Geografie rurala si agroturism

Geografie rurala si agroturism

Geografie rurala ca geografie agrara

Geografie rurala - studiul spatiului rural de catre societatile umane

Geografie agrara - studiul peisajemor si al structurilor socio economicecare tin de agricultura

Peisaj agrar - rezultatul amenajarii si al valorificarii de catre agricultori a unei parti din suprafata terestra

Stuctura agrara - ansamblul conditiilor juridice financiare si agricole care conditioneaza peisajul agrar

Atunci cand a aparut geografia umana moderna la jumatatea secolului al XIX - lea lumea occidentala era ink profound rurala iar in acest spatiu predomina activitatile agricole.

Geografii s-au interesat deci mult mai mult asupra spatiului rural decat cel urban. Spatial rural este cu atat mai studiat cu cat geografia timpului era o stiinta a relatiei om - mediu, relatii vizibile in meidu rural.

Acesta goegrafie, numita rurala, este de fapt agrara pentru ca se intereseaza mai ales asupra peisajelor agrare, din care studiaza doua componente:

morfologia agrara → forma si organizarea parcelelor, astfel se disting peisaje agrare deschise (open-field) si peisaje agrare imprejmuite (bocaje)

habitatul rural → constituie organizarea spatiului locuit

Spatial locuit este analizat mai intai din unghiul repartitiei spatiale: →habitat dispersat (casa isolate sau grupuri mici)

→habitat grupat

Habitatul mai etse studiat si din puncnt de vedere al situ-lui si al formei satului :

- sat nuclear

- sat liniar

- sat in stea

- sat amorf

In functie de adptarea la mediu exista case bloc si case disociate

Acesta organizare a spatiului este considerata ca fiind subordonata mediului natural si structurii agrare.

Prin conceptele sale, prin metode si tehnici, goegrafia agrara este reprezentativa pentru geografia clasica → metoda inductiva.

In aceste conditii apre lucrarea lui J. von thumen, al carei demers teoretic si deductive este foarte indepartat de cel al geografiei agrae clasice. Autorul propune un model al localizarii agricole destinat sa explice cum variaza tipul de utilizare a solului si intensitatea productiei agricole, in functie de distanta pana la piata. Thumen arata ca intr-in cadru economic liberal si intr-un spartiu omogen in care randamentul, costurile de productie si preturile sunt constante, beneficial pe hectar al agricultorului nu variaza decat de distanta pana la orasul piata, de unde si numele de renta de localizare.

Acest model, adesea criticat, are meritul san e arate ca peisajul raral nu depinde numai de mediul natural, de mostenirile istorice si de structurile agrare locale ci si de contextual spatio-economic (distanta pana la piata).

Geografia agrara isi va reinnoi princiipile incepand cu anii '50, dar lent si pe baze mai putin teoretice. Se observa o sistematizare a acesteia, morfologiile studiului social si o aprofundare a analizei economice a mediului agricol. Punctual de vedere va deveni mult mai economic.

Geografia rurala ca geografie agricola

In primele 3 decenii din perioada postbelica, sistemul peisajelor agrare este continuat pe aceleasi principii. Se incerca generalizarea si sistematizarea cunostintelor, precizarea conceptelor si a vocabularului geografiei agrare. Explicatiile devin mai globalizante. Lebeau explica marile structuri agrae ale lumii, nu doar prin intermediul mediului si al istoriei, ci si prin organizarea socio-economica actuala. El insista asupra rolului coeziunii si a inegalitatilor sociale asupra celui al credintelor, presiunii demografice, sistemului politic si al organizarii pietelor.

El distinge in tipologia sa:

a)     structuri agrare ale tarilor temperate din Lumea Veche

open-field

peisaje inchise

mediteranean

b)     structuri agrare  ale tarilor tropicale

agriculturi itinerante

agriculturi sedentare. Marcate de lipsa apei

agriculturi irrigate

c)     sisteme agrare ale tarilor cu agricultura stiintifica si mecanizata

plantatiile tropicale

peisajul agriculturii americane

peisajul agriculturii tarilor socialiste

In ciuda tendintei de generalizare si sistematizare a geografiei agrare, nu si-a schimbat fundamental metodele si tehnicile.. Spre exemplu in tipologia lui Lebeau, criteriile variaza de la un tip la altul, pentru primele doua criteriul este cel climatic, iar pentru cel de al treilea, criteriul este ethnic.

Subtipologiile sse disting, desemnandu-se fie prin peisaje, fie prin sisteme de cultura.

Geografia agicola si-a largit viziunea sociala si a aprofundat analiza economica.

Incepand cu anii '60 se remarca tendinta sistemul sistematic si statistic al problemelor agricole. Descrierea statistica (cantitativa devine mai importanta decat cea calitativa 9 adjectiv al exclamatiei).

Geografia rurala ca geografie totala a spatiului rural

Lumea agricola - ansamblul agricultorulor din mediul rural

Eonomie agricola - studiul, procedee a distributiei si al consumului produselor agricole

Economie rurala - - studiul, procedee a distributiei si al consumului de bunuri si sevicii in spatial rural

In anii '80 geografia rurala diferentiaza termenii mentionati.

Spatial rural - nu mai este considerat ca un support al activitatilor economice productive, ci devine din ce in ce mai mult un spatiu residential, din momentul in care citadinii parasesc orasul pentru a se instala in zonele rurale periurbane

Periurbanizarea - cresterea, in jurul oraselor a populatiei si a spatiului construit de catre oraseni, care continua sa lucreze in oras.

Analiza peisajelor - se remarca prin preocuparile ecologice si prin faptul ca acorda spatiului rural calitatea de a fi un bun cltural patrim

Se pune accent pe mutatiile din peisajul rural si se incerrca san u se mai vada in peisaj doar marca societatii, ci sa fie considerat ca un ansamblu, ca un geosistem in care omul nu este decat unul dintre actorii care intervin.