Individualizarea problemelor si a obiectivelor operationale de dezvoltare integrata a comunitatilor umane din Muntii Apuseni

Individualizarea problemelor si a obiectivelor operationale de dezvoltare integrata a comunitatilor umane din Muntii Apuseni

In mod evident, obiectivul acestui esantion este de a demonstra posibilitatea de a utiliza elemente ale metodei LFA in analiza unui spatiu complex, ca cel al Apusenilor, in contextul unei dezvoltari integrate. Cele cateva idei pot constitui, in egala masura, o provocare in a gandi la o dezvoltare coerenta a localului cu regionalul, pe fondul unor fluxuri interregionale tot mai accentuate.

Discutam de o dezvoltare integrata, intrucat s-a observat ca sunt la fel de periculoase sau chiar mai periculoase decat neinterventia, dezvoltarile sectoriale, interventiile punctuale care fac abstractie de reactia posibila a celorlalte componente ale sistemelor teritoriale geografice. Fara a intra in detalii, dezvoltarea integrata presupune individualizarea traiectoriei optime de dezvoltare viitoare a unui macrosistem teritorial, luand in considerare particularitatile ansamblului si ideea angrenarii simultane, dar cu diferite viteze a tuturor subsistemelor. Aceasta avand in vedere permanent procesul de imbunatatire a habitatului comunitatilor umane si capacitatea de valorificare perena a resurselor (respectand timpul de refacere a acestora), de utilizare a principiului complementaritatii atat la nivel intra-, cat si interregional. Aceste elemente vor conduce, fara indoiala, la actiuni care sa nu aiba in vedere doar rezolvarea momentana a unor probleme temporare, ci sa contribuie la identificarea adevaratelor probleme, care introduse intr-un context global, pot sa ofere lista punctelor sensibile ce trebuie actionate. Este adevarat ca problemele regionale se dezvolta prin interventii locale, dar acestea trebuie sa amplifice insutit posibilitatile noastre financiare de interventie, pentru ca efectele sa fie de durata si benefice.

In orice abordare trebuie tinut cont de realitatea teritoriala si este la fel de evident ca Muntii Apuseni reprezinta un spatiu caracteristic, in care relatia regional-local nu este chiar atat de simpla. Este adevarat ca aceasta arie montana pot fi considerati o regiune naturala tipica, ale carei caracteristici sunt induse de substratul geologic, de relief, de hidrografie s.a.m.d., dar la fel de adevarat este ca din punct de vedere al relatiilor dintre componentele naturale pot fi individualizate subspatii clar delimitate, asemanatoare, dar nu identice. Aceasta asemanare se departeaza tot mai mult, daca avem in vedere modul de organizare a spatiului de catre comunitatile locale, care este total diferit in Depresiunea Vad-Borod, fata de depresiunea Abrud-Campeni sau fata de depresiunea Zarand. Aceiasi diferenta se constata si intre comunitatile care gestioneaza resursele de pe platourile sau ariile inalte montane: M. Plopisului se deosebesc de Codru-Moma, sau de Platoul carstic al Padisului sau M. Trascaului s.a.m.d.

In dezvoltarea integrata a comunitatilor umane un rol important, trebuie sa recunoastem, il au depresiunile, vastele platouri si muntii de joasa altitudine, care contribuie la existenta unor centre de convergenta umana, interlocala, perpetuate in istorie si in jurul carora se pot contura de la caz la caz politici de dezvoltare adecvate, care sa tina cont de potentialul existent, de necesitatea conservarii si eventual imbogatirii lui. Relatiile dintre aceste centre de convergenta umana sunt accidentale, fata de relatiile permanente care se stabilesc intre fiecare dintre acestea si ariile extraregionale, invecinate, de care se leaga printr-o complementaritate de resurse si de servicii, prin facilitatile de comunicare, prin relatiile traditionale. Sintetic, am putea spune ca pe fondul unei cvasi-continuitati fizico-geografice a ariei Apusenilor asistam la discontinuitati specifice in ce priveste organizarea spatiului de catre comunitatile locale, dar si in ce priveste integrarea acestora in structurile spatiale superioare ca rang, prin presiunile de polarizare exercitate de marile orase situate la periferia ariei montane.

