic care dispune de un potential natural atragator, turismul nu se poate dezvolta decat in ipostaza in care exista suficiente posibilitati de cazare a vizitatorilor.

Unitatile de cazare indeplinesc mai multe functii, imbinarea armonioasa a acestora asigurand confortul solicitat de turisti :

functia de cazare propriu-zisa

functii complementare : agrement, alte servicii

functia de productie, in legatura cu alimentatia turistilor

functia comerciala

functia de informare

O statiune balneara indeplineste trei functii principale:

activitatea de tratament balnear

functia de rezistenta temporara

functia de agrement

Pentru a prezenta cele mai bune conditii pe care le ofera statiunea Buzias, este necesara o analiza a calitatii structurilor existente.

STRUCTURILE DE CAZARE

Serviciile de cazare se prezinta ca o activitate complexa, decurgand din exploatarea capacitatii de cazare, fiind alcatuit dintr-un grup de prestatii oferite turistului pe tot timpul ramanerii lui in unitatea hoteliera.

Dezvoltare calitatii serviciilor de cazare sunt dependente in primul rand de existenta unei baze tehnico-materiale de cazare; toate acestea cu dotarile corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si care sa indeplineasca si alte functii.

Cazarea in statiunea balneoclimaterica Buzias cuprinde complexele balneare de 2 stele " Parc ", " Timis ", "Buzias ", cat si case de odihna de 1-2 stele, avand o capacitate totala de cazare de 1040 de locuri.

Din categoria serviciilor hoteliere ce intregesc functiile de cazare se pot mentiona urmatoarele:

primirea si distribuirea in hotel a corespondentei turistilor

servicii de schimb valutar

pastrarea obiectelor de valoare

spatul si calcarea lenjeriei

curatarea hainelor

dotarea camerelor la cererea clientilor cu inventar suplimentar

puncte de descacere a presei

telefon national si international

salon de frizerie

activitati de agrement : salon de tevevizor, inchirierea de jocuri distractive ( remz, sah, biliard, table )

un boutique vitrina in cadrul receptiei

parcare

Resursele de munca se refera la potentialul uman ca factor de productie. Acesta poate fi definit cantitativ, avand ca sursa dimensiunea personalului structurata corespunzator, dar si calitativ, prin nivelul calificarii profesionale.

Din punct de vedere cantitativ, numarul persoanelor angajate in aceste unitati de cazare se ridica la 50 de persoane.

In aceste unitati de cazare se utilizeaza un sistem international si de rezervari moderne, gestiune computerizata, forta promotionala, adaptare la clientala internationala, mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerintelor internationale.

PRINCIPALII INDICATORI AI ACTIVITATII

TURISTICE DESFASURATE LA

S.C.T.B. " BUZIAS " S.A.

Deoarece cuprinde activitati complexe si eterogene turismul nu poate fi caraterizat printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori, care au in vedere urmatorele elemente:

oferta turistica, din punct de vedere al bazei materiale,al personalului si calitatii serviciilor

cererea turistica, respectiv circulatia turistica in cadrul teritoriului

rezultatele activitatii turistice, respectiv incasarile, cheltuielile si eficienta economica.

Sistemul de indicatori trebuie sa asigure masurarea dimensiunilor activitatii turistice si informatii referitoare la activitatea de cazare si a celorlalte servicii turistice. Pentru a putea analiza si evidenta cat mai bine evolutia acestor indicatori voi lua in calcul anii 1997-2001.

Indicatorii potentialului economic

Acesti indicatori caracterizeaza oferta turistica din punct de vedere al bazei materiale, al personalului si calitatii seviciilor turistice, acestia sunt:

- indicatorii bazei materiale

Baza materiala este factorul care influenteaza dimensiunea circulatiei turistice. Baza materiala are un continut complex, fiind formata din elementele specifice: spatii de cazare, de alimentatie, de tratament si din elementele ale bazei generale.

Indicatorii capacitatii de cazare caracterizeaza volumul ai structura elementului esential si al echipamentului turistic.

Cei mai utilizati sunt:

numarul de unitati de cazare si alimentatie

numarul de locuri aferente acestor unitati

S.C.T.B. " Buzias " S.A. Detine un numar de 20 de spatii de cazare, 3 restaurante, 3 baruri de zi.

Situatia spatiilor de cazare si de alimentatie publica la S.C.T.B. "Buzias" S.A. Este prezentata in tabelul urmator :

Tabelul 1

Un alt indicator foarte important in analiza activitatii turistice este coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare ( C.U.C. ).

Relatia de calcul pentru acest indicator este:

C.U.C. = (C.U. / C.D.) x 100 [%]

in care: - C.U.C. = coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare

- C.U. = capacitatea utilizata

- C.D. = capacitatea disponibila

Pentru a putea observa cresterea sau descresterea coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare am calculat acest coeficient incepand cu anul 1997 si pana in anul 2001.

Tabelul 2

- indicatorii personalului

Importanta factorului uman implicat in activtati turistice este mult mai mare decat in alte activitati economice, datorita caracterului pronuntat individualizat al cererii turistice, motivatiei acesteia, suprapunerii in timp si spatiu a actului prestatiei serviciilor turistice si cu cel al consumului propriu-zis.

Pentru dimensionarea necesarului de personal, respectiv pentru evidentierea potentialului uman de care dispune unitatile de turism, se utilizeaza indicatorul " numarul mediu scriptic al personalului ", care cuprinde totalitatea personalului existent in unitate in baza unui generator de drepturi si obligatii pentru ambele parti.

Incepand din anul 1997 si pana in anul 2001, S.C.T.B. " Buzias"S.A. a prezentat urmatoarea structura cu privire la numarul scriptic al personalului.

Tabelul 3

Indicatorii circulatiei turistice

Acesti indcatori exprima la nivel de tara, zona sau statiune, volumul, intensitatea si structura cererii in diverse perioade calendaristice. Cu ajutorul acestora se poate realiza corelarea circulatiei turistice cu capacitatea de primire. Indicatorii circulatiei turistice cuprind :

- Indicatorii privind volumul circulatiei turistice

- Indicatorii privind intensitatea si densitatea

circulatiei turistice.

- indicatorii de volum

Indicatorii de volum exprima dimensiunea fenomenului turistic la nivelul statiunii. Numarul turistilor este un indicator sintetic, care exprima numarul de persoane care se deplaseaza in scop turistic in interiorul tarii sau care efectueaza calatorii turistice in strainatate. Indicatorul numarul de turisti utilizat pentru masurarea circulatiei turistice este format din :

a) numarul de turisti straini sositi in statiune

b) numarul de turisti romani sositi in statiune

In tabelul de mai jos am prezentat numarul de turisti romani si straini care au sosoit in statiunea Buzias in 1997-2001. Numarul zile turist oglindeste volumul fenomenului turistic, prin corelarea numarului de turisti cu durata medie a sejurului.

Tabelul 4

Suma incasarilor turistilor este un indicator de dimensionare valorica a circulatiei turistice, care reflecta veniturile obtinute din activitatea de turism. Incasarile din turism la S.C.T.B." Buzias" S.A. In perioada 1997-2001 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 5

Suma cheltuielilor turistice exprima volumul total de resurse ocazionat de realizarea prestatiilor turistice. In tabelul de mai jos voi prezenta cheltuielile turistice effectuate de S. C. T. B. " Buzias " S. A. pentru realizarea prestatiilor turistice in perioada 1997 - 2001.

Tabelul 6

- indicatorii intensitatii si densitatii circulatiei turistice

Indicatorii intensitatii si densitatii circulatiei turistice cuprind: numarul mediu de turisti pe zi, luna sau an si caracterizeaza intensitatea circulatiei turistice in anumite perioade calendaristice. Relatia de calcul pentru acest indicator este:

T_z = T/Z_c ( turisti )

in care: - T_z = numarul mediu de turisti

- T = numarul total de turisti

- Z_c = numarul de zile calendaristice ale perioadei luate in calcul

Tinand cont de datele din tabelul privind evolutia turismului vom calcula numarul mediu de turisti romani pe zi in statiunea Buzias in anul 1997.

T_zt = 9000/365 = 24,66 turisti in total / zi

din care: - T_zr = 8900/365 = 24,38 turisti romani / zi

- T_zs = 100/365 = 0,27 turisti straini / zi

Tabelul 7

Durata medie a sejurului reprezinta intervalul de timp in care turistii romani se afla intr-o destinatie turistica. Acest indicator reflecta capacitatea unei destinatii turistice de a retine prin oferta ei, pe o perioada cat mai lunga, turistii vizitatori. Acest indicator se calculeaza pe baza reletiei :

J Z_t/T ( zile/turist )

in care : J durata medie a sejurului

Z_t numarul total de zile-turist

T numarul total de turisti

Utilizand datele din tabelul privind evolutia turismului voi calcula in continuare durata medie a sejurului in care turistii au stat in statiunea Buzias in anul 1997.

J 12,38 zile/turist

J_r 12,48 zile/turist

J_s 3,80 zile/turist

Tabelul 8

Densitatea circulatiei turistice exprima legatura dintre circulatia turistica si a populatiei unei destinatii turistice.

Acest indicator se obtine pe baza relatiei:

d = T/p [ turisti / locuitor ]

in care: - d = densitatea circulatiei turistice

T = numarul total de turisti

p = populatia destinatiei turistice

Tinand cont de faptul ca populatia orasului Buzias este de aproximativ 8000 de locuitori si utilizand datele din tabelul privind evolutia turismului voi prezenta in tabelul urmator, densitatea circulatiei turistice in perioada 1997 - 2001 in statiunea Buzias.

