Miscarile sociale, economice si politice ale globalizarii

Miscarile sociale, economice si politice ale globalizarii

(dupa Manuel Castells)

Modelul Retelei: Structurile sociale in Era Informationala

Felix Stalder, Facultatea de Studii Informatice Universitatea din Toronto, canada(Programul Mcluhan in Cultura si Tehnologie)

Publicat in: Societatea Informatica 14 (4) 1998

Era informationala: Economie, Societate si Cultura a lui Manuel Castells (1996, 1997 si 1998) este fara egal pentru ceea ce isi propune: sa inteleaga dinamica sociala globala asa cum reiese din multitudinea schimbarilor din jurul lumii. Este o analiza asupra culturii a celor mai importante transformari sociale, economice si politice la finalul acestui secol. Este prezentat cu ajutorul interactiunii studiilor de caz empirice ale caror numere si varietate sunt enorme - doar bibliografia ameninta sa copleseasca cititorul la un moment dat. Oricum, trilogia este enorma si pune bazele unui nou standard impotriva caruia toate explicatiile viitoare ale Societatii Informatice vor fi masurate. Va fi indispensabil de citit pentru oricine este interesat de o povestire adevarata a prezentului.

Argumentul de baza al lui Castells este acela ca o noua forma de capitalism a aparut la sfarsitul acestui secol: avand un caracter global, intarit prin tintele sale, si mult mai flexibil decat oricare din predecesorii sai. Este cerut pe tot globul de catre o multitudine de miscari sociale pentru a apara originalitatea culturii si controlul oamenilor asupra propriilor vieti si al mediului inconjurator. Aceasta tensiune furnizeaza dinamica centrala a Erei Informatice, atat timp cat "societatile noastre isi intensifica structura in jurul opozitiei bipolare a NET-ului si a SELF-ului"(1996, p3). NET-ul reprezinta noile formatiuni organizatorice bazate pe folosirea universala (pervasive-atotpatrunzatoare) a retelelor de comunicare media. Modelele retelei sunt reprezentative pentru cele mai dezvoltate sectoare economice, corporatii competitive la fel de bine si pentru comunitati si miscarile sociale.

SELF-ul simbolizeaza activitatile prin care oamenii incaerca sa-si reafirme identitatea in conditiile modificarilor structurale si ale instabilitatii care au loc o data cu organizarea activitatilor sociale si economice de baza in retele dinamice. Formatiuni sociale noi apar im jurul identitatilor primare, care pot fi sexuale, religioase, etnice, fiind concentrate teritorial sau national.Aceste identitati sunt vazute adesea de neschimbat din punct de vedere biologic si social, contrastand cu viteza mare de scimbare a peisajelor sociale.

In cadrul interactiunii dintre NET si SELF conditiile vietii si experientei umane in jurul lumii sunt profund restructurate. Trilogia incheie mai mult de un deceniu de cercetari, deschizandu-se de la noi miscari sociale si modificari urbane (Castells, 1983, 1989) catre dezvoltarea industriilor tehnologice inalte si organizarea acestora in poli tehnologici, multimi ale mai multor firme de inalta tehnologie si institutii cu educatie inalta precum Silicon Valley (Castells si Hall, 1994), la analize comparative ale celor mai rapid dezvoltate tari in Asian Pacific Rim (Castells, 1992), la regasi conducerea in Rusia inainte si dupa revolutia din 1991 si decesul Uniunii Sovietice. Detaliaza diversitatea schimbarilor sociale inlantuite pe glob care au format Era Informationala si integreaza adesea dupa cate se pare orientarile contradictorii intr-un cadru analitic cuprinzator. Abstractiile teoretice sunt dezvoltate prin intermediul unei analize empirice detaliata si clara "ca o metoda de ordonare a discursului meu teoretic, a-l face dificil, daca nu imposibil, a spune ceva care surprinde actiunea colectiva-este respins in practica". Aceasta face ca descrierea sa sa fie accesibila si bogata in structura. Analiza lui Castells este condusa de catre ipotezele unei noi societati: "O noua societate apare cand si daca o transformare structurala se observa in cadrul relatiilor de productie, de putere si de experienta. Observarea acestor transformari au inspirat structura centrala a trilogiei. Primul volum se concentreaza in primul rand pe schimbarea relatiilor de productie: economia globala, retelele fabricilor si schimbarea metodelor de munca. Cea de-a doua se concentreaza asupra relatiilor de putere si experienta incadrata ca o criza a natiunii-stat vis-a-vis institutiile globale si raportat la criza democratiei politice vis-a-vis noile identitati conturate. Cel de-al treilea volum imbina un numar de "probleme marunte de ultima ora". Ele insele sunt trasaturi importante ale Erei Informatice, dar mai mult ca efecte, mai degraba decat actori in analizele transformarilor: decesul Uniunii Sovietice, dezvoltarea lumii a patra, a zonelor si grupurilor excluse si aparitia economiei globale criminale.

