CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE SI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA

1.1. Date generale

Romania este situata in centrul geografic al Europei, la jumatatea distantei dintre Coasta Atlanticului si Muntii Urali, in interiorul si exteriorul arcului Muntilor Carpati, pe cursul inferior al Dunarii, cu iesire la Marea Neagra. Litoralul romanesc al Marii Negre se desfasoara pe 245 km, intre granita cu Ucraina si granita cu Bulgaria. Teritoriul