Tabelul 9

Indicatorul de ocupare al structurilor de cazare ( gradul de ocupare ) reflecta utilizarea ofertei intr-o perioada determinata, adica nivelul activitatii in statiune, in functie de capacitatea ocupata.

Relatia de calcul a acestui indicator este urmatoarea:

G = ( NT x S/LH x Z ) x 100 [ % ]

in care: - G = gradul de ocupare

NT = numarul de turisti

S = durata medie a sejurului

LH = numarul de locuri in statiune

Z = numarul de zile al ofertei turistice

Tinand cont de datele din tabelul privind evolutia turismului si cel privind durata medie a sejurului si stiind ca statiunea Buzias detine 1040 de locuri de cazare , voi calcula in continuare gradul de ocupare al structurii de cazare in anul 1994:

G = ( 9.000 x 12,38/1040 x 365) x 100 = 29

Tabelul 10

Indicatorii eficientei economice a activitatii

Desfasurarea unei activitati eficiente reprezinta, in mod firesc, obiectivul esential al oricarei firme ssau organizatii din sectorul serviciilor.

Ca orice activitate umana, activitatea turistica este pe de o parte, consumatoare de reurse, iar pe de alta parte, producatoare de efecte.

In acceptiunea sa cea mai generala, eficienta este experienta raportului dintre efectul util (rezultatul) si durata (efortul) facuta pentru obtinerea lui sau invers raporul intre efort si efect.

In sistemul indicatorilor de eficienta a activitatii turistice cei mai utilizati de practica economica sunt:

- productivitatea

Productivitatea se poate defini, in sens larg, ca raportul intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite in cursul producerii ei. Deci, practic ea se determina ca raport intre rezultatele obtinute (productie) si eforturile depuse pentru a obtine factorii de productie utilizati.

Relatia de calcul pentru acest indicator este urmatoarea :

W = I/N_p ( lei/lucrator)

in care: - W = productivitatea

I = volumul incasarilor

N_p = numar de personal

Voi prezenta in tabelul urmator productivitatea realizata de S.C.T.B. "Buzias" S.A. in perioada 1997-2001.

Tabelul 11

- incasarea medie pe unitate

i = I/CD (lei/loc-capacitate)

in care: - i = incasarea medie pe unitate

I = volumul incasarilor

CD = capacitatea de cazare

Calculul acestui indicator tinand seama de incasarile realizate de S.C.T.B. "Buzias" S.A. cat si de capacitatea de cazare in perioada 1997-2001 se prezinta astfel:

Tabelul 12

tarifele

Tarifele desemneaza valoarea de piata a serviciilor prestate. Tarifele se diferentiaza in functie de scopul sosirii turistilor in statiune, cat si de numarul de zile in care acestia solicita serviciile de cazare, alimentatie sau tratament; dar si de locul de provenienta. Incepand cu anul 2000 S.C.T.B. "Buzias" S.A. practica terife egale, atat pentru turistii romani cat si pentru turistii straini.

Voi prezenta in continuare tarifele practicate de catre S.C.T.B. "Buzias" S.A. pentru cazare, masa si tratament.

Tarifele pentru serviciile acordate turistilor romani si straini veniti pe cont propriu.

Cazare:

hotel

camera dubla: 600.00 lei/zi/loc

apartament: 800.000 lei/zi/apartament

vila 2 stele

camera dubla: 700.000 lei/zi/loc

Masa:

restaurant "Central": 240.000 lei/zi/persoana

restaurant "Parc": 250.000 lei/zi/persoana

Tratament:

120.000 lei/zi/persoana

rata rentabilitatii

Rata rentabilitatii se calculeaza ca raport intre rezultatul exercitiului, profit sau pierdere, dupa ce s-a scazut impozitul pe profit si productia exercitiului. Relatia de calcul este urmatoarea:

r = P/I x 100

in care: - r = rata rentabilitatii

P = profit net realizat

I = volumul incasarilor

Tabelul 13

1.5. CONCLUZII. PROPUNERI

In conditiile aspiratiei catre o economie de piata, problematica organizatiei devine tot mai complexa, complexitatea procesului managerial este urmata nu numai de multitudinea activitatilor care trebuiesc organizate si coordonate intr-o armonie perfecta, ci si diferentieirle solicitate de modul de alocare a resurselor.

Cea mai dificila probema pentru reusita unei organizari in etapa de treanzitie este propria ei schimbare. Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurala, tinand seama de mediul socio-economic, cultural, politic, educativ,legist, traditional in continua modificare.

Aceste schimbari solicita o alocare corespunzatoare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care dispune organizatia respectiva. Un rol aparte in procesul complex al schimbarilor il ocupa resursele umane si managementul acestora, care au devenit un imperativ al practicii economice. Mai buna utilizare a resurselor umane se situaza printre factorii cu influenta majora in cresterea eficientei oranizatiilor.

Pentru imbunatatirea calitatii mangeriale, practicate la S.C.T.B. Buzias S.A. si in tuirsm in general, propun folosirea tehnicii de calcul existente si cresterea gradului de inzestrare cu astfel de mijloace; pentru realizarea unei retele informatice si a unor baze de date, care actualizate si exploatate, folosind colectii de programe specifice, sa ofere mangementului si marketingului societatii informatii pertinente si oprtune pentru determinarea exacta a situatiei existente si fundamentarea deciziilor ce se impun.

O conditie majora pentru desfasurarea unei activitati eficiente este privatizarea cat mai rapida a tuturor unitatilor cu activitate turistica si implicit a S.C.T.B. Buzias S.A.

Personal cred intr-un succes deosebit obtinut in viitor de statinea balneara Buzias, aceasta oaza de verdeata, liniste si parte din acest frumos colt de tara numit "Banat".

CAPITOLUL 2

CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ANALIZA DIAGNOSTIC

A CIFREI DE AFACERI

2.1. DEFINIREA NOTIUNII DE CIFRA DE AFACERI

Cifra de afaceri reprezinta veniturile totale obtinute din activitatea comerciala a unei societati comerciale pe o anumita perioada de timp. In cadrul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare precum si veniturile exceptionale.

Analiza cifrei de afaceri prezinta o importanta deosebita deoarece permite aprecierea locului societatii comerciale in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati in mod profitabil. Totodata, modificarea cifrei de afaceri se reflecta asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum si asupra eficientei activitatii societatilor comerciale.

Cifra de afaceri este un indicator principal in aprecierea si masurarea rezultatelor activitatii de exploatare si comercializare. Prin cifra de afaceri se reflecta rezultatul probabil al unei perioade de gestiune, gradul de valorificare al resurselor in cadrul unei unitati, evolutia in timp a rezultatelor si este un obiectiv strategic al societatilor comerciale.

Interesul oricarui intreprinzator vizeaza o crestere a cifrei de afaceri pentru obtinerea unui profit cat mai mare, sau a unuia moderat, dar cu grad de certitudine in viitor.

Rezultatul afferent cifrei de afaceri este componenta cea mai importanta a rezultatului exploatarii, de aceea in analiza rentabilitatii intreprinderii studiul acesteia este absolut necesar.

Analiza diagnostic cifrei de afaceri comporta urmatoarele aspecte:

1. analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri

2. analiza factoriala a cifrei de afaceri

3. analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea pietei

4. modele de determinare a cifrei de afacei minime

5. reflectarea cifrei de afaceri in principalii indicatori economico - financiari.

Din punct de vedere al continutului si al sferei de intindere, cifra de afaceri poate fi privita ca: cifra de afaceri totala, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala, cifra de afaceri critica.

Cifra de afaceri totala ( CA ), exprima volumul total al afacerilor unei firme, evaluate in preturile pietei. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor intr-o perioada de timp.

Cifra de afaceri medie ( CA ), se poate determina in unitatile monoproductive, si reflecta incasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.

Cifra de afaceri marginala ( CA_m ), exprima variatia incasarilor unei firme generata de cresterea cu o unitate a volumului vanzarilor.

Cifra de afaceri critica ( CA_min ), reprezinta acel nivel al vanzarilor la care se asigura acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de afaceri minima va fi egala cu suma cheltuielilor fixe si a celor variabile.

CA_min = CF + Cv sau

unde: - Cf - cheltuielile fixe totale

- Ncv - nivelul relativ al cheltuielilor variabile fata de cheltuielile totale (Ct )

Cel mai adesea marimea cifrei de afaceri totale se determina prin insumarea veniturilor provenite din activitatea de baza a societatilor comerciale ( Vb ) cu veniturile provenite din alte activitati ( Va ):

CA = Vb + Va

unde:   - Vb - reflecta cifra de afaceri din activitatea de baza a societatilor comerciale si se refera la vanzarea produselor rezultate din activitatea de baza a societatilor comerciale.

- Va - reflecta cifra de afaceri din alte activitati cu caracter industrial sau neindustrial.