Toate acestea pledeaza pentru o dezvoltare integrata a comunitatilor, pe de o parte la nivel local si interlocal (prin conturarea ariilor de convergenta umana), dar si regional, fiind mai puternice atractiile extrene decat fortele rezultate din similaritatea conditiilor locale. O exceptie importanta o constituie aria de convergenta umana Abrud-Campeni, care reprezinta o individualitate spatial-istorica, dar a carei dezvoltare nu poate fi exclusiv endogena. Individualitatea sa insa face ca politicile viitoare de dezvoltare a acestui spatiu sa fie particularizate, sa poarte amprenta unei dorinte de revitalizare reala, dar sa se bazeze pe o sustinere concreta si permanenta de catre autoritatile centrale si judetene.

Algoritmul individualizarii problemelor si a obiectivelor de dezvoltare. Evident ca nu ne-am propus individualizarea concreta a problemelor sau obiectivelor de dezvoltare, ci doar cunoasterea modalitatilor de depistare a acestora si de prezentare a lor intr-o forma coerenta usor accesibila specialistilor, dar mai ales comunitatilor locale, responsabililor cu gestionarea spatiului comunitar

Obiectivele operationale s-au definit ca fiind acele obiective extrase din totalitatea celor considerate ca prioritare, dar cu posibilitati concrete de realizare. Nu este sarcina exclusiva a cercetatorilor de a determina obiectivele operationale, ci mai mult a decidentilor, cu care fixeaza, de altfel, si lista obiectivelor prioritare, dintr-un numar mult mai mare de obiective (considerandu-le si pe cele de lunga durata);

De mare importanta pentru asigurarea succesului intr-un asemenea demers este respectarea unei succesiuni de pasi absolut necesari individualizarii problemelor:

intreprinderea unei analize detaliate pe domenii considerate esentiale in dezvoltarea integrata a comunitatilor umane din M.Apuseni. Aceste domenii cu subdomeniile lor pot fi schitate intr-un arbore general, deosebit de relevant pentru facilitarea intrarii in contact a unui mai putin cunoscator al realitatii teritoriale (Fig.70);

evaluarea potentialului de care dispun comunitatile din M. Apuseni, pe domenii (Fig.71). Chiar daca aceasta evaluare este facuta in modelul nostru pe bazele unor surse de date si informatii relativ limitate, ulterior poate fi abordata printr-un demers mult mai aprofundat ;

trecerea la o analiza tip SWOT, care sa aiba in vedere punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile existente in dezvoltarea integrata a comunitatilor umane din M.Apuseni. Aceasta analiza poate fi facuta global sau sectorial, individualizand pentru fiecare domeniu principalele atuuri si puncte nevralgice pe care le inregistreaza. Practic se vor selecta punctele slabe, care in esenta vor constitui protofoliul general de probleme cu care se confrunta acestea (Fig.72);

in raport cu problemele individualizate se fixeaza obiectivele, care vor cuprinde printre altele unele dintre atuurile cu efecte directe sau indirecte asupra problemelor existente, indepartarea unor elemente care genereaza si intretin amplificarea acestora. Din obiectivele generale se vor retine cele prioritare, iar apoi cele operationale, cu domenii tinta si domenii de actiune, cu masuri si actiuni concrete, cu inputuri, insemnand resursele necesare realizarii lor (Fig.73).

Fara a ne fi propus o analiza de detaliu asupra M. Apuseni din punctul de vedere al dezvoltarii in general, consideram cele cateva idei expuse ca un punct de plecare spre o abordare interdisciplinara. Rostul acesteia este acela de a facilita actul decizional in selectarea variantelor optime de armonizare a raportului resurse-populatie-infrastructura-standard de viata, la nivelul unui macro-sistem teritorial.