Caracterizarea populatiei din Campia Banato - Crisana

1.Date generale

Campia Banato-Crisana se suprapune in cea mai mare parte judetelor Timis, Arad, Bihor si Satu Mare; mici suprafete revin judetelor Caras - Severin si Maramures.

Din punctul de vedere al regiunilor de dezvoltare economica se inscrie regiunilor de vest (2,1 mil. locuitori) si de nord- vest (2,85 mil.locuitori).Din tolalul locuitorilor judetelor, Campiei ii revine circa 1,8 mil., adica mai putin de 10% din populatia tarii.

Suprafata de circa 17 100 km², reprezinta cam 1 3 din cea a Campiei Romane. Atat populatia, cat si suprafata sunt inegal repartizate in cele trei mari subdiviziuni: Campia Banatului, Campia Crisanei si Campia Somesului, cea mai mare suprafata si populatie revenindu-i Campiei Banatului.

2.Sporul natural

Evolutia numarului de locuitori este dependenta de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt sporul natural si sporul migratoriu al populatiei.

Astfel, in toata partea de vest a Romaniei sporul natural se mentine la valori foarte scazute (- 24%o), urmare unei natalitati reduse si a mortalitatii ridicate, pe fondul procesului de imbatranire a populatiei. Datorita migratiei populatiei tinere spre orase, in mediul urban sporul natural inregistreaza valori ceva mai ridicate ( 59 %o ).Valorile reduse ale natalitatii tin in parte de factorul social, de o anumita mentalitate a populatiei, de constientizarea sarcinilor ce revin familiei pentru cresterea si educarea copiilor. Este o stare de tranzit de la mentalitatea populatiei sarace, cu familii numeroase, spre cea a populatiei cu posiblitati economice reale, care asigura, de asemenea, un numar mai mare de membrii in familie.

In judetul Bihor, spre exemplu, in anul 1970 sporul natural era inca pozitiv, de circa 5 104 persoane ( 12 049 nascuti vii si 6945 decedati), dupa care a inregistrat scaderi semnificative,pana in 1990 ramanand tot pozitiv.Din 1991, sporul natural devine negativ, deficitul de populatie crescand de la -550 (in 1991) la - 2596 (in 1997), dupa care urmeaza o usoara diminuare.

.Sporul migratoriu

Sporul migratoriu intern se realizeaza in dublu sens intre oras si sat, in sensul ca migrarea populatiei tinere spre oras este destul de activa si in prezent; de asemenea, urmare restructurarii industriei, fenomenul se produce si de la oras spre sat. Spre aceasta unitate geografica migreaza de asemenea populatie dinspre Moldova, Maramures, Oltenia, o deplasare atat temporara cat si definitiva.Fata de perioade mai vechi, fenomenul este diminuat. Migratia externa temporara (ca forta de munca) si migratia definitiva sunt foarte importante, datorita pozitiei geografice, respectiv desfasurarii in lungul granitei vestice, apropierii de Occident, precum si datorita structurii etnice destul de heterogene, alaturi de majoritarii romani.

4.Densitatea populatiei

In aceste conditii densitatea medie a populatiei de circa 105 loc./km² depaseste valorile mediei pe tara ( 94,4 loc./km²), iar distibutia valorilor maxime si minime in teritoriu este destul de neuniforma, in functie de mai multi factori, dintre care factorii naturali si cei istorici sunt cei mai importanti.La acestia se adauga starea de sanatate a populatiei, stra.ns legata de fenomenul de imbatranire, dar si de o anumita practica alimentara.

In arealele urbane si imprejurimi valorile densitatii variaza intre 100 si 500 loc./km², in Timisoara atingand valori chiar de circa 2 000 loc./km² ; pe masura ce ne indepartam de orasele mari, densitatea scade, pentru a tinge in mediul rural, valori de sub 50 loc./km² in campiile joase, foste suprafete mlastinoase, areale nisipoase sau chiar pe unele campii inalte.Cea mai extinsa arie cu asemenea valori o constituie Campia joasa a Crisurilor.

In orasele mici, in mediul rural de la contactul campiilor inalte cu cele joase, in lungul marilor rauri, densitatea medie variaza intre 75 si 150 loc./km².