In procesul de analiza este necesar sa se calculeze modificarea absoluta si procentuala intervenita in marimea cifrei de afaceri din perioada curenta fata de cea prevazuta sau din perioada de baza astfel:

DCA = CA₁ - CA₀;

unde: CA_{1 -} cifra de afaceri in perioada curenta

CA₀- cifra de afaceri in perioada de baza

DCA I_CA - 100

In functie de marimea si semnul acestor modificari se pot face aprecieri cu privire la cresterea sau scaderea cifrei de afaceri a societatilor comerciale in perioada supusa analizei. Deoarece cifra de afaceri este exprimata in preturi curente, in perioada de crestere puternica a preturilor trebuie sa fie corectata cu indicele inflatiei, altfel informatiile isi pierd mult din fiabilitate, iar concluziile vor fi mult deformate. De aceea se impune determinarea unei rate reale de crestere a cifrei de afaceri pe baza relatiei:

unde: - I_p - indicele de crestere a preturilor

I_p

Contributia elementelor componente la modificarea cifrei de afaceri se pot calcula cu ajutorul metodei bilantiere pe baza relatiilor:

Contributia principala la modificarea cifrei de afaceri totale revine veniturilor din activitatea de baza a fiecarei intreprinderi. De aceea, in cadrul analizei se poate calcula si ponderea veniturilor din activitatea de baza si din alte activitati fata de cifra de afaceri totala a intreprinderii astfel :

G x 100

De asemenea este necesar sa se calculeze si modificarile intervenite in marimea acestor ponderi.

DG G₁- G₀

In functie de schimbarile intervenite in marimea acestor poderi se poate face o analiza structurala a cifrei de afaceri, precum si a schimbarilor intervenite in ponderea cifrei de afaceri din activitatea de baza si din alte activitati, Schimbarile intervenite in structura cifrei de afaceri trebuie sa fie corelate cu modificarile care au avut loc in profilul si structura productiei vandute, precum si in cerintele pietei.

Structura cifrei de afaceri poate fii privita si dupa alte criterii: pe produse, pe tipuri de activitati, pe piete de desfacere, etc. Pentru asigurarea unor comparatii in timp sau intre anumite firme se poate utiliza coeficientul de concentrare sau coeficientul Gini-Struck. Acest coeficient se determina cu ajutorul urmatoarei relatii

G

unde : - g_i - structura cifrei de afaceri pe produse sau activitati ;

- n - numarul de produse din nomenclatorul de fabricatie al intreprinderii.

Acest coeficient poate lua valori intre 0 si 1. Daca nivelul lui se aproprie de 0 inseamna ca cifra de afaceri este repartizata relativ uniform pe cele n produse din nomenclatorul de fabricatie. Daca dimpotriva nivelul lui se aproprie de 1 inseamna ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care detin cea mai mare pondere in cifra de afaceri.

In acelasi scop se poate folosi si indicele Herfindhal care se determina cu relatia:

H

Valoarea acestui coeficient este egala cu 1 daca intreprinderea vinde un singur produs si cu 1/n daca vanzarile sunt repartizate in proportii egale pe produse.

2.2. ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

2.2.1. ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

Indiferent de subiectul care efectueaza analiza si scopul ei, analiza cifrei de afaceri a unei societati trebuie sa dea raspuns la mai multe intrebari :

care sunt sursele principale de venituri ale unei societati comercial

care este evolutia lor in ultimii ani si cat de stabile sunt

care este tendinta de evolutie a acestor surse in viitorul apropiat

cum sunt determinate veniturile si care este modul lor de masurare

Pentru a-si diminua riscurile sau a-si reduce conditiile de incertitudine, care apar pe segmente de piata pe care activeaza, multe firme isi diversifica ( oferta de produse si servicii ), de activitati, avand astfel o structura variata a veniturilor.

In analiza surselor de venituri este important sa se plece de la caracterizarea societatii in functie de modul ei de operare, respectiv, daca opereaza pe o singura piata sau mai multe, intrucat, fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influente asupra rezultatelor detinute de intreprindere.

De aceea, in evaluarea potetialului de crestere a veniturilor, sunt necesare informatii privind sursele de venituri, evolutia lor in ultima perioada de timp, precum si modul lor de agregare pe diferite niveluri.

Analiza dinamicii cifrei de afaceri urmareste evolutia per total a acesteia de la o perioada de timp la lata, precum si modificarile intervenite, sesizand cauzele acestei evolutii si modificari in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.

Dinamica cifrei de afaceri se poate urmari astfel :

abaterea absoluta :

D CA = CA₁ - CA₀

unde : - D CA  - abaterea absoluta a cifrei de afaceri

- CA₁ - cifra de afaceri in perioada curenta

- CA₀ - cifra de afaceri in perioada de baza

abaterea in marimi relative :

D CA _r = CA₁ - CA₀ x I_q I_q =

unde : - D CA _r - abaterea cifrei de afaceri in marimi relative

- I_q - indicele productiei fizice

- q - productia fizica (mii lei )

indicele variatiei relative :

I_CAr = x 100

unde :  I_CAr - indicele variatiei relative a cifrei de afaceri

indicele abaterii variatiei relative :

D I_CAr = I_CAr  - 100 = x 100 - 100 = x 100

unde :  D I_CAr  - indicele abaterii variatiei relative a cifrei de afaceri

Pentru a aprecia evolutia cifrei de afaceri in report cu resursele utilizate si a reflecta gradul de valorificare a acestoa, se compara indicele cifrei de afaceri cu indicele consumului de resurse.

I_M

I_CA I_Np I_R

I_Mf

unde :  I_R - indicele consumului de resurse

I_M - indicele consumului de materiale

I_Np- indicele numarului de personal

I_Mf - indicele imobilizarilor fixe

I_M = x 100 I_Np = x 100 I_Mf = x 100

I_R = I_M x I_Np x I_Mf

2.2.2. ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Analiza structurii cifrei de afaceri se urmareste pe elemente componente, in doua perioade de gestiune, studiind modificarile intervenite in cadrul structurii, precum si in cauzele care au determinat aceste modificari structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunyatoare pentru reglarea activitatii in situatia in care aceste modificari sunt nefavorabile societatii.

Structura cifrei de afaceri se poate urmari pe elemente componente, pe produse, prin calculul ponderii sau greutatii specifice produselor in totalul cifrei de afaceri, prilej cu care se masoara aportul fiecarui produs la realizarea cifrei de afaceri.

Modificarea in structura pe produse a cifrei de afaceri are efecte atat asupra nivelului si evolutiei cifrei de afaceri cat si asupra gradului de valorificare a factorilor de productie.

Structura cifrei de afaceri pe produse poate fii investigata cu ajutorul metodei ABC. Aceasta metoda se bazeaza pe curba ABC, care este realizata in sistemul de axe xOy, in care pe abscisa sunt reprezentate ponderile cumulate in numarul produselor, iar pe ordonata ponderile cumulate in cifra de afaceri. Se ajunge astfel, la o curba cum este cea din figura urmatoare :

Curba ABC in cazul structurii CA pe produse

Se disting trei zone in structura cifrei de afaceri :

Zona A : - cuprinde acea portiune in care o pondere redusa a numarului de produse ( 10-15 % ), detine o pondere mare in cifra de afaceri ( 60-70 % );

Zona B : - in care ponderea detinuta in numarul de produse este aproximativ egala cu cea detinuta in cifra de afaceri ( 25-30 %);

Zona C : - in care o pondere mare din numarul produselor ( 65-70 % ), detine o pondere mica in cifra de afaceri.

In aceasta situatie in zona A sunt cuprinse acele produse cu o rotatie rapida, care trebuie sa existe in permanenta la vanzare. De aceea la aceste produse trebuie sa se asigure o buna aprovizionare si o gestiune eficienta a stocurilor. De regula produsele cuprinse in aceasta zona au o marja comerciala redusa. In zona B sunt cuprinse articole standard, a caror rotatie si marja comerciala sunt apropiate de media intreprinderii, iar in zona C sunt cuprinse, de regula, articole cu rotatie scazuta, dar cu o marja comerciala mare ( produse de lux ). Aceste produse ridica probleme pe linia gestiunii stocurilor.

Din punct de vedere al eficientei, produsele din zona A sunt cele mai rentabile, insa ele sunt insotite si de un risc comercial ridicat, deoarece scaderea cererii sau ofensiva unui concurent pentru produsele din aceasta zona, poate pune in pericol stabilitatea firmei. De aceea este indicat ca intreprinderea sa opteze pentru un anumit grad de diversificare a productiei cu scopul de a asigura cresterea cifrei de afaceri si reducerea riscului.

Metoda ABC poate fii utilizata si pentru analiza cifrei de afaceri pe categorii de clienti. Astfel, dupa contributia lor in cifra de afaceri, clientele unei firme poate fii omogena, toti clientii detin o pondere aproximativ egala in volumul vanzarilor, sau eterogena, cand dupa contributia lor la realizarea cifrei de afaceri clientii se impart in trei categorii : clienti puternici, clienti medii si clienti mici.

Pentru zonarea clientelei eterogene se foloseste metoda ABC, obtinandu-se urmatoarea repartitie:

zona A, in care o pondere mica a clientilor detine o pondere mare in cifra de afaceri;

zona B, unde cele doua ponderi sunt aproximativ egale;

zona C, unde o pondere mare a clientilor detine o pondere mica in cifra de afaceri.

Si o asemenea analiza a structurii cifrei de afaceri determina anumite concluzii pentru aprecierea volumului de activitate, a securitatii si instabilitatii intreprinderii. Astfel, zona A desi are cea mai mare contributie la realizarea cifrei de afaceri, din punctul de vedere al securitatii firmei este cea mai riscanta, existand posibilitatea reorientarii acestor clienti catre alti furnizori. In plus, numarul de clienti fiind foarte redus intreprinderea este obligata sa acorde anumite avantaje financiare pentru mentinerea lor, ceea ce ii va afecta rentabilitatea.

