PAMANTUL - Globul terestru - Cosmogonii antice

PAMANTUL - Globul terestru

C.1. Cosmogonii antice si nu numai .

Inca din vremurile de demult pe oameni ii framanta intrebarea :

" Cum arata Pamantul ?". Din experienta lui, omul stia, ca totul trebuie sa se sprijine pe ceva, deci si Pamantul.

Vechii indieni socoteau ca Pamantul avea forma unui castron rasturnat care se reazema de spatele a patru elefanti, care la randul lor stateau pe carapacea unei broaste testoase care inota intr-o mare uriasa. Cand elefantii se miscau, credeau ei, se produceau cutremurele.

Dupa o poveste greaca, insa, Pamantul este ca o insula, care era asezata pe spatele a trei pesti ce inotau in oceanul nemarginit .

Dar bolta cereasca pe ce se sprijinea ?Legendele anticilor greci spuneau ca zeii suparati pe uriasul Atlas l-au pedepsit ca sa tina, pe veci, in spate bolta cereasca. Pe aceasta bolta, se credea, ca se sprijineau stelele care alunecau pe ea ca si Soarele si Luna de la rasarit la apus.

Treptat oamenii si-au dat seama ca planetele sunt corpuri ceresti care se misca dupa anumite legi. Atunci au inceput sa-si imagineze diferite sisteme mai mult sau mai putin reale. Au fost si idei de-a dreptul hazlii, care au fost luate de multi in serios. Este si cazul celei a lui Cozma Indicopleustes, care in anul 535 d.Hr. publica o lucrare care considera lumea ca o lada uriasa avand drept fund Pamantul si drept capac cerul.

In jurul anului 1500 d.Hr. au fost facute o serie intreaga de descoperiri geografice . Cristofor Columb a descoperit America, iar corabiile navigatorului Fernando Magellan au inconjurat, pentru prima oara, Pamantul,

dovedind definitiv ca Pamantul este rotund.

C.2. Geneza

In continuare citez un fragment din Biblie Cartea Cartilor care relateaza modul in care Dumnezeu creeaza lumea. Daca stim cum sa citim si acceptam ca timpul Lui nu este acelasi cu timpul nostru, ca Dumnezeu se confunda cu vesnicia. Vesnicia in care o viata de om este mai putin de o secunda, iar ziua Domnului poate fi miliarde de ani omenesti, atunci totul este mai clar, mai accesibil.

Moise

FACEREA

INTAIA CARTE A LUI MOISE

CAP. 1

Facerea lumii

1. La inceput a facut Dumnezeu cerul ( . ) si pamantul.

2. Si pamantul era netocmit si gol. Intuneric era deasupra adancului si Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor.

3. Si a zis Dumnezeu : "Sa fie lumina !" Si a fost lumina.

4. Si a vazut Dumnezeu ca este buna lumina, si a despartit Dumnezeu lumina de intuneric.

5. Lumina a numit-o Dumnezeu ziua, iar intunericul l-a numit noapte. Si a fost seara si a fost dimineata : ziua intai.

6. Si a zis Dumnezeu : Sa fie o tarie prin mijlocul apelor si sa desparta ape de ape" Si a fost asa.

7. A facut Dumnezeu taria si a despartit Dumnezeu apele cele de sub tarie de apele cele de deasupra tariei.

8. Taria a numit-o Dumnezeu cer. Si a vazut Dumnezeu ca e bine. Si a fost seara si a fost dimineata: ziua a doua.

9. Si azis Dunmezeu: "Sa se adune apele cele de sub cer la un loc si sa se arate uscatul !" Si a fost asa. Si s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor si s-a aratat uscatul.

10. Uscatul l-a numit Dumnezeu pamant, iar adunarea apelor a numit-o mari. Si a vazut Dumnezeu ca e bine.

11. Apoi a zis Dumnezeu: "Sa dea pamantul din sine verdeata: iarba, cu samanta intr-insa, dupa felul si asemanarea ei, si pomi roditori, care sa dea rod cu samanta in sine, dupa fel, pe pamant !" Si a fost asa.

12. Pamantul a dat din sine verdeata: iarba, care sa faca samanta, dupa felul si asemanarea ei, si pomi roditori, cu samanta, dupa fel, pe pamant. Si a vazut Dumnezeu ca este bine.

13. Si a fost seara si a fost dimineaza: ziua a treia.

14. Si a zis Dumnezeu : "Sa fie luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pe pamant, sa desparta ziua de noapte si sa fie semne ca sa deosebeasca anotimpurile, zilele si anii

15. Si sa slujeasca drept luminatori pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul".

Si a fost asa.

