Pozitia geografica si geopolitica - Romania, tara carpato-danubiano-pontica

Pozitia geografica si geopolitica

Romania, tara carpato-danubiano-pontica

Suprafata:238 . 391 km

Populatia:21698181 loc

Locul Romaniei-ca suprafata:pe glob-80, in Europa-13

-ca populatie:pe glob-43, in Europa-10

A . Romania-stat central European de marime mijlocie, dist aprox egale de extremele V si E ale continentului .

-la intersectia paralelei de 45 grade lat N cu meridianul de 25 grade long E (jumatatea distantei :oc Atlantic si M Ural)-tara central europeana

-caract, continental al climei si intrepatrunderea elem de veg

B . Pozitia geopolitica-tara pe deplin suverana ;se afla in 'zona gri' (balamala), intr U Europeana (V), respectiv fostul spatiu sovietic si Orient

-se afla pe directia unor axe economice 

a)axa marilor ::M Neagra-M Caspica (exista resurse de petrol si gaz nat) . Avantaje :cel m mare port la M Neagra ;Constanta

b)axa fluviilor si canalelor :canalul Rin-Main-Dunare . Rinul face leg intre portul Constanta cu cel mai mare port din lume, Rotterdam (Olanda-M Nordului)

c)axa N-S :leaga pen Balcanica de Federatia Rusa si spatiul Marii Baltice

d)axa V-E:intre U . E si statele care vor sa adere la uniune

Romania, tara carpatica

2/3 din lantul carpatic formeaza Carpatii Romaniei

-relieful Rom este de origine carpatica, cu exc Pod Dobrogei;28% din supr Rom-ocupata de Carpati;in acesti munti se exploateaza principalele resurse ale litosferei .

-Configuratia retelei hidrografice se datoreaza distributiei M Carpati:

a)convergenta in Pod Transilvaniei

b)divergenta si radiala catre ext M Carpati

-alimentarea fluviilor este nivala (topirea zapezilor) si in cea m mare parte pluviala (pp ce cresc odata cu altitudinea)

M Carpati-bariere orografice in calea maselor de aer care au det climatul temp cu influente :1)continentale in E si S-E

2)oceanice in V

3)submediteraneene in S-V

4)tropicale in S si S-E

Romania, tara dunareana

Detine 1075 km din lung fl (38%)intre orasul Ostrov si E orasului Galati ;cel mai mare defileu din Europa (100km lung)+gurile de versare

Delta Dunarii repr rezervatia biosferei-cel mai bine conservat spatiu deltaic din Europa dpdv al faunei si veg, dar si al vietii lacustre . Potentialul hidroenergetic al Dun :Portile de Fier 1 si 2 (sau Ostrovu Mare) ;navigatia pe Dunare :org numita Comisia Dunarii

-Lunca si terasele Dunarii-spatii propice de locuit, agricultura, act piscicola

Dezvoltarea oraselor portuare :Drobeta-Turnu-Severin Targu Magurele

Zimnicea, Giurgiu, Calarasi, Braila, Tulcea, Sulina ;Orsova :oras, port, centru turistic

Romania, tara pontica

-lung tarmului-244 km

Dezvoltarea oraselor portuare :Sulina, Midia, Constanta, Mangalia

Importanta turistica:talasoterapia, bai heliomarine (bai de soare+apa), ap si dezv statiunilor climaterice si balneoclimaterice

Canalul Dunare-M Neagra diminueaza traseul fluvial cu cca 400 km

Paralela de 45 grade lat N traverseaza M Banatului, Subcarpatii Getici, Campia Baraganului, P Dobrogei, D Dunarii

Puncte extreme :S-Zimnicea, N-Horodistea, V-Beba Veche, E-Sulina

Particularitatile reliefului Romaniei

Relieful Romaniei este distribuit concentric :in int Depr Col a Trans, inconjurata de ramurile Carpatilor :

a)C Orientali :puternic fragmentati, alcat din roci vulcanice, metamorfice si sedimentare distribuite in fasii paralele si long ;b)C Meridionali :alt cele m mari (vf Moldoveanu-2544m) :alcat predominant din sisturi cristaline si distr-noduri orografice :c)C Occidentali :discontinui, alcat din mozaic petrografic, alt cele mai reduse (1800-Bihor)

Materialul erodat este depus si se form Subcarpatii Getici, Curburii si Moldovei, respectiv Dealurile de Vest

-podisuri :Getic (S), Moldovei (E)

-Campia Romana in S si Campia de Vest in V

-in S-E s-a format pod Dobrogei, unitate gepgrafica cu o evolutie distincta

-vaile raurilor-chei, defile, versanti abrupti, interfluvii;vai cu terase si lunci si interfluvii;vai cu lunci largi, cu cursuri meandrate si interfluvii

Tipuri de relief 

1)Muntii :a)dezv pe unitati cristaline :masivi, abrupti, putin fragmentati, alt de peste 2000m, afectati de glaciatiune

b)dezv pe roci vulcanice :conuri vulcanice, cratere, caldere ;relief vulvanic relict (scheletic-'Creasta Cocosului'), neckuri (Apuseni-Coloanele de bazalt de la Detunatele), maguri granitice (Dealurile de V-Dealurile Silvaniei)

c)form pe roci sedimentare :culmi domoale, depresiuni, culoare de vale, vai cu lunci si terase

2)Dealuri si podisuri :alt de 300-500m, culmi si platouri, cueste, vai subsecvente, consecvent si obsecvente (mai ales in Pod Mold si Trans)-struct monoclinala :creasta Iasilor

3)Campiile :-de acumulare fluviala (C Romana si C de V) :procesul de tasare mai ales in loess, rezultand crovuri (microrepr), hrube, gavane ;vaile-lunci, balti, lacuri de lunca, ostroave, belciuge

-de eroziune :C Mold si C Transilvaniei

Microrelieful :suprafete de eroziune-numite platforme, inaltate tectonic

-terase fluviale :trepte create de eroziune

-luncile :create de rauri :largi la Dunare si raurile mari

-relief glaciar :s-au form circuri si vai glaciare, praguri glaciare pe care s-au dezv cascade, morene si microdepr cu lacuri

-relief carstic-campuri de lapiezuri, doline, depr intinse, chei, pesteri, domuri, coloane, draperii, pe masive de sare nisipurile si rel de dune :C Carei, C Olteniei, Lunca Siretului, Letea si Caraorman

-rel vulcanic :conuri vulc-vf Ciomatu, platouri vulc_V M Harghita, Gurghiu, Raurile au creat vai inguste (defileul Oltului, Tusnad, Mures)

-rel de sfincsi, babe si coloane-culmi alcat din conglomerate :M Ceahlau, Ciucas, Bucegi

-rel litoral-s-au form lagune (Razim-Sinoe), limane)Costinesti, Mangalia, Techirghiol)

Particularitati climatice

Climat temp-traversate de paralela de 45 grade lat N :det de fact cosmici (115-125kcal :N-S)+fact fizico_geogr (circulatia maselor de aer, config lantului carp)

Temps cade si pp cresc odata cu alt, deasemenea cant de pp scade de la V la E odata cu diminuarea infl V oceanice . Se resimt :

1)Influente E europene ( de ariditate) :Consecinte-ierni geroase, uscate, bate crivatul in baragan cu troienire de zapada si veri secetoas ;in Pod Mold, Baragan, C Romana (intre Olt si Arges), P Dobrogei

2)Influenta scandinavo-baltica :consecinte :ierni geroase, cant imp de pp solide si veri racoroase ;in P Sucevei si Obcinele Bucovinei

3)Influenta V oceanica :consecinte :cant de pp ridicate (1000mm/an), ierni blande si veri ploioase si racoroase ;in V si centrul Romaniei

4)Influenta submediteraneana :consecinte :ierni cu pp solide, veri calde, bate austrul (P Mehedinti si C Olteniei)

5)Influente tropicale :mase de aer uscat si cald dinspre Asia Mica, Anatolia ;veri caniculare cu pp scazute-det o incalzire in perioada verii

Etajare climatica :

1)climat de campie :T :10-8 grade ;pp :400-600mm/an

-iarna bate crivatul in Baragan (secete vara)

2)climat de deal si podis:T:6-8 grade;pp:600-800mm/an

-efectul de foehn in Subcarpati

3)climat de munte :T :6-2 grade ;pp :1000-1400mm/an

Subtipuri :a)climat alpin (la peste 2000m alt) ;peste 180 zile /an-strat de zapada

b)climat de depr intramontana si cul de vale :iarna-stagneaza nasele de aer rece, det form cetii, scaderea temp (in depr Brasov si Giurgeu Ciuc se inregistreaza temp minime)

Particularitati hidrologice

Suprafata acvatica repr 1, 1% din supr Romaniei;reteaua hidrografica apartine bazinului hidrografic al fluviului Dunarea, cu exceptia raurilor dobrogene (Telita, Taita, Casimncea, Slava)

-raurile cu o distributie radiara sunt imp in urm grupe :

a)grupa NV si V+ raurile din depr Maramures, Viseu, Iza, care se varsa in raul Tisa ce form pe o dist de 60 km granita nat cu Ucraina

-raurile din V au o directie de curgere EV sectionand C Occ si creand defilee : Somesul form din S Mare si S Mic ce se unesc in dreptul orasului Dej ;S Mic este form din S Cald si Rece cu izv in mtii Apuseni, iar S Mare isi are izv oarele in gr N a C Orientali;Crisurile-Repede, Alb, Negru

-Muresul:cel m lung rau din Rom, sg care isi aduna afl din toate ramurile carp

-in C Orientali:Tarnava Mica si Mare

in C Meridionali:Cerna, Sadu, Sebes ;in M Apuseni :Aries, Ampoi

b)grupaSV :rauri scurte, se varsa direct in Dunare :Bega, Cerna, Timis

Bega-primul rau canalizat din tara, prezinta ecluze si poate fi navigabil, traverseaza Timis

c)grupaS :afluenti directi ai Dunarii :au bazine hidrografice alungite :Jiu, Olt, (afl :Raul Negru . Harlibaci, Cibin, Oltet, Lotru), Arges (Dambovita cu Colentina, Neajlov, Argesel, Raul Doamnei, Raul Targului)Vedea (Teleorman), Ialomita (Prahova cu Teleajen), Calmatui

d)grupa E :Siret (debit mediu-222m cubi/sec)-colecteaza toate raurile din E C Orientali, se varsa in Dunare ;Prut (form granita nat cu Mold), se varsa in Dunare/s-a creat lacul de acumulare de la staca Costesti (afl :Jijia, Bahlui, Baseu)

e)grupa SE :raurile dobrogene

Iarna :pp solide, form apelor mici de iarna datorita fen de inghetului ;pe Dunare se pot forma poduri de gheata

Primavara :ape mari, pp si topirea zapezilor, viituri de primavara (inundatii)

Vara :pp reduse-in anii cu averse se produc vituri de vara

Toamna :seceta, debite mici,

Ape subterane :C Romana, P Getic, C de Vest)-in straturi freatice, ape de adancime-mineralizare variata, duritate cresceda

Lacurile :peste 3400 ;2/3 au caract natural, restul antropic

-lacuri in doline pe platouri carstice :Varasoaia (in platoul Padis), Ighiu (in m Trascau), Sf Ana in masivul Ciomatu

-ochiuri de ape:L Rosu (valea Bicazului-baraj nat);l de baraj antropic (pe Bistruta, Arges, Lotru, Olt, Cerna, Ialomita, Sebes, Dambovita)

-l sarate:Ocna Sugatag, Costiui

l de alunecari:Slanic, Ocnele Mari, O Sibiului, Sovata, ) ;iazuri-C Trans (Stiucii, Legii), in C Mold (Drocsani)

-balti :in luncile raurilor si D Dunarii ;limane fluviatile (pe Buzau, Ialomita, Mostistea)

Particularitati biopedogeografice

1)Zona de stepa (S, SE, E)-ierburi xerofite, animale mici, pasari ;sol-cernoziom si balan

2)Zona de silvostepa (C Romana, de V, Dobr, S si E Pod Mold)-pad de stejar+pajisti cu ierburi de stepa ;s cernoziom ;fauna ca a stepei

3)Zona pad de stejar :reg de deal si pod pana la 600m ;s cenusii si brun-roscate/caprioara, cerb, veverita, pasari, reptile)

A)et pad de foioase :1200m-pad de gorun si fag ;s brun-acide, erodate rapid/ursi luri pasari ;plantatii de vie si livezi

B)et pad de conifere :1800m-molid, brad, pin, zada ;s acide si podzoluri/intre 1200-1400m amestec de fag brad si molid/urs, cerb, ras, cocos de munte, gainusa de alun

C)et subalpin/alpin :1700-2000m/peste2200m ;jneapan si ienupar, muschi si licheni ;s humico-silicatice/capra neagra, marmota, vulpea

Veg azonala-nu tine cont de pozitia Rom in zona temp si nici de etajare

-de lunca (arin, plop, trestie, papura, rogoz, salcie, stuf, nuferi)

-pe nisip

-saraturilor

Hazarde naturale si antropice

HAZARD :fen care nu se declanseaza in mod ciclic, producand pagube materiale si victime omenesti

a)hazarde naturale :cutremure de pam (Vrancea)

-h geomorfologice :alunecari de teren, curgeri de noroi, prabusiri si eroziuni (glime in Pod Trans)

-procese de tasare (reg de campie)

-procese de eroziune (deal si pod)-diminuarea act agricole :e de suprafata se e de ravenare

-h climatice :furtuni (M Neagra, delta, campii) ;viscole ;secete (Dobr, SE C Romane, S Pod Mold)

b)hazarde antropice :tehnologice (explozii, incendii, scurgeri de subst, poluari, ) ;nucleare (subst radioactive) ;legate de transport (acc rutiere, feroviare, aeriene) ;legate de act agricole (eroziunea accentuata) ;sociale (saracia, comercializarea si consumul de droguri)

Resursele naturale ale Romaniei

Resurse de subsol :aur argint, fier, sare ;subst radioact ;petrol, gaze nat

-in Carpati min feroase si neferoase, mat de constructii

-in dealuri si campii :subst minerale si diversi combustibili

-in Subcarpati :mat de constructii

Exploatari de aur argint (Apuseni), cupru (Poiana Rusca, M Toroiaga-M Maramuresului), mangan (Obcina Mestecanis), fier (Poiana Rusca, Banatului), bauxita (Apuseni), mica (bazinul Lotrului)

-in M Banatului si M Valcan :cant mici de carbuni (huila, antracit)

Alte rezerve :minereuri radioactive-M Bihor, Almaj, Bistritei ;molibden-M Aninei, Bihor ;crom-M Almaj ;nichel-M Sureanu ;grafit-M Parang

-sulfuri polimetalice (v C Orientali si S M Apuseni) ;sulf (M Calimani) ;cariere de andezit si caolin (M Harghita) ;huila (depr Petrosani), carbunii bruni (depr Comanesti si Almaj), lignit (Subcarp de Curbura, Getici, N Pod Getic, M Baraolt)

-zacaminte de petrol (Subcarp, Pod Getic, C Romana, platforna M Negre, Depr Brasov)

-gaze de sonda (Subcarp, C Rom, P Getic)

-gaz metan (C Trans si Pod Tarnavelor)

-sare (in Subcarp, Depr Maramures)

Resurse de apa :37miliarde m cubi date de raurile int, 170 miliarde date de Dunare, 1 miliard apele lacurilor si peste 8 miliarde apele subterane

Resurse vegetale :pad, pasuni si fanete de munte, deal si campie ;pad de molid si fag, pajisti montane

Resurse de sol :fertile (cernoziomuri si balane-C Rom, de Vest, P Mold, Getic, C Trans) argilo-iluviale (utile pt pomicultura), brune acide (slab fertile-zona montana-pt pasunat)

1 . Evolutia geodemografica

21 mil loc ;cea mai mare parte a pop-zona joasa ;densit medie-91 loc/km (2*media mondiala :45 loc/sub media europeana-peste 100 loc)

2 . Structura geodemografica

a)etnie :89% romani, 7%maghiari (Harghita, Covasna, Mures, Satu-Mare, Bihor si Salaj), 1, 8%romi (capitala, centrul Trans, V, Oltenia (Dolj mai ales), 0, 3%germani (Brasov, Sibiu, Timis, Caras-Severin, Arad, Satu Mare) evrei greci armeni turci si tatari (P Dobr) slavi (polonezi, bulgari, sarbo-croati, croati, cehi)

b)religie :86%crestin-ortodoxa, catolici (romano-catolici, greco-catolici) musulmani protestanti (luterani, evanghelisti, calvini), neoprotestanti

c)varsta :in dec 8 pop se afla intr-un proces de intinerire (30% :0-18 ani, 14% :varsta 3)

-incepand cu anii 90-proces de imbatranire-natalitate redusa

d)sex :pop feminina-numeroasa dat sperantei de viata mai mare

e)ocupatia pop activa (sect primar, secundar, tertiar) si inactiva

f)pe medii :52, 7%in m urban

Habitatul uman

-repr un terit unde o comunitate cu trasaturi specifice isi desf act cotidiana si economica

H rural si urban

A)Habitat de tip carpatic:puternica fragmentare, existenta de pasuri, trecatori, culoare si vai, depresiuni (D Transilvaniei-cea m mare din Eur)-au permis umanizarea si existenta asezarilor umane pana la alt de 1600m in m Apuseni

-densit pop :50 loc/km), densit asezarilor :4 localitati/100km in zona Montana si 8-12 sate/100km in depresiuni si vai principale

-activ de baza:miniere, forestiere, turistice, agro-balneo-turistice, pastorale

B)Habitat de podis si deal :-a det dezv act pomi-viticole si a exploatarii resurselor naturale (carbuni, petrol, gaze naturale)

-concentrarea asezarilor in z de contact :munte-deal, Subcarp-podisuri, deluri-campii

C)Habitat de campie :propice umanizarii prin poz topografica orizontala a reliefului, cond climatice (temp+pp, soluri fertile)

-act agricole principale :cerealiere, legumicultura, horticultura, cresterea intensa a anim) si sect serviciilor

D)Habitat de tip deltaic :specific D Dunarii ;cond geografice nefavorabile-suprafete lacustre, iar cele terestre reduse si inundabile

-act principale :piscicultura si pescuit, navigatie si transport

1)Habitatul rural :3 comp-pop, mosia si vatra  . Populatia rurala :caracteristici :

-cantitative (dinamica, mobilitatea, densitatea si structura populatiei)

-calitative (forta de munca, traditii si obiceiuri)

Satele-procesul de rururbanizare ;

a)in reg montane -sate mici (500 loc), risipite (gospodarii imprastiate, gradini);

-cu functii agricole (cresterea anim, forestiere si miniere)

b)in reg de deal si podis:sate mijlocii (500-1500 loc), sate mici (Pod Barladului, Getic, sate mari (Pod Sucevei) ;sate rasfirate (gospodarii de-a lungul vailor si drumurilor)

-satele au f agricole (pomi-viticole, cresterea anim), forestiere, turistice-st balneoclimaterice

c)in reg de campie :sate mari (1500-4000 loc), sate f mari (4000-6000 loc-terasele Dun)

Evilutii in H rural :depopularea satelor izolate (Apuseni), cresterea demografica a celor din aprropierea marilor orase

2)Habitatul urban:In jurul marilor centre graviteaza o retea de orase mici (sub 25000 loc)-repr peste jumatate din orasele tarii declarate in perioada socialista (agroind, monoin)

-intre acestea si marile orase:flux de materie si energie, forta de munca (navetism)

-in jurul m orase s-au creat orase-cartiere de tip vila

Clasificarea oraselor

a)dupa vechime-antice :colonii grecesti la M Neagra (Cta-Tomis, Mangalia-Callatis), romane (Alba-Iulia :Apulum, Cluj-Napoca :Napoca, DT-Severin :Drobeta)

feudale :foste cetati-centrul si V tarii (Brasov, Sighisoara, Sibiu), in E si S (Suceava, Iasi Craiova), orase-targuri (T-Mures, T-Neamt) ;capitaliste :dat dezv mineritului (Petrosani) ind prelucratoare (Resita, Hunedoara, Campina), transporturilor (Marasti, Pascani), agricult (Slobozia, Alex), exporturilor agr (Calarasi), turismului (Predeal, Eforie) ;socialiste=capit .

b)dupa marime-mici (sub 25000 loc)-dat act miniere (Baia Sprie, Motru), ind (Victoria, Fieni, Lupeni), agr (Strehaia, Nasaud), turistice (Sinaia, Predeal

Tusnad, Baile Olanesti, Eforie) ;mijlocii (25000-100000 loc)-Slobozia, Slatina, Barlad Botosani, Bistrita, Deva-dezv ind si f   adm ;mari (100000-400000 loc)-26 orase mari cu dezv complexa si f adm :Constanta, Braila, Galati, Ploiesti, Pitesti, Craiova, Timisoara, Arad Oradea, Baia-Mare, Cluj-Napoca, Brasov, Sibiu, T-Mures, Iasi, Suceava, Piatra-Neamt), foarte mari-Bucuresti-2 mil loc

c)dupa functiile indeplinite :orase-capitala (Bucuresti), orase cu functii complexe (orasele mari si mijlocii), orase sprcializate (miniere-Brad, Baia Sprie, Rovinari ;industriale-

Victoria, Hunedoara, Resita, Onesti)

-noduri de comunicatii :Faurei, Pascani, Marasesti

-turistice :Predeal, Sinaia, Baile Tusnad, Slanic-Moldova, Eforie

-agricole:Pogoanele, Cehu Silvaniei, Vanju Mare