Zona C, unde numarul de clienti este foarte mare, se caracterizeaza prin cheltuieli de exploatare ridicate, afectand astfel rentabilitatea firmei. In aceste conditii putem aprecia ca zona B prezinta cel mai mare grad de stabilitate atat ca cifra de afaceri, cat si ca rentabilitate, fiind de preferat o orientare a activitatii firmei catre acesti clienti.

Cifra de afaceri se poate urmari si in raport cu clientii. Exista o distributie teoretica care zice ca 10 % din clienti acopera 40 % din cifra de afaceri; 40 % din clienti acopera 40 % din cifra de afaceri si 50 % din clienti acopera 10 % din cifra de afaceri. Concentrarea clientilor este foarte avantajoasa.

Cifra de afaceri se poate urmari si in timp, aceasta analiza fiind foarte importanta pentru alegerea segmentelor de piata, pentru desfacerea produselor cele mai avantajoase si pentru a putea sa ia o decizie cu privire la segmentele de piata la care trebuie sa renunte.

Analiza cifrei de afaceri poate fi continuata prin determinarea raportului static si a raportului dinamic intre aceasta si productia marfa fabricata.

R_s ; R_d

Raportul static (R_s) arata proportia dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata. El poate lua valori mai mici, egale sau mai mari ca 1 ( R_s 1, R_s 1 ) si exprima modificarile intervenite in stocurile de produse finite.

Raportul dinamic (R_d) arata dinamica cifrei de afaceri in functie de dinamica productiei marfa fabricate.

2.3. ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI

Un obiectiv important al analizei cifrei de afaceri il constituie analiza factoriala a acesteia pe baza unor modele deterministe de tip multiplicativ sau produs intre factori. Astfel, marimea cifrei de afaceri intr-o intreprindere depinde de volumul fizic al productiei vandute pe sortimente (q) si de pretul de vanzare pe unitate de produs (p):

Pot fi utilizate mai multe modele pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri si anume:

Schema factoriala de influenta se prezinta astfel :

iar influentele factorilor se calculeaza cu ajutorul metodei substituirilor in lant

Cresterea cifrei de afaceri a fiecarei firme poate avea loc prin cresterea volumului productiei vandute in functie de cerintele pietei si de resursele disponibile ale fiecarei societati comerciale. De asemenea, un rol important in cresterea cifrei de afaceri il are cresterea pretului de vanzare in functie de calitatea productiei si de evolutia raportului dintre cerere si oferta pe piata.

Trebuie precizat faptul ca primul factor contine si influenta structurii productiei vandute, care prin intermediul pretului diferentiat pe produse actioneaza asupra cifrei de afaceri.

Influenta modificarii structurii productiei poate fi cuantificata prin calcularea unui pret mediu de vanzare in cazul produselor omogene ( exprimate in aceleasi unitate de masura ).

unde: - gi - structura productiei vandute

- p - pretul de vanzare pe produse

p - pretul mediu de vanzare, pentru produse omogene

Influenta acestor factori se calculeaza cu ajutorul metodei substituirii in lant:

influenta volumului fizic al productiei vandute:

influenta pretului mediu de vanzare:

Influenta structurii productiei vandute:

unde: 

Influenta pretului de vanzare pe produse:

Alte modele:

Un alt model de analiza al cifrei de afaceri, luat in considerare este:

Astfel, in cazul nostru, abaterea absoluta a cifrei de afaceri este:

a) Influenta modificarii numarului de muncitori:

a₁) Influenta modificarii numarului de locuri de munca:

a₂) Influenta modificarii numarului de schimburi de munca:

b)   Influenta modificarii productivitatii anuale a muncii:

b₁) Influenta modificarii numarului de zile de munca pe an:

b₂) Influenta modificarii productivitatii zilnice a muncii:

b₂₁) Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate pe zi:

b₂₂) Influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii:

b₂₂₁) Influenta modificarii structurii cifrei de afaceri:

b₂₂₂) Influenta modificarii productivitatii orare individuale a muncii:

In cazul societatilor comerciale din domeniul turismului se pot folosi urmatoarele modele de analiza factoriala a cifrei de afaceri:

1)

a)      Modificarea CA in functie de modificarea locurilor disponibile

b) Modificarea CA functie de modificarea ponderii locurilor ocupate in total locuri disponibile

c)      Modificarea CA functie de modificarea CA obtinuta la un loc ocupat

2)

3)

unde: - I - incasari din cazare

- L_d - numarul de locuri disponibile

- L₀ - numarul de locuri ocupate

- - procentul locurilor ocupate in total locuri disponibile

- - CA obtinuta la un loc de cazare ocupat

- L_zd - numar locuri - zile disponibile

- L_zo - numar locuri - zile ocupate

- N_t - numarul de turisti

- N_tz - numar de turisti - zile

Dupa modelul 3) cresterea cifrei de afaceri (incasarilor) din activitatea de cazare se explica factorial astfel:

a) Influenta numarului de turisti:

b)      Influenta duratei medii a sejurului:

c)      Influenta cifrei de afaceri (incasarilor) pe zi - turist:

Astfel, abaterea globala a cifrei de afaceri reprezinta:

2.4. MODELE DE DETERMINARE A CIFREI DE AFACERI

MINIME POSIBILE CU RESTRICTII DATE

In activitatea practica, oproblema deosebit de importanta o reprezinta determinarea cifrei minime de afaceri, care sa asigure existenta, supravietuirea agentului economic, situatie in care beneficial ( profitul ) este zero.

Cifra de afaceri critica ( CA_min ), reprezinta acel nivel al vanzarilor la care se asigura acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de afaceri minima va fi egala cu suma cheltuielilor fixe si a celor variabile.

CA_min = CF + Cv sau

unde: - Cf - cheltuielile fixe totale

- Ncv - nivelul relativ al cheltuielilor variabile fata de cheltuielile totale (Ct )

2.5.CORELATIA DINTRE VOLUMUL

CIFREI DE AFACERI - ECHILIBRUL FINANCIAR

SI CIFRA DE AFACERI - RENTABILITATEA SOCIETATII

2.5.1.ECHILIBRUL FINANCIAR PRIN

CIFRA DE AFACERI

Trecerea intreprinderii de la o stare patrimoniala S₀ la o stare patrimoniala S₁, normativa sau efectiva, se face prin procese financiare successive, de la alocare de fonduri banesti in procese productive si de achitare a oligatiile banesti pe de o parte si de recuperare a lor continua din incasarea vanzarilor sau de completare cu surse imprumutate, pe de alta parte. Aceste procese sincrone de mobilizare si alocare de fonduri, de incasare a creantelor si de plata a datoriilor exprima manifestarea dinamica a echilibrului financiar al intreprinderii.

Cel mai sigur echilibru financiar este cel care se realizeaza pe seama incasarilor din vanzarile proprii. In aceste incasari, se regasesc toate posibilitatile de acoperire a cheltuielile de fabricatie, de reinoire a masinilor si utilajelor, de rambursare a creditelor si de acoperire a altor nevoi de dezvoltare si simulare.

Cifra de afaceri incorporeaza componentele valorice necesare pentru acoperirea tuturor destinatiilor mentionate, ceea ce conduce spre o noua stare patrimoniala a intreprinderii. Drept urmare, fiecare element de activ este reinoit, intr-un anumit timp prin cifra de afaceri. Totodata fiecare datorie este achitabila, intr-un interval de timp specific, prin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri. Acesti timpi necesari pentru reinoirea activelor si pentru plata datoriilor sunt numiti durata de rotatie a capitalurilor pe seama cifrei de afaceri ( lunara, semestriala sau anuala ).

Starea patrimoniala S₁ este deci o rezultanta a alocarii successive a unor parti corespunzatoare din cifra de afaceri pentru plata datoriilor si pentru reinoirea activelor. Aceasta constatare este foarte importanta pentru previziunea financiara pe termen scurt si mediu. Prin urmare daca nu au loc modificari sensibile in conditiile de exploatare ale intreprinderii, se poate estima ca o crestere a cifrei de afaceri se traduce sau se va traduce intr-o stare patrimoniala noua S₁, cu o crestere, in aceeasi proportie, a imobilizarilor, a stocurilor si creantelor, a capitalurilor proprii si a datoriilor intreprinderii. Acest raport de proportionalitate presupune constanta urmatoarelor corelatii :

ECHILIBRUL FINANCIAR PRIN CIFRA DE AFACERI

ACTIVE DATORII

= constant = constant

Exprimarea acestor raporturi s-ar face deci sub forma unor coeficienti abstracti. Dar ele se pot elabora si sub forma durate ( in zile ) de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri ( si nu sub forma de coeficienti abstracti ).

x 360 = Numarul de zile in care CA ( anuala ) reinoieste activele ( sau achita datoriile ).

CA .........360

NZ = A ( sau D ) x 360

CA

A (D)........NZ

in care : - CA- cifra de afaceri

- A - activele

- D - datoriile

- NZ - numarul de zile in care CA reinoieste activele ( sau datoriile )

Durata rotatiei capitalurilor poate fi descompusa in elemente componente ale activelor, respective ale datoriilor si in componente valorice ale cifrei de afaceri. Se obtin, astfel, durate de rotatie specifice pentru fiecare element de activ, respeciv de datorie, in raport cu partea corespunzatoare din cifra de afaceri.