Ipotezele teoretice ale lui Castells

Ipoteza centrala a opozitiei dialectice dintre NET si SELF are la baza o combinatie originala si puternica

Prima ipoteza a lui Castelss cu privire la dezvoltarea NET-ului: interactiunea dintre relatiile sociale si inovatiile tehnologice sau in termenii lui Castells moduri de productie si moduri de dezvoltare. A doua ipoteza subliniaza importanta SELF-ului (Identitatii, Personalitatii): modul in care grupurile sociale definesc formele identitatilor institutiilor societatii. "Fiecare proces de construire a identitatii deschide drumul spre un rezultat diferit in formarea societatii"-Castells. Dezvoltarea sociala nu poate fi separata de modificarile din infrastructura tehnologica cu ajutorul careia multe activitati sunt duse la bun sfarsit, "atat timp cat tehnologia este societate si societatea nu poate fi inteleasa ori reprezentata fara mijloacele sale tehnologice". Schimbarile sociale si cele tehnologice sunt foarte strans legate intre ele. Castells explica aceasta interactiune in urmatorul mod: o societate isi produce bunurile si serviciile prin intermediul unor relatii sociale specifice-modurile de productie. Modurile de progres reprezinta aranjamente tehnologice prin care eforturile in munca genereaza produsul, la final determinand calitatea surplusului(profit).

Modalitatile de progres nu raspund mecanic la necesitatile economice. Technological Innovation

Louis Althusser - a introdus o distinctie (similara cu teoria Marxista) intre relatiile de productie(clasele) si fortele de productie(tehnica). Castells spune ca dezvoltarea tehnologica nu reflecta complet procesul economic pentru ca aceasta este influentata de asemenea de catre alti factori, de exemplu creativitatea si experimentele fara tinta economica. Rezultatele inovatiilor tehnologice deschid drumul catre noi posibilitati care pot sau nu pot fi realizate de catre actorii sociali folosindu-le. Exista o stransa legatura intre cele doua procese de inventare si de aplicare, insa o dependenta liniara prin care unul il determina pe celalalt nu este luata in calcul.

Cea de-a doua ipoteza care indruma cercetarea sa este cu privire la rolul identitatii in dezvoltarea sociala.(the role of society in societal development). El formuleza teoria ca "oricine construieste o identitate colectiva, si pentru ce, determina in mare masura continutul simbolic al acelei identitati, si intelesul sau pentru cei care se regasesc in ea sau se plaseaza in afara ei". influentat de catre sociologul francez Alain Touraine, Castells identifica 3 tipuri de identitate care sunt raportate la diferite asocieri sociale:

1. Legitimizing Identity (Identitate Legitima) - a fost introdusa de catre institutiile dominante ale societatii pentru extindere si explicarea logica a dominatiei lor asupra actorilor sociali. Ele genereaza societatile civile si institutiile acestora, care reproduc ceea ce Max Weber numea "rationale Herrschaft"(putere rationala)rational power.
2. Resistance Identity (Identitate Potrivnica) - este produsa de catre acei participanti care se afla intr-o postura - situatie de a fi exclusi de catre logica dominatiei. Aceasta identitate sta in fruntea formarii comunitatilor ca un mod de acoperire cu alte mijloace, conditiile insuportabile ale opresiunii.
3. Project Identity (Identitatea Proiect) - miscari active care au ca tinta transformarea societatii ca un tot, mai degraba decat sa organizeze conditiile pentru propria supravietuire in opozitie cu participantii dominanti. Feminismul si Ambientalismul fac parte din aceasta categorie. In timp ce teoria lui Castells este distincta si originala, Era Informationala nu este teorie ci este despre "teoria comunicarii analizand practica".

