LACUL AMARA

Pentru lacul Amara, ca lac terapeutic, evaluarile cantitative si calitative ale materialului biologic neoformat prezinta o importanta deosebita deoarece acesta participa direct la formarea namolului terapeutic.

Prin analizele biologice au fost evaluate calitativ si cantitativ principalele componente functionale ale unui ecosistem producatorii-consumatorii.

Productia primara este reprezentata in acest bazin prin fitoplancton si vegetatia macrofita.

In structura fitoplanctonului s-a constatat ca au fost prezente specii apartinand grupelor de alge: cyanophyta, Chlorophyta, Bacillariophyta, Pyrrhophyta si Euglenophyta. Sub aspect cantitativ fitoplanctonul a fost constituit dintr-un numar restrans de specii.Dintre speciile cu o frecventa mai mare amintim: Merismopedia sp., Chroococcus sp., Microcystis aeruginosa (cianofite), Peridinium sp., Cryptomonas sp. , Gymnodinium sp. (pirofite); Synedra ulna, Diatoma vulgare, Gyrosigma acuminatum, Navicula sp, Cyclotella meneghiniana, Nitzschia palea, Chaetoceros sp. (diatomee); Chlorella vulgaris, Chlamydomonas sp., Cosmarium sp. (clorofite); Euglena sp., Monomorphina pyrum, Phacus agilis (euglenofite). Grupele de organisme din structura fitoplanctonului au avut o dezvoltare diferita pe parcursul anului 2003. Astfel s-a constatat ca in sezonul de primavara si toamna diversitatea in ceea ce priveste grupele de organisme a fost mai mica intalnindu-se specii apartinand diatomelor, pirofitelor si clorofitelor. In aceste doua sezoane s-au inregistrat si cele mai mici densitati cuprinse intre 1.13 mil.cel/l (nov) si 1.8 mil.cel/l (mai).

In sezonul de vara iunie-august in structura fitoplanctonului au fost prezente specii din majoritatea grupelor fitoplanctonice. In aceasta perioada s-au inregistrat si densitati mai mari de ~ 10 mil.cel/l (iun) determinate in special de prezenta unor specii coloniale de cianofite (Merismopedia sp, Microcystis sp.).

In ceea ce priveste valoarea biomasei, aceasta nefiind influentata intotdeauna de densitati, s-a inregistrat in iunie la densitati maxime o valoare minima a acesteia de 3.595 mg/l, deoarece in componenta fitoplanctonului dominante au fost cianofitele, organisme cu talie mica. Biomasa a inregistrat o valoare maxima in august de 6.157 mg/l influentata atat de diversitatea fitoplanctonului cat si de prezenta unor specii de pirofite cu dimensiuni volumetrice apreciabile (Peridinium sp.). Valoarea medie anuala a biomasei fitoplanctonului a fost de 4.679 mg/l.

Principalul donator de substanta organica in ecosistemul acvatic Amara este constituit de vegetatia macrofita emersa reprezentata de stuf (Phragmites communis) dar mai ales de cea submersa (flora moale), reprezentata indeosebi de Cladophora sp. Si Potamogeton pectinatus, care la sfarsitul perioadei de vegetatie participa cu un aport substantial de masa organica pretabila procesului de peloidogeneza. S-a remarcat si in acest an dezvoltarea acestor specii de macrofite in luna iunie, perioada corespunzatoare dezvoltarii maxime a acestora.

Productia secundara este reprezentata de zooplancton si ihtiofauna.

Zooplanctonul a cuprins in structura sa organisme din grupa rotiferelor, copepodelor si cladocerilor. Urmarind dezvoltarea zooplanctonului pe parcursul anului s-a constatat ca grupa dominanta a fost cea a copepodelor si subdominanta cea a rotiferelor. De remarcat este prezenta cladocerilor pe tot parcursul anului. In ceea ce priveste densitatile acestea au variat sezonier de la valori medii de 37 org/l (iun) la valori de 208 org/l (aug). Valorile biomasei au fost influentate atat de densitati cat si de structura zooplanctonului, acestea avand valori cuprinse intre 0.656 mg/l (iun) si 8.481 mg/l (nov valoare influentata de prezenta unor specii din grupa copepodelor, organisme in general cu talie mare (Eudiaptomus vulgaris).

Prin valorile medii ale biomasei fitoplanctonului de 4.679 mg/l si a zooplanctonului de 4.252 mg/l se poate aprecia ca cele doua componente ale planctonului participa la formarea pelogenului dar intr-o masura destul de mica.

Ihtiofauna relativ densa si diversa constitue un factor negativ pentru formarea namolului din cauza consumului biomasei pe de o parte cat si a dereglarii depunerilor de namol pe de alta parte.