Pe provincii istorice, situatia arata o densitate mai redusa in Banat (circa 63 loc./km²) decat in Crisana si Maramures (circa 80 loc./km²).

5.Structura populatiei

5.1.Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe

Structura populatiei pe grupe de varste este apropiata de cea existenta la nivelul tarii; ponderea cea mai mare o are grupa de varsta de 20 - 60 de ani cu , respectiv 51%o, urmeaza grupa de varsta de pana la 20 de ani cu 31%o si apoi grupa populatiei in varsta de peste 60 de ani, care reprezinta doar 18 %o de locuitori. Se remarca faptul ca populatia matura poate asigura forta de munca necesara, prin procentul sau semnificativ de mare.

Analizand populatia cu varse de peste 60 de ani, se constata un procent usor diminuat, demonstrandu-se mortalitatea mai ridicata la aceasta varsta.De asemenea, aceasta grupa este dominata de femei, care sunt se pare mai longevive. Asemenea tendinta este vizibila in Campia Crisurilor.

Pe judetul Bihor, spre exemplu, din totalul populatiei cu varsta de peste 60 de ani de 90 059, populatia masculina detine 39 587 (circa 44%), iar cea feminina, 50 472 (circa 56 %). Pe total judet, populatia feminina este de 51%, iar la grupa de varsta de sub 20 de ani detine doar 48,75% din totalul populatiei judetului cu varsta respectiva.

Aceste valori trebuie coroborate cu probabilitatea de deces pe grupe de varsta si sexe, care arata o dominanta neta, valori ridicate ale probabilitatii la populatia masculina si cu speranta de viata care la populatia masculina este de circa 67 de ani, iar la cea feminina de circa 73 de ani(date la nivelul Romaniei, Liliana Dumitrache, 2004).La nivelul judetului Bihor, durata medie a vietii la populatia masculina este 63,2, iar la cea feminina de 71,7 (dupa Anuarul statistic al judetului Bihor, 1999)

Este semnificativa, de asemenea, analiza bolilor si a ratei mortalitatii populatiei datorita acestor boli.Astfel, pentru Campia Banto-Crisana, mortaliatea prin tumori atinge o rata de peste 170 la 100 000 locuitori (cea mai mare din tara, in areal compact in toata campia, dar cu valori ridicate, in ordine descrescatoare pe judetele Satu Mare, Arad, Timis si Bihor).Mortalitatea datorata bolilor aparatului circulator este destul de ridicata, locul prim in campie detinandu-l judetul Arad, celelalte judete incadrandu-se in aceeasi clasa. (Liliana Dumitrache, 2004).

5.2.Structura nationala a populatiei

Pozitia geografica si evolutia istorica a Campiei Banato-Crisene se regasesc in cateva caracteristici ale structurii nationale a populatiei.

Prezenta majoritara a unei populatiei formate din romani, alaturi de romanii de nationalitate maghiara, germana, sarba, evrei, romi etc.

Heterogenitatea etnica a populatiei este dominata pe ansamblul campiei de catre romani, in procente insa sub media pe tara: circa 82% in Banatul istoric si circa 69 % in Crisana si Maramures.

Cea mai heterogena dintre unitatile de campie este cea a Banatului. Hartile etnice consemneaza aceasta varietate etnica, mai putin prezenta evreilor.

De la sud spre nord, se reduc arealele cu germani si cresc in suprafata si ca procent populatia de nationalitate maghiara.

Datele si sursele documentare arata aceasta diversitate etnica si inainte de unirea de la 1 decembrie 1918.Dupa un dictionar publicat in 4 volume de Al.Fényes (citat de St.Manciulea, 1940) cu date statistice din 1847, situatia etnica a judetelor Arad, Bihor, Satu Mare era:

Judetul Arad avea 182 de localitati din care:

-curat romanesti 154

-curat unguresti 6

-curat germane 6

-restul aveau o populatie amestecata din romani, unguri, germani, sarbi, slovaci

Dupa 1918, au ramas pe teritoriul Ungariei

-1 localitate germana

-1 localitate cu populatie amestecata din unguri, romani, germani.

Judetul Bihor avea 473 de localitati, din care:

-curat romanesti 319

-curat unguresti 116

-curat germane 1

-curat slovace 1

-restul cu populatie amestecata.