Societatea retea - Era Informationala a creat Societatea Retea: noi formatiuni in care miezul activitatilor economice au fost organizate si noile conditii spatiale si temporale pe care le - au afectat. La baza acestei reorganizari sta indeplinirea raspandirii universale(pervasive implementation) a inovatiilor tehnologice din 1970, adunate in jurul calculatorului si a telecomunicatiilor. Castells concluzioneaza ca tehnologia informatie se dezvolta intr - un model diferit de cele tehnologiile anterioare, acesta constituind "modul informational de dezvoltare"("informational mode of development"), unul flexibil, universal, integrat si reflexiv mai degraba decat o evolutie cumulativa. Procesul accelerat el insusi a creat in aproximativ 20 de ani o noua stare economica, economia globala si informationala. Este informationala deoarece competitivitatea principalilor participanti (firme, zone si natiuni) depinde de abilitatea lor de a genera si procesa informatia electronica. Este globala pentru ca cele mai importante aspecte ale sale, de la finantare pana la productie, sunt organizate pe o scara globala (global scale), direct catre corporatiile multinationale si/sau indirect catre retelele unor asociatii. Ceea ce diferentiaza noua economie globala de economia mondiala a perioadelor anterioare este faptul ca "reprezinta o economie cu capacitatea de a munci ca o unitate in timp real pe o scara planetara".

Restructurarea corporatiilor din vest in mai multe afaceri in retele a creat o noua activitate si conditii de munca: muncitorul in retea si cel cu program neregulat au inlocuit norma intreaga de munca. Aceste conditii noi de munca s - au dezvoltat la inceput in cadrul corporatiilor din Vest pentru a intra in competitie cu cele din retelele de afaceri Asiatice(Est). Acestea din urma vor avea probleme in a mentine stabila traditionalitatea, structura slujbelor pe termen lung in care muncitorul simplu a fost asigurat ca loial al firmei pentru toata viata(ex. Japonia). Problemele curente ale economiei din Asia de Est par sa sublinieze aceasta analiza.

Spatiul Circuitelor - in conceptia lui Castells acesta este compus din trei aspecte:

Tehnologia - infrastructura retelei

Locurile - importanta punctelor centrale de a produce functiile strategice ale retelei si a locatiilor strategice de a concentra luarea deciziilor reprezinta centrul dinamismului oraselor globale.

Oamenii - elite manageriale care conduc retelele, grupurile sociale exclusiviste, metodele de relaxare ale VIP-urilor la aeroporturi si hoteluri care sunt aproape identice pe tot globul. Aceste spatii imprastiate si unite intre ele construiesc baza fizica pentru aderenta sociala a noii elite(new elite). Spatiul Circuitelor a introdus o cultura a realitatii virtuale(culture of real virtuality) care este caracterizata prin timp nesfarsit si spatiu nepozitionat(timeless time and placeless place). O caracteristica distinctiva a spatiului de circulatie este timpul si spatiul binar(binary time and binary space). Timpul binar nu exprima o succesiune dar are doua stari: fie prezenta sau absenta, fie acum sau niciodata. Spatiul binar este un spatiu in care distanta poate fi masurata ca doua stari: distanta zero(in interiorul retelei) sau distanta infinita(in afar retelei), aici sau nicaieri. Cand cautam informatii pe internet , diferenta majora este daca informatia se gaseste on - line sau nu. Continentul in interiorul caruia se afla informatia in retea este foarte putin relevant. Tot ceea ce este on - line este accesibil imediat: se afla aici, fara distanta. Tot ceea ce este in afara retelei este departe , complet inaccesibil indiferent de unde este accesata reteaua, cand cineva o acceseaza on - line, atunci deodata este aici. Spatiul de circulatie exprima logica sociala dominanta in Societatea Retea(the dominant social logic in the Network Society).