Durata de rotatie a capitalurilor intreprinderii in raport cu CA

Sistemul de indicatori exprimati in numar de zile( pe care il denumim sistem de rate cinetice ) prezinta numeroase avantaje fata de indicatorii exprimati in marimi absolute sau in marimi relative.

Ratele cinetice au o putere informativa superioara atat prin gradul ridicat de comparabilitate, cat si prin exprimarea lor sub forma de marimi concrete: durata amortizarii, durata clientilor, durata platii furnizorilor. Ratele cinetice se obtin deci prin inmultirea duratei rotatiei fiecarui post de bilant ( rata 1 ) cu coeficientul de pondere corespunzator ( rata 2 ). Ansamblul corelat al tuturor ratelor cinetice formeaza un sistem de indicatori financiari dinamici prin care se surprinde foarte bine echilibrul financiar al intrepriderii. Releventa acestor ii recomanda pentru calculele de previziune financiara, in conditii de stabilitate economica a intreprinderii.

Durate de rotatie a capitalurilor intreprinderii in raport cu cifra de afaceri :

durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale:

d_m = x 360

in care : - d_m - durata de rotatie a stocurilor de materii prime;

- M_p - materii prime (bilant);

- M% - ponderea consumului de la terti in cifra de afaceri (cont de rezultate).

durata de rotatie a stocurilor de produse in curs de fabricatie

d_c = x 360

in care: - d_c - durata de rotatie a stocurilor de produse in curs de fabricatie;

- P_c - produse in curs (bilant);

- F% - pondere cheltuielilor de fabricatie in cifra de afaceri

durata de rotatie a stocurilor de produse finite :

d_f = x 360

in care: - d_f - durata de rotatie a stocurilor de produse finite;

- P_f - produse finite;

- C % - ponderea costului de produse in cifra de afaceri.

durata de incasare a clientilor:

d_i = x 360

in care: - d_i - durata de incasare a clientilor;

- A - clientii

- I % - ponderea incasarilor (+TVA) in cifra de afaceri.

durata de achitare a furnizorilor:

d_fz = x 360

in care: - d_fz - durata de achitare a furnizorilor

- Fz - furnizori (bilant).

durata de achitare a TVA :

d_TVA x360

in care:  - d_TVA - durata de achitare a TVA

- TVA - datorii catre buget pentru TVA

- TVA % - ponderea TVA in cifra de afaceri.

Metoda normativa de previziune a echilibrului financiar

Pornind de la proportonalitate dintre cresterea cifrei de afaceri si cei doi termini ai echilibrului financiar ( active si datorii ), metoda normativa foloseste acest system de rate cinetice pentru a stabili:

- structura normativa a echilibrului financiar la o cifra de afaceri previzionata ( prin studii de marketing ) pentru exercitiul urmator.

- modificari in cifra de afaceri, ca urmare a modificarii duratei stocajului, a duratei de incasare a clientilor, a duratei de plata a furnizorilor, sau ca urmare a modificarii structurii costurilor aferente vanzarilor.

Metoda face apel la posturile de bilant la inchiderea exercitiului ceea ce determina unele limite, ca urmare a caracterului static al sitatiei patrimoniale luata ca baza de referinta. Pentru a evita acest inconvenient se pot face urmatoarele ajustari:

- se vor folosi posturile de bilant la marimile medii ale soldurilor inregistrate, la inceputul si la sfarsitul execitiului.

- se va folosi o structura medie a cifrei de afaceri care sa caracterizeze intreprinderea pe mai multe exercitii.

Metoda normativa permite efectuarea diferitelor simulari ale corelatiei " cifra de afaceri - echilibrul financiar ", din care se pot trage concluzii pentru politica financiara a intreprinderii. De asemenea metoda permite compararea echilibrului financiar al intreprinderilor de marimi diferite, eliminandu-se influenta volumului specific de activitate.

2.5.2. CORELATIA DINTRE CIFRA DE AFACERI

SI RENTABILITATEA INTREPRINDERII

Indicatorul reprezentativ calculat in sistemul costurilor partiale este pragul de rentabilitate sau " punctual mort ".

Pragul de rentabilitate al unei unitati patrimoniale este dat de acel nivel al cifrei de afaceri (sau la productiei care permite realizarea acestuia ) pentru care rezultatul economico - financiar este nul. Nivelul cifrei de afaceri pentru care rezultatul economico - financiar este nul se numeste cifra de afaceri critica ( CA ), iar punctual grafic in care se realizeaza un rezultat economico - financiar nul se numeste " punctual mort ".

Orice cifra de afaceri ( CA ) mai mica decat cifra de afaceri critica ( CA ), situeaza intreprinderea in zona pierderilor, iar orice cifra de afaceri mai mare decat cifra de afaceri critica o situeaza in zona profiturilor, potrivit reprezentarii grafice din figura de mai jos :

Tehnica pragului de rentabilitate permite determinarea operativa a zonei si pozitiei in care se situeaza intreprinderea datorita raporturilor relationale existente intre cifra de afaceri, cheltuielile variabile, cheltuieli fixe, marja bruta a costurilor variabile si rezultatul economico-financiar care pot fi puse in evidenta potrivit schemei prezentate mai jos :

Se pot determina urmatorii indicatori critici :

- cifra de afaceri critica ( CA

CA CV + CF

unde: - CV - costuri variabile

- CF - costuri fixe.

- marja critica a costurilor variabile ( M

M CF

- coeficientul de proportionalitate a costurilor variabile, in functie de cifra de afaceri critica( q_p )

q_p CV/CA

Coeficientul de proportionalitate ( q_p ) in masura in care ramane relativ constant de la o perioada de gestiune la alta, joaca un rol "cheie" in determinarea operativa a pragului de rentabilitate si a pozitiei in care se gaseste unitatea patrimoniala din punct de vedere al rentabilitatii ( eficientei economice ).

In raport de fiecare din cei trei factori critici pentru determinarea pragului de rentabilitate sau a punctului mort, respectiv:

- cifra de afaceri critica (CA

- marja bruta critica (M

- rezultatul critic (R

determinarea zonei si a pozitiei in care se gaseste o unitate patrimoniala se poate calcula matematic si reprezenta grafic prin mai multe tehnici si anume:

- tehnica dreptelor cifrelor de afaceri si a costurilor totale;

- tehnica dreptelor cheltuielilor fixe si a marjei costurilor variabile;

- tehnica dreptei rezultatului economico-financiar.

Reprezentarea grafica a zonelor de pierdere si profiturilor se bazeaza pe trasarea urmatoarelor drepte:

a) dreapta cifrei de afaceri, potrivit ecuatiei:

y = CA = x p_u

b) dreapta costurilor totale, potrivit ecuatiei:

y = CT = q_p CA + CF = q_p x p_u + CF

c) dreapta cheltuielilor fixe (CF) considerate constante, potrivit ecuatiei:

y = CF

si este reprezentata grafic in figura urmatoare:

unde: - CV - costurile variabile;

- CF - costurile fixe;

- CT - cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri;

- OX - axa volumului productiei (Q);

- OY - axa cifrei de afaceri si a cheltuielilor aferente acestora;

- OV - influenta cifrei de afaceri sub influenta volumului fizic al productiei;

- ZC - evolutia cheltuielilor totale aferente cifrei de afaceri sub influenta volumului fizic al productiei;

- ZF - evolutia cheltuielilor fixe sub influenta volumului fizic al productiei;

- OZP - zona pierderilor;

- PVC - zona profiturilor;

- P(a,b) - punct critic de rentabilitate (punct mort) aflat la intersectia dreptelor OV si ZC, adica, acolo unde cifra de afaceri si cheltuielile totale aferente cifrei de afaceri sunt egale. Adica CA = CT sau CA = CV + CF.

Riscul de exploatare este evaluat cu ajutorul pragului de rentabilitate care masoara flexibilitatea intreprinderii in raport cu conditiile de exploatare.

Metoda pragului de rentabilitate ( a punctului critic ) este o metoda de baza in analiza rentabilitatii pe produs si a rentabilitatii pe ansamblul activitatii, atat in faza de proiectare de noi capacitati, de prognozare a activitatii, cat si in analiza utilizarii capacitatilor de productie existente.

Punctul critic, numit si punct sau prag de rentabilitate marcheaza acea dimensiune a productiei la care cheltuielile totale sunt egale cu incasarile din vanzarea productiei sau punctul la care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. In analiza de risc putem spune ca incepand de la acest punct intreprinderea incepe sa devina rentabila. Cu cat nivelul activitatii este mai departat de acest punct cu atat riscul este mai redus, iar activitatea intreprinderii mai profitabila.

Evaluarea riscului de exploatare se face cu ajutorul a doi indicatori care ne indica an ce masura poate oscila volumul activitatii desfasurate fara ca aceasta oscilatie sa imlice riscul iregistrarii unor pierderi:

- marja de siguranta (Ms) se determina ca diferenta intre cifra de afaceri si pragul de rentabilitate ( cifra de afaceri critica ) ( CA

Ms = CA - CA

Marja de siguranta, cu cat are o valoare mai mare, cu atat flexibilitatea intreprinderii este mai ridicata, respectiv riscul de exploatare mai redus.

- indicele de siguransa ( indicele de pozitie - i_p ) se determina ca raport intre cifra de afaceri si pragul de pragul de rentabilitate :

i_p = CA / CA

Indicele de siguranta se mai numeste si coeficient de volatilitate si are de aceea si valoare informationala ca si marja de siguranta.