Dupa 1918 au ramas pe teritoriul Ungariei:

- 47 localitati unguresti

- 4 localitati romanesti

2 localitati cu romani si unguri

Judetul Satu Mare avea 262 localitati, din care:

curat romanesti 76

curat unguresti 110

curat germane 14

curat rutene 5

restul cu populatie amestecata

Dupa 1918 au ramas pe teritoriul Ungariei:

72 de localitati unguresti

3 localitati germane

3 localitati cu populatie amestecata formata din unguri si romani

4 localitati cu populatie amestecata formata din unguri si ruteni

1 localitate romaneasca.

Dupa cum se observa, in stabilirea granitei actuale s-a tinut cont de componenta etnica a localitatilor.

Daca la nivelul satelor, populatia este mai putin heterogena, predominand satele cu aceeasi structura etnica, la nivelul oraselor populatia a fost si este mai cosmopolita in sensul coexistentei a mai multor etnii. In harta etnica elaborata si publicata de V.Mihailescu in 1940 acest lucru este evident. La recensamantul din 2002, la nivelul oraselor mari, resedinte de judet, din Campia Banato - Crisana se inregistrau urmatoarele structuri nationale:

in Timisoara

in Arad,

in Oradea

in Satu Mare

5.3.Structura populatiei dupa religie

Structura populatiei dupa religie reflecta structura nationala a populatiei. In anul 1992 a avut loc primul recensamant de dupa 60 de ani (din 1930), care a inregistrat si structura confesionala a populatiei.

Datele au scos in evidenta apartenenta la crestinism, a faptului ca numai 0,3% din populatia tarii s-au declarat ateie sau neaparteneta la vreo religie.

Marile religii existente la nivelul tarii sunt: ortodoxa, catolica, protestanta, musulmana, mozaica.

Repartitia teritoriala a diferitelor confesiuni in Campia Banato - Crisana a tinut cont in primul rand de conditiile istorice si de traditiile populatiei, la care se adauga si factori socio-economici sau de alta natura.Tinandu-se cont de structura etnica si structura confesionala este extrem de heterogena.Daca in partea de sud se constata tousi o dominanta a ortodocsilor, alaturi de alte culte, cu cat inaintam spre nord, ponderea ortodocsilor scade, in favoarea cultului catolic (romano- si greco - catolic) si a celui protestant (reformati, apoi penticostali, baptisti, adventisti, unitarieni, luterani).

5.4.Structura fortei de munca (populatiei active)

Campia Banato-Crisana este una dintre unitatile regionale ale tarii cu economie dezvoltata, bazata pe toate ramurile acesteia.Acest fapt se reflecta si in structura populatiei active, respectiv a fortei de munca.

Cu toate fluctuatiile manifestate in rearanjarea si reorientarea ramurilor industriale in principal, pe ansamblu, fata de situatia de dinainte de 1990, se constata o reducere a populatiei ocupate in industrie si constructii (care detinea un procent de circa 55 in 1985) si o crestere a celei in agricultura si silvicultura, precum si in servicii. Exista diferente destul de mari la nivelul celor trei subunitati, dar si in cadrul acestora.

La nivelul judetului Bihor, spre exemplu, fata de anul 1970, cand populatia activa din agricultura si silvicultura detinea 50 % din populatia ocupata (293 300 persoane), pana in 1980 a inregistrat o scadere treptata, atingand procentul de 30, situatie care s-a mentinut pana in 1990, cand incepe sa creasca in defavoarea persoanelor ocupate in industrie si constructii. Se remarca, de asemenea si cresterea usoara a populatiei ocupate in servicii, dupa 1990.

Este interesant de observat si faptul ca daca pana in 1990 populatia activa predominanta era cea masculina, dupa 1990 creste si numarul populatiei active feminine, valorile fiind aproximativ egale.

5.5.Structura populatiei pe medii

Din totalul populatiei de circa 1,8 milioane, populatia din mediul urban era de 1 084 419 (circa 54 %) in 1985, de 1 157 907 in 1989.Desi in cifre absolute valorile scad dupa 1990 ca urmare emigrarii, populatia urbana se mentine cu putin peste 50 %, valori superioare celei la nivelul intregii tari.