Puterea Identitatii

Tensiunea dintre institutiile sociale sustinute de catre traditionalism si noile identitati este subiectul de discutie al celui de - al doilea volum. Trei exemple de identitate potrivnica sunt examinate detaliat, alese pentru diferentele lor radicale in context si in obiective: Zapatistas din Mexic, grupurile militienesti americane si Miscarea Aum Shinrikyo din Japonia(grupul care a lansat gaz otravitor in sistemul subteran din Tokyo in 20 Martie 1995).

Identitatea Proiect este exprimata de catre miscari pro - active majore: ambientalismul, feminismul, miscarile de gay si lesbiene. Ultimele trei sunt coordonate impreuna de - a lungul timpului la finalul patriarhatului. Ele reprezinta caracterul conflictual si interactionar(the conflictual and interrelated character) al construirii identitatii.

Oricum, statul natiune este important pentru ca el inca reprezinta singura entitate legitima din care multilateralismul se poate construi ca sa se adreseze intensificarii problemelor globale presante. Contradictia fundamentala(fundamental contradiction) - "cu cat castiga mai mult pe plan planetar cu atat mai putin isi reprezinta componentele nationale".Cu cat se indeparteaza mai mult statele natiune de cetatenii lor cu atat mai mult creste nevoia de a gasi surse alternative ale identitatii. Prinse intre identitatile conflictuale si nevoia de a actiona pe plan global, institutiile democratice traditionale - societatea civila ramane fara inteles si legitimitate: isi pierd identitatea.

Sfarsitul Mileniului

Fenomenele prezentate in ultima carte sunt mai putin reunite decat cele din volumele anterioare. Ceva s - a intamplat de - a lungul anului 1970 care a introdus intarzierea tehnologica in USSR. Dar acest "ceva nu s - a intamplat in Uniunea Sovietica ci doar in tarile capitaliste avansate". Vestul, in particular Statele Unite, au fost capabile sa exploateze potentialul noilor tehnologii informatice, trecand astfel rapid de la un mod de productie industrial la unul informational(an industrial to an informational mode of production). Castells concluzioneaza ca "in timp ce inabilitatea statica sovietica de a se adapta la conditiile economice si tehnologice ale societatii informatice a fost cauza de baza cea mai puternica a crizei din sistemul sovietic. Ca si rezultat al acestui proces, o mare parte din ceea ce a fost odata o superputere industriala si militara a intrat in rangul fruntas al lumii a patra(the fourth world). "Ridicarea informationalismului la sfarsitul acestui mileniu este intrepatruns cu dezvoltarea inegala si excluderea sociala completa in lume". Oricum, nu toti participantii lumii a patra sunt deconectati de la centrele de prosperitate. Unii dintre ei au stabilit, cu razbunare, o legatura corupta(perverse connection) prin intermediul economiei globale criminale. Crima este veche de cand lumea dar caracterul sau global reprezinta un fenomen nou. Organizatiile criminale precum Mafia Siciliana sau Triadele Chinezesti au profitat de oportunitatile tehnologice si organizationale furnizate de catre noile tehnologii de comunicatie. Ei au pus la punct retele globale intretinute prin servicii ilegale precum crima la comanda(contract killing), santaj(blackmailing), jecmanirea(extortion) si rapirea copiilor(kidnapping). Acestea au devenit surse importante de destabilizare a finantelor internationale si a pietelor de capital(source of destabilization of international finance and capital markets).

Am fost dezamagit de analiza lui Castells despre Integrarea Europeana. El caracterizeaza procesul de unificare ca un proiect de aparare(defensive project) care este organizat in jurul unui set limitat de interese comune, in general economice, printre natiunile - state participante. Uniunea Europeana - "un stat caracterizat prin impartirea autoritatii sharing of authority (capacitatea de a impune violenta legitima legitimizing violence)" de - a lungul retelei.

CONCLUZII

In afara analizelor detaliate a fenomenelor localizate apare constructia adevaratului personaj planetar al prezentului(the truly planetary character of the present). Analiza lui despre criza democratiei politice, despre economia criminala globala, a Japoniei si mai putin semnificativa ca proportii, moartea Uniunii Sovietice sunt momentan clasice si deschid drumuri noi pentru studierea practica si teoretica. Analiza lui politica despre mass - media este indulgenta. El spune ca "in afara sferei media exista doar marginalitate politica. Ceea ce se intampla in media - dominanta spatiul politic nu este determinat de catre media: este un proces social si politic deschis"