Abaterile indicelui de siguranta, calculata in marimi relative, se determina cu relatia:

I_p (%) =

Cu cat cifra de afaceri este mai mare decat cifra de afaceri aferenta pragului critic, cu atat gradul de flexibilitate este mai mare si gradul de risc mai mic.

In urma cercetarilor efectuate de specialisti in domeniul economic, se poate aprecia starea firmei in functie de valorile pe care le poate avea abaterea indicelui de pozitie (I_p (%)). Astfel :

- daca I_p (%) < decat 10 %, societatea se afla intr-o situatiei instabila, nefavorabila.

- daca 10% < I_p (%)< 20%, societatea se afla intr-o situatie relativ stabila, dificila, cu posibilitatea ajungerii intr-o situatie nefavorabila, la o fluctuatie mai mare a volumului productiei.

- daca I_p (%) > 20%, societatea isi desfasoara activitatea in conditii normale, situatia fiind confortabila, iar gradul de risc este in scadere.

Elasticitatea rezultatului exploatarii in raport cu nivelul de activitate poate fi urmarita cu ajutorul coeficientului de elasticitate.

Coeficientul de elasticitate ( K_e ) - masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia nivelului de activitate si ne arata cu cat creste rezultatul exploatarii la ocrestere cu 1 % a cifrei de afaceri. Acest coeficient poate fi calculat dupa urmatoarea formula :

K_e =

unde : - - reprezinta abaterea absoluta a profitului din exploatare

- - reprezinta profitul din exploatare din perioada curenta

- - reprezinta profitul din exploatare din perioada de baza

- - reprezinta abaterea absoluta a cifrei de afaceri

- - reprezinta cifra de afaceri din perioada curenta

- - reprezinta cifra de afaceri din perioada de baza

Valoarea coeficientului de elasticitate este dependenta de pozitia nivelului de activitate fata de pragul de rentabilitate. Cu cat societatea se indeparteaza de pragul de rentabilitate, cu atat elasticitatea este mai redusa, deci riscul de exploatare este mai mic.

In functie de valoarea coeficientului de elasticitate, societatea se poate afla in una din urmatoarele situatii:

Instabila, cu risc de exploatare ridicat, daca K_e > 11

Relativ stabila, daca 6 < K_e < 11

Confortabila, cu risc redus, daca K_e < 6

Pornind de la formula coeficientului de elasticitate precizata mai sus, se poate obtine o noua formula pentru calculul coeficientului de elasticitate :

Aceasta relatie ne arata ca pentru un nivel al productiei dat, coeficientul parghiei de exploatare este cu atat mai mare cu cat costurile fixe sunt mai mari.

In general, la un nivel ridicat al coeficientului de exploatare nu este indicat ca nivelul productiei sa se situeze in proximitatea pragului de rentabilitate, deoarece situatia este extrem de riscanta. In aceasta situatie multe firme recurg la reducerea nivelului costurilor fixe.

Pe baza pragului de rentabilitate se poate calcula si cifra de afaceri la care se obtine un anumit profit estimat ( dorit ), pe baza urmatoarei formule :

unde : - Pr - reprezinta profitul estimat

- CA_Pr - reprezinta cifra de afaceri la care se poate obtine profitul estimat

Analiza pragului de rentabilitate permite obtinerea unor informatii de gestiune utile pentru previzionarea bugetului societatii, referitoare la :

Cifra de afaceri, pentru care rezultatul societatii este nul

Beneficiul previzional la o variatie data a cifrei de afaceri

Cirfa de afaceri pentru a obtine un beneficiu dorit

Care este cifra de afaceri pentru a mentine un anumit beneficiu, in conditiile in care cresc cheltuielile fixe

Principalele avantaje pe care le ofera aceasta metoda de analiza, sunt:

Permit stabilirea dimensiunii la care productia devine rentabila

Indica volumul productiei necesar pentru un anumit cuantum al productiei

Pune in evidenta corelatiile dintre dinamica productiei, respectiv a veniturilor si dinamica costurilor grupate in variabile si fixe

Permite determinarea gradului de utilizare al capacitatii de productie in corelatie cu un anumit cuantum al profitului

Ofera posibilitatea unui grad de dependenta intre curba profitului si o serie de alte curbe, cum sunt: productia, cererea, fondul de rulment, cota de cheltuieli pentru cercetare dezvoltare

Analiza, pragului de rentabilitate, ofera posibilitatea determinarii unor informatii de gestiune interesante din punct de vedere al calculului economic, dar mai putin pertinente din punct de vedere al realitatii economice, din acest motiv ea da rezultate mai bune in cadrul analizei societatilor mici si mijlocii.

In concluzie, putem spune ca riscul de exploatare depinde de trei parametri:

Cifra de afaceri

Structura cheltuielilor

Proximitatea punctului critic in raport cu nivelul de productie efectiv

Cu cat nivelul efectiv al productiei este mai departat de punctul critic si cheltuielile fixe sunt mai mici, cu atat riscul de exploatare este mai mic si invers.

CAPITOLUL 3

ANALIZA DIAGNONSTIC LA SCTB " BUZIAS" SA

3.1. ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

3.1.1. ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

Dinamica cifrei de afaceri in anul 2001/2000 la SCTB Buzias SA se poate urmari astfel :

- abaterea absoluta:

CA = CA₁ - CA₀ = 37.576.667 - 30.527.620 = 7.049.047 mii lei

unde : - CA - abaterea absoluta a cifrei de afaceri

- CA₁ - cifra de afaceri in anul 2001

- CA₀ - cifra de afaceri in anul 2000

In perioada curenta fata de cea de baza, CA a inregistrat o crestere de 7.049.047 mii lei.

- abaterea in marimi relative :

CA_r = CA₁ - CA₀ x I_q

I_q =

unde : - CA_r - abaterea cifrei de afaceri in marimi relative

- I_q - indicele productiei fizice

- q - productia fizica (mii lei )

I_q =

CA_r = 37.576.667 - 30.527.620 x 1,24 = 8.740.818,28

Ca urmare a modificarii indicelui volumului serviciilor prestate in perioada curenta fata de cea de baza cu 0,24, CA a inregistrat o crestere de 8.740.818,28 mii lei.

- indicele variatiei relative :

I _CAr =

Indicele variatiei relative a CA, in perioada de baza fata de cea curenta, a crescut cu 23,09 %

unde : I _CAr = indicele variatiei relative a cifrei de afaceri

- indicele abaterii variatiei relative :

I _CAr = I _CAr - 100 = x100 - 100 =

I _CAr = 123,09 - 100 = 23,09 %

unde : I _CAr - indicele abaterii variatiei relative a cifrei de afaceri

Pentru a aprecia evolutia cifrei de afaceri in raport cu resursele utilizate si a reflecta gradul de valorificare a acestora, se compara indicele cifrei de afaceri cu indicele consumlui de resurse.

I_M

I_CA I_Np I_R

I_Mf

unde : I_R - indicele consumului de resurse

I_M - indicele consumului de materiale

I_Np- indicele numarului de persoane

I_Mf- indicele imobilizarilor fixe

Tabel 14

Tabel 15

Mijloace fixe  mii lei

I_M =

I_Np =

I_Mf =

I_R = I_M x I_Np x I_Mf = 1,43 x 0,98 x 1,31 = 1,835 ( 183,5 % )

In continuare, comparand indicele cifrei de afaceri ( 123,09 % ) cu indicele consumului de resurse ( 183,5 % ), se observa urmatoarele:

- I_CA > 0; I_R > 0; I_CA < I_R

ceea ce inseamna ca SCTB Buzias a realizat o valorificare mai slaba a resurselor, in sensul ca unitatea valorica pe cifra de afaceri se realizeaza cu un consum mai mare de resurse.

- I_CA > 0; I_M > 0; I_CA < I_M

ceea ce inseamna ca o unitate valorica a cifrei de afaceri se realizeaza cu un consum mai mare de resurse materiale.

- I_CA > 0; I_Np < 0; I_CA > I_Np

ceea ce inseamna ca productivitatea muncii creste, adica la un numar mai mic de muncitori se obtine cifra de afaceri mai mare.

- I_CA0 > 0; I_Mf > 0; I_Mf > I_CA

ceea ce inseamna o scadere a productiei obtinute la o unitate valorica de mijloace fixe, in 2000 fata de 2001.

ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Tabelul 16

Analizand tabelul 16 se poate remarca faptul ca in anul 2000 ponderea cea mai mare o reprezinta veniturile obtinute din alimentatia publica ( 59,8 % - in anul 2000, 60 % - in anul 2001) care participa la realizarea cifrei de afaceri.

Se poate remarca o crestere a pondrii veniturilor din activitatea de cazare. Deci ponderea cea mai mare o are activvitatea de alimentatia publica urmata de activitatea de cazare.

Structura cifrei de afaceri pe elemente componenta poate fi observata in tabelul care evidentiaza ponderea veniturilor din vanzarea marfurilor si ponderea productiei vandute la realizarea cifrei de afaceri in cei doi ani 2000/2001 - structura cifrei de afaceri pe venituri.

Tabelul 17

Analizand tabelul, se poate remarca o crestere a ponderii productiei vandute care participa la cresterea cifrei de afaceri de la 38,8% in anul 2000 la 39% in anul 2001si o scadere a ponderii veniturilor din vanzarea marfurilor participante si ele, de asemenea, la scaderea cifrei de afaceri de la 61,2% in anul 2000 la 61% in anul 2001. Aceasta arata ca in anul 2001 din punct de vedere valoric, s-a incasat ( vandut ) mai mult decat in anul 2000.

ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI

Variatia CA in functie de numarul de turisti si numarul de turisti-zile.

Tabelul 18

Cresterea cifrei de afaceri din activitatea de cazare se explica factorial astfel :

Influenta numarului de turisti

DCA_Nt = ( N_t1 - N_t0 ) x D_s0 x ( CA/zi turist )₀ = ( 8.352 - 7.566 ) x 14,68 x 206.206 =

= + 2.379.304 mii lei

Influenta duratei medii a sejurului

DCA_Ds = N_t1 x ( D_s1 - D_s0 ) x CA/zi turist = 8.352 x ( 15,13 - 14,16 ) x 206.206 =

= + 1.670.566 mii lei

Influenta CA ( incasarilor ) pe zi turist

DCA_{CA/zi turist} = N_t1 x D_s1 x [( CA/zi turist )₁ - ( CA/zi turist )₀] =

= 8.352 x 15,13 x ( 228.624 - 206.206 ) = + 2.832.868 mii lei

Abaterea globala a CA reprezinta

DCA = DCA_Nt + DCA_Ds + DCA_{CA/zi turist} = + 6.882.738 mii lei

Dupa cum se poate observa, toti factorii de gradul I au condus la cresterea cifrei de afaceri, ceea ce in optica analizei inseamna:

a)      cresterea numarului de turisti poate reflecta:

eficienta functiei comerciale a firmei

calitatea serviciilor

gradul de solvabilitate a solicitantilor serviciilor

b)      cresterea duratei medii pe langa cele mentionate la punctul "a", intra si sub incidenta unor factori motivationali ca: imbinarea ambientului cu pragmaticul ( rezolvarea unor probleme de afaceri, cultural - stiintifice, etc. )

Desigur in genericul ambiental sunt inclusi si factorii naturali favorabili refacerii fizice, psihice.

REFLECTAREA CIFREI DE AFACERI

IN PRINCIPALII INDICATORII ECONOMICO - FINANCIARI

LA S.C.T.B. " BUZIAS " S.A.

Cresterea cifrei de afaceri se reflecta in urmatorii indicatorii sintetici, care caracterizeaza performantele economico-financiare la S.C.T.B. " BUZIAS " S.A.

INDICATORI DE REZULTATE

Relatia de calcul pentru valoarea adaugata este:

VA = Qe - CE

unde : - VA - valaorea adaugata

- Qe - productia exercitiului

- CE - consumuri externe ( de la terti )

Q = CA+ VPSc- VPSd

unde : - CA - cifra de afaceri

- VPSc - venituri din productia stocata ( sold creditor )

- VPSd - venituri din productia stocata ( sold debitor )

Ce = Chmf + Chmp + Chmc+ Chea + Cham + Chls

unde :  - Chmf - cheltuieli privind marfurile

- Chmp - cheltuieli cu materiile prime

- Chmc - cheltuieli cu materialele consumabile

- Chea - cheltuieli cu energia si apa

- Cham - alte cheltuieli materiale

- Chls - cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

Va = Q - CE

Pentru anul 2000 :

Qe₀ = CA₀ + VPSc₀ - VPSd₀

Qe₀ = 30.527.620 + 165.552 - 0 = 30.693.172

CE₀ = 7.736.662 + 112.597 + 4.450.117 + 1.679.183 + 668.608 + 3.207.480 = 17.854.647 mii lei

VA₀ = Qe₀ - CE₀ = 30.693.172 - 17.854.647 = 12.838.525 mii lei

Valoarea adaugata ( VA )

unde: - r_VA - rata valorii adaugate ( valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri )

Profitul brut ( Pb )

unde: - r_Pb - rata profitului brut ( rentabilitatea la 1 leu cifra de afaceri )

Profitul net ( Pn )

Concluzii

cresterea valorii adaugate cu 2.960.600 mii lei se datoreaza in principal cresterii cifrei de afaceri de la 30.527.620 mii lei in anul 2000 la 37.576.667 mii lei in anul 2001 ( cifra de afaceri creste de 1,23 ori de la un an la altul 2000/2001), aceasta exprimand o crestere de bogatie care se obtine prin activitatea tehnico-productiva, valoarea adaugata permitand aprecierea structurii si metodelor de productie ale societatii, dezvoltarea sau regresul activitatii. Rata valorii adaugate avand valoarea de 0,42 exprima faptul ca societatea prezinta un grad de integrare mediu.

cresterea Pb cu 493.433,29 mii lei se datoreaza cresterii CA de 7.049.047 de la o perioada la alta. Rata profitului brut de + 0,07 determina o capacitate de realizare a investitiilor in viitor. Acest lucru se datoreaza in mare masura cresterii vanzarilor intr-un ritm mai mare decat cresterea cheltuielilor.

Cresterea Pn cu 422.942.,82 mii lei este efectul obtinerii unor venituri ce depasesc cresterea consumului de resurse.

3.3.2. INDICATORII EFICIENTEI ECONOMICE

Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

nr_Mf =

dz_Mf =

unde : - nr_Mf - numarul de rotatii a Mf

- dz_Mf - durata in zile ( nr. de zile necesare unui element de activ sau pasiv sa parcurga o rotatie).

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

Eficienta utilizarii resurselor de munca

unde: - Nm- numarul mediu de salariati

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

Eficienta activelor circulante

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

Eficienta activelor din exploatare

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

Concluzii

eficienta utilizarii mijloacelor fixe se poate estima in urma calcularii numarului de rotatii si a duratei in zile a unei rotatii in cei doi ani, 2000/2001. In urma calculului realizat, se poate spune ca durata in zile a unei rotatii in anul 2000, este mai mica decat in anul 2001 ( 169 zile < 180 zile ), ceea ce inseamna o incetinire a vitezei de retatie. Cresterea cifrei de afaceri intr-o proportie mai mica decat mijloacele fixe in anul 2001 fata de 2000, determina o scadere a numarului de rotatii pe an, de la 2,13 rotatii/an in anul 2000 la 2 rotatii/an in anul 2001, ceea ce inseamna o scadere a eficientei utilizarii mijloacelor fixe.

eficienta utilizarii resurselor de munca, creste de la un an la altul de la 42.982 mii lei/salariat in anul 2000, la 43.513 mii lei/salariat in anul 2001, aceasta crestere datorandu-se scaderii numarului de salariatide la 164 in anul 2000, la 162 in anul 2001.

in urma analizei rezultatelor obtinute prin calculele realizate pe baza relatiilor: numar de rotatii si durata in zile a unei rotatii, se poate spune ca eficienta utilizarii activelor circulante a crescutde la 3,92 rotatii pe an, la 8,68 rotatii/an, durata in zile a unei rotatiiscazand de la 92 zile la 41 zile, ceea ce este in favoarea eficientei economice a SCTB " BUZIAS " SA.

cu privire la utilizarea activelor din exploatare, putem spune ca, este eficienta, durata in zile a unei rotatii a activelor din exploatare scazand de la 30 zile la 20 zile, numarul de rotatii/an crescand de la 11,95 rotatii/an la 18,40 rotatii/an.

INDICATORI AI EFICIENTEI GENERALE

Rata rentabilitatii economice a activului

unde: - At₁ - active totale aferente 2001

- r_Pb - rata profitului brut

Rata rentabilitatii financiare a activului permanent

unde: - Cpm₁ - capital permanent din 2001

- DTLM₁ - datorii pe termen lung si mediu din 2001

Cpm₁= Cpr₁ + DTLM₁ = 22.643.453 + 6.024.362 = 28.667.815 mii lei

Concluzii

- in cadrul indicat eficientei generale putem mentiona ca valorile de 1,72 % a ratei rentabilitatii economice a activului si de 1,72 % a ratei rentabilitatii financiare a captalului permanent; reflecta o utilizare eficienta a activului si un grad ridicat de valorificare a capitalului permanent.

INDICATORI AI RECUPERARII CREANTELOR

SI AI RAMBURSARII OBLIGATIILOR

Starea de "sanatate" a unei socoetati este reflectata si in modul in care reuseste sa-si recupereze crentele, sa le actualitete si sa-si achite datoriile ( obligatiile ).

- Perioada de recuperare a crentelor ( PRC )

PRC =

Tabelul 19

Pentru anul 2000

PRC₀ =

Pentru anul 2001

PRC₁ =

Ponderea creantelor in cifra de afaceri ( pondere _cr )

Pondere_cr =

Pentru anul 2000

Pondere _cr0 =

Pentru anul 2001

Pondere _cr1 =

Ponderea obligatiilor in cifra de afaceri ( pondere _obl )

Pondere _obl =

unde : Dts - datorii pe termen scurt

Pentru anul 2000

Pondere_obl0 =

Pentru anul 2001

Pondere_obl1=

Perioada de rambursare a obligatiilor pe termen scurt ( PRO )

PRO =

Pentru anul 2000

PRO₀ =

Pentru anul 2001

PRO₁ =

INDICATORI AI PROFITABILITATII

Marja profitului net ( M_Pn )

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

Rentabilitatea economica a activitatii ( Rec )

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

ALTI INDICATORI

Gestiunea capitalului ( Gest.cap. )

unde: - Ch. fin. - cheltuieli financiare

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

Randamentul activului ( R_At)

unde: - At - activ total

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

Concluzii

- analizand indicatorul perioada de recuperare a creantelor putem spune ca intervalul mediu de incasare a creantelor la SCTB "Buzias" SA a scazut de la 11 zile in anul 2000 la 7 zile in anul 2001, aceasta datorandu-se cresterii cifrei de afaceri de la un an la altul intr-o proportie mai mare comparativ cu creantele care au scazut.

se poate observa o scadere a ponderii creantelor in cifra de afaceri, de la 3,13 % in anul 2000 la 1,90 % in anul 2001.

- ponderea obligatiilor in cifra de afaceri creste de la 5,79 % in anul 2000 la 16,03 % in anul 2001.

- necesitatea unui imprumut pe termen scurt in anul 2001 fata de anul 2000 implica o perioada de rambursare a acestuia de 59 de zile in anul 2001 fata de 21 zile in anul 2000.

- cresterea randamentului activului de la 1,33 in anul 2000 la 1,65 in anul 2001 se poate aprecia ca o evolutie favorabila.

- rentabilitatea economica a activitatii creste de la 7,46 % in anul 2000 la 8,11 % in anul 2001.

ECHILIBRUL FINANCIAR PRIN CA

unde: - CA - cifra de afaceri

- A - activele

- D - datoriile

- NZ - numar de zile in care CA reinoieste activele ( datoriile )

Pentru anul 2000

Pentru anul 2001

Concluzii

din calculele efectuate rezulta ca numarul de zile in care se face inoirea activelor creste de la 270 zile in anul 2000, la 275 zile in anul 2001.

numarul de zile in care se face plata datoriilor creste de la 21 zile in anul 2000, la 58 zile in anul 2001.

CORELATIA DINTRE CA

SI RENTABILITATEA LA S.C.T.B. " BUZIAS " S.A.

Se pot determina urmatorii indicatorii critici:

a.)      cifra de afaceri critica (CA*)

CA* = CV + CF

unde: - CV - costuri variabile totale

- CF - costuri fixe totale

b.) marja critica a costurilor variabile ( M*)

M* = CF CF - M* = CA*

c.) coeficientul de proportionalitate a costurilor variabile,

in functie de CA critica ( q_p)

q_p = CV/CA*

Pentru anul 2000:

CAmin ₀ - ( CV + CF ) = 0

Cheltuielile variabile reprezinta suma urmatoarelor cheltuieli:

cheltuieli privind marfurile ( 7.736.662 mii lei )

cheltuieli cu materiile prime ( 112.597 mii lei )

cheltuieli cu materialele consumabile ( 4.450.117 mii lei )

alte cheltuieli materiale ( 668.608 mii lei )

cheltuieli cu lucrarile si serviciile efectuate de terti ( 3.207.480 mii lei )

deci:

Cheltuielile fixe reprezinta suma urmatoarelor cheltuieli:

cheltuieli cu energia si apa ( 1.679.183 mii lei )

cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate ( 3.695.653 mii lei )

cheltuieli cu remuneratiile personalului ( 4.071.183 mii lei )

cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala ( 1.741.933 mii lei )

cheltuieli cu amortizarile si provizioanele ( 702.240 mii lei )

cheltuieli financiare ( 488.450 mii lei )

cheltuieli exceptionale ( 71.659 mii lei )

deci: F₀ = 12.450.301 mii lei

= 16.175.464 + 12.450.301 = 28.625.765 mii lei

CA₀^* = CV₀ + CF₀ = 16.175.464 + 12.450.301 = 28.625.765 mii lei

M₀^* = CF₀ = 12.450.301 mii lei

Pentru anul 2001:

Cheltuielile variabile reprezinta suma urmatoarelor cheltuieli:

cheltuieli privind marfurile ( 9.610.488 mii lei )

cheltuieli cu materiile prime ( 239.489 mii lei )

cheltuieli cu materialele consumabile ( 6.641.770 mii lei )

alte cheltuieli materiale ( 724.429 mii lei )

cheltuieli cu lucrarile si serviciile efectuate de terti ( 2.236.572 mii lei )

deci:

Cheltuielile fixe reprezinta suma urmatoarelor cheltuieli:

cheltuieli cu energia si apa ( 2.316.958 mii lei )

cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate ( 4.233.645 mii lei )

cheltuieli cu remuneratiile personalului ( 5.644.595 mii lei )

cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala ( 1.917.943 mii lei )

cheltuieli cu amortizarile si provizioanele ( 818.933 mii lei )

cheltuieli financiare ( 598.931 mii lei )

cheltuieli exceptionale ( 111.197 mii lei )

deci: F₁ = 15.642.202 mii lei

= 19.452.748 + 15.642.202 = 35.094.950 mii lei

CA₁^* = CV₁ + CF₁ = 19.452.748 + 15.642.202 = 35.094.950 mii lei

M₁^* = CF₁ = 15.642.202 mii lei

CA₀ = 30.527.620 mii lei

CA₀^* = 28.625.765 mii lei

CA₁ = 37.576.667 mii lei

CA₁^* = 35.094.950 mii lei

Rezulta ca S.C.T.B. " BUZIAS " S.A., in ambele perioade analizate ( 2000 / 2001 ) se situeaza in zona profiturilor.

Evaluarea riscului de exploatare se face cu ajutorul a doi indicatori care ne indica in ce masura poate oscila volumul activitatii desfasurate, fara ca aceasta oscilatie sa implice riscul inregistrarii unor pierderi:

- marja de siguranta ( Ms ) se determina ca diferenta intre CA si pragul de rentabilitate ( CA critica ) ( CA^* )

Ms = CA - CA^*

Pentru anul 2000:

Ms₀ = 30.527.620 - 28.625.765 = 1.901.855 mii lei

Pentru anul 2001:

Ms₁ = 37.576.667 - 35.094.950 = 2.481.717 mii lei

Marja de siguranta are o valoare ridicata, ceea ce implica o flexibilitate ridicata a societatii, in cei doi ani de activitate ( 2000 / 2001 ), respectiv un grad de risc de exploatare scazut.

- indicele de siguranta ( indicele de pozitie i_p ) se determina ca raport dintre CA si pragul de rentabilitate ( CA critica ) ( CA^* )

Pentru anul 2000:

Pentru anul 2001:

coeficientul de elasticitate ( K_e )

Pentru anul 2000:

Pentru anul 2001:

Concluzii

- se observa ca in anii de analiza indicele de siguranta are o valoare relativ constanta, iar coeficientul de elasticitate este cuprins intre valorile : 6 < K_e < 11 ; astfel societatea se afla intr-o situatie relativ stabila

CAPITOLUL 4

CONCLUZII

Ca rezultat al analizarii cifrei de afaceri si a corelatiilor si efectelor acesteia prin prisma principalilor indicator economico-financiari putem grupa si sintetiza o serie de masuri mai importante pentru cresterea cifrei de afaceri in viitor intr-o proportie mai mare decat in perioada 2000/2001.

Astfel se pot formula o serie de masuri pentru cresterea cifrei de afaceri si de asemenea efectele acestor masuri in urma aplicarii lor asupra cifrei de afaceri pot fi urmatoarele:

Pe viitor cresterea calitatii serviciilor prestate si diminuarea pe cat se poate a costurilor aferente realizarii acesteia. Pentru diminuarea acestor costuri este necesara o scadere a cheltuielilor cu materialele consumabile,materii prime prin aceasta intelegandu-se nu diminuarea cantitatilor consumate ci recuperarea unei parti din sumele platite pentru procurarea lor, o scadere a cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti prin renuntarea la diferitele servicii executate de acestia si calificarea personalului existent in unitate pentru realizarea acestor lucrari in limitele posibilitatilor. Aceasta se concretizeaza prin necesitatea cresterii valorii adaugate care semnifica cresterea acumularilor banesti necesare remuneratiei participantilor directi si indirecti la activitatea economica a SCTB "Buzias" SA.

Se recomanda o crestere a productivitatii muncii.Aceasta se poate realiza prin multicalificarea personalului existent, SCTB "Buzias" SA, putand organiza cursuri de pregatire practica si teoretica in favoarea salariatilor sai. Cut cat gradul de pregatire al personalului muncitor este mai inalt, cu atat calitatea muncii este mai mare. Aceasta se poate obtine pe de alta parte si printr-o cointeresare mai mare a salariatilor.

Pentru cresterea eficientei economice a SCTB "Buzias" SA, se recomanda realizarea in viitor a unor investitii in structurile de cazare, alimentatie publica si agrement, inlocuind structurile existente cu altele mai eficiente si mai performante si folosirea acestora din urma la capacitatea maxima. Este necesar ca in viitor sa se realizeze investitii si sa se suporte diferitele cheltuieli intervenite din veniturile proprii.

Cresterea cifrei de afaceri in viitor, poate fi influentata pozitiv si de cresterea profitului din exploatare care caracterizeaza rentabilitatea activitatii din exploatare ( cresterea veniturilor din exploatare intr-o masura mai mare decat cheltuielile din exploatare ).

Pentru cresterea cifrei de afaceri se recomanda o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante, o diminuare a perioadei de recuperare a crantelor si o scadere a ponderii obligatiilor pe termen scurt.

Pentru a obtine o cifra de afaceri si implicit un profit net cat mai mare in viitor, este necesara o imbunatatire partiala care sa tina cont de masurile amintite mai sus si de alte masuri elaborate la fata locului de persoane specializate in asa fel incat SCTB "Buzias" SA sa se mentina ca o societate profitabila pe piata concurentiala.