Etajarea bentosului marin (profilul fudurilor marine)

Etajarea bentosului marin (profilul fudurilor marine)

Unui bazin acvatic oceanic, dinspre mal spre fundul oeanului I se desriu mai multe zone bazimetrice, studiate astfel:

1 zona ontinentala (vezi lp) unde intalneste bentos neritic.

1zona profundala unde se descriu organisme e apartin betosului profound, in functie de distributia acestora vorbim de platou continental, taluz.

Zone profundale(fose oceanice)

Un alt criteriu este lumina .In functie de patrunderea acesteia in mediul oceanic,prezinta pe adancime (vezi cursuri precedente) se descriu 3 zone -eufotica (sistem fital)aprox 20m-120 m , oligofotica aprox 50-300m -afotica aprx 200-500m (system afital)

Peres si Picard au introdus ca modalitate de evaluare a profilurilor marine, notiunea de etaj bental =zona in care conditiile de mediu se mentin constante asa incat pentu o peioada lunga de timp organismele pot gasi conditii optime de dezvoltare care san u pez amplitudini mai ale variatiei factorilor abiotici.

Peressi Picard introduce 7-8 etaje dinspre mal spre adanc fiecare dintre acestea putand prezenta diviziuni consid. Subetaje si respectiv la randul lor orizonturi.

Alt cercetator Eckmann, propane o etajare strict bazimetica pin cae stab ca adancimea de 100m , constituie granite de separare intre etajul litoral si cel pofundal.

1 Zonarea pe verticala nu est stricta .Propunerea lui Peres a corespuns mai aproape de conditiile reale , fiind cea acceptata.

Dinspre mal spre adanc:

Etaj supralitoral -exista o perioada lunga de exondere , zona find umezita , doar de valuri , corespunde limitei maxime de intindere a mareelor , iar marile in care mareele sunt foarte mici , corespunde zonelor de umezire doa in perioada marilor furtuni (M.Neagra)

Etaj mediolitoral- este reprez de zna superioara de spargere a valurilor , iar limita inferioara corespunde la 1m adancime in mari semiinchise, iar in marile inchise zona de flux-reflux (interstitiara).

Etaj infralitoral-limita supeioaa corespunde limitei inferioare a mediolitoralului , iar cea inferioara e data de zona in care algele macrofite si faneogame mai pot realiza inca fotosinteza.In aceset etaj oragn. vegetale si animale necesita o permanenta inundare cu ape .Se intinde pana la 15-20m.La latitudini mari si 30-40m , la latitudini mici .

Etaj circalitoral-limita superioara coincide cu limita de existenta a fanerogamelor .Limita inferioara coincide cu limita de rezistenta a algelor sciafile in toate cele 4 etaje , patrunde lumina a carei intensitate scade treptat astfel ca ele apartin sistemului fital sau zonei litorale respeectiv zona fotica

5 Etajul batial

Org ce traiesc pe taluzul continental .Limitele acestuia fiind discutabile .

Dupa Anton Brun , limita sup este data de izoterma de 4 gr C

Dupa Vinogradova limita e pana la 3000 m adancime

Dupa Peres , limita inf e data pana in zona unde org litorale coboara cursul migratiei pe verticala .

Etajul batial prezinta in fct de incliinatia pantei etajul epibatial si mezobatial

6 Etajul abisal corespunde campiilor abisale

Limita inf e data de limita de rasp. a holotuidelor (castraveti d e mare) e consid zona In care inceteaza oice comunicare cu etajele superioar.Cand de oxygen scade ,

Cercet sovietici consid ca aceste campii abisale sunt cupinde intre 3000-4500 m , in zonele topicale si 7000 m In alte zone oceanice.

7 Etjul hadal

Cupins la adancime de peste 7000 m .

E un eetaj sarac ca biodiversitate si densitate

Abunda bacterii barofile care suporta presiuni mari , bacterii metanoigene sau sulfuroase.

Ultime 3 etaje apartin sistemului afital zonelo oligofotice si afotice.

Importanta factorilor care influenteaza viata organismelor bentale:

Un rol important pt distributia si repartitia org bentale :

Substratul se imparte in 2 categorii:

• Dur
• Mobil-sedimentar alc din particule mobile ce det dif tipuri de sedimente ai caror parametrii fizico-chimici difera seletand o fauna asociata specifia:Nisip,pietris,,mal,dif amestecuri ale acestora

In raport cu acest substrat organismelor pot trai deasupra substratului si form:

• epibioza-epifauna

-epiflora

Daca org patrund in substrat form

• Endobioza-endofauna

-edoflora

Factorii de mediu

• Biotici
• Abiotici

F abiotici

• Climatici(cant de lumina , tem apei, oxygen, presiune)

• Edafici (grad de turbiditate al apei care antreneaza particule , aportul de apa dulce are mai ales in interstitii-intre granulele de nisip, modifica cond de viata de la nivel capilar interstitiar, diametrul particulelor din sedimentele respective care selecteaza o fauna caracteristica si care se poate e de o parte analiza prin studii de granulometrie, influenta antropica-mai ales in zona portuara dar si in zona de faleza, se modifica substratul , scurgeri de hidrocarburi )

Factorii biotici.

Org animale si vegetale pot inf la randul lor cond de mediu din bentos .ex

-alge incustante calcaroase:

Corallina

Lithothamnion

Org perforande :spongieri : Clione sp secreta subst acide

Bivalve-Lithophaga petricola

Unele sp. pot constitui ele insele substat pentru alte sp

Ex

midi peste care se pot fixa alge -formeaza bancuri pe care se fixeaza alge macrofite ce vor avea la randul lor diverse elemenete faunistice asociate.

Campurile de OSTREA stridii -suport pt funa asociata

Exista sp , care consuma alte sp modificand distributia lor pe substrat

Ex: gasteropodul - Rapana venosa pastruns si la lit rom in anii 60 si care hranindu-se cu midi , a creat o scadere a densitatii acestora in deceniile care au urmat mai ales in Marea Neagra , determinand modif ale biocenozelor midiilor de piatra.Ulterior aportul prada-pradator a ajuns la un echilibru.

Modalitati de hranire ale org bentale si adaptari la hranire.

In functie de dim particulelor pe care o consuma org bentale , ele se pot imparti in sp :

Microfage

Macrofage

In fct de modul de viata liber active(sp vagile) sau fixate(sesile), pivotante, se dif mai multe mecanisme de hranire .

*Hranirea formelor sesile si pivotante

Hrana asteptata in mod pasiv atat pt forme: macrofage cat si pt sp microfage

Forme sedentare.Actiniile sp sesile fixatede substrat prez tentacule , se pot deplasa pe distante mici in cautarea hranei .

Exista sp de actinii ex: Adamsia paliata-care se fixeaza pe o cochilie e gasteropod(melc) ce la randul ei va fi purtata de un pagur.

La unele polichete terebelideae si sabelidae, tentaculele sunt f lungi pot sa ajunga in extensie la cativa m si prez o subst lipicioasa a niv lor care sa permita alipirea prazii.

Alte policheye din fam Spionidae -Spio filicornis-creaza curenti turbionari cu ajutoru tentaculelor prezentand o ciliatura f bogata prin care particulel sunt antrenate spre orificiul bucal .

Briozoare-anim. Coloniale , fixate de substrat-prez coloana dubla de tentacule -LOFOFOR-prin care filtreaza apa , capturand pasiv prada.

O modalitate active de capturare a prazii o prez molustele bivalve care prin filtrarea apei la niv branhiilor in vederea oxigenarii, antreneaza totodata si substanta particulate spre orificiul bucal.

Faptul ca bivalvele filtreaza activ, un volum de apa de 50 de ori mai mare decat propriul lor volum , le consider ape acestea un adevarat biofiltru al mediului acvatic , fiind considerati si curatitorii apelor.Mai mult , datorita faptului ca subst nedigerata/nedigerabila a acestora este invelita intr-un material pe care il secreta scoica , si trans in asa numite pseudofecale care nu sunt toxice, le atribuie in plus rolul de biofiltru.

Crustaceele ciripede :Balanus , Lepas , ale caror apendice(picioare) s-au transformat in palete ciliate cu care filtreaza apa .

Hranirea formele sapatoare (VEZI PE FOI)