16. A facut Dumnezeu cei doi luminatori mari: luminatorul cel mai mare pentru carmuirea zilei si luminatorul cel mai mic pentru carmuirea noptii, si stelele.

17. Si le-a pus Dumnezeu pe taria cerului, ca sa lumineze pamantul,

18. Sa carmuiasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de intuneric. Si a vazut Dumnezeu ca e bine .

19. Si a fost seara si a fost dimineata : ziua a patra.

Putin ordonat textul de mai sus nu difera cu mult de realitate.

C.3. Forma Pamantului

Planeta pe care ne aflam, Pamantul, este un imens glob de forma aproape sferica, avand raza medie de 6 370 km.

Forma rotunda a Pamantului a fost pusa in evoidenta de-a lungul veacurilor, pe diferite cai, dupa cum am vazut.

Una din cele mai vechi dovezi este urmatoarea: atunci cand o corabie se indeparteaza in largul marii, incetul cu incetul dispar mai intai corpul corabiei, apoi panzele de jos, si abea la sfarsit, extremitatea catargelor Pentru prima data forma rotunda a Pamantului era dovedita printr-o dovada concreta.

Fig. A Fib.B

(Fig. B). Navigand mereu in aceeasi directie se inconjoara Pamantul, revenind la punctul de plecare (am vazut ca acest lucru la facut pentru prima oara Fernando Magellan, mai precis una din corabiile plecate sub comanda lui, el murind fiind lovit de o sageata otravita intr-o lupta cu bastinasii din insulele Filipine).

O alta dovada este umbra Pamantului pe Luna, care se poate observa in timpul eclipselor de Luna (vom vedea mai tarziu).

Cele mai recente dovezi sunt date de fotografiile luate de la mare altitudine de la bordul navetelor spatiale si a satelitilor artificiali (Fig.A ).

C.4. Axa si polii Pamantului. Ecuator, paralele si meridiane geografice

Infatisand Pamantul ca o sfera (Fig. de mai sus) si axa globului terestru, aceasta are ca extremitati punctele si , care reprezinta Polul Nord si   Polul Sud.

Planul dus prin centrul sferei perpendicular pe axa polilor taie sfera   dupa un cerc mare , numit ecuatorul terestru .

Orice plan paralel cu ecuatorul, care intersecteaza globul pamantesc, taie sfera dupa un cerc mic numit paralel geografic.

Planele care contin axa polilor taie globul terestru dupa cercuri mari, perpendiculare pe Ecuator: meridianele geografice.

Meridian si paralela

C.5.a. Miscarea diurna a Pamantului

Miscarea diurna a pamantului este miscarea de rotatie a acestuia in jurul axei nor-sud dinspre vest spre est.

Miscarea de rotatie a Pamantului poate fi dovedita pe diferite cai.

O piatra care este lasata sa cada de la o mare inaltime, in loc sa cada vertical si sa ajunga la sol exact sub punctul de unde a pornit, este deviata catre est.

Vanturile alizee sunt produse de curentii de aer care se indreapta dinspre poli catre ecuator, dar din cauza miscarii de rotatie a Pamantului, nu se deplaseaza dupa directia nord-sud in emisfera nordica sau spre nord-vest in emisfera sudica. Acest fenomen se petrece si cu marii curenti maritimi.

C.5.b. Ziua si noaptea

Globul terestru efectueaza o rotatie completa in jurul axei sale in timp de 24 de ore. Fiecare punct de pe suprafata Pamantului este luminat de Soare in timpul zilei, iar in timpul noptii se afla in partea opusa Soarelui. Ziua si noaptea se succed in intervalul de 24 de ore. (Vom vedea mai tarziu ca datorita

inclinatiei Pamantului pe eliptica, la poli 6 luni pe an este zi si 6 luni este noapte, alternativ.)

C.6. Evaluare sumativa

1. Ce pare acceptabil din cosmogoniile antice ?

2. Care sunt emisferele Pamantului si care din ele e mai calda si de ce ?

3. Care este principala paralela geografica ce trece prin tara noastra , si ce inseamna aceasta ?

4. Cat timp dureaza o miscarea diurna a pamantului, si de ce ?

5. Care este forma actuala a Pamantului si cum o vedeau anticii ?

6. Care este cea mai scurta noapte din an, dar cea mai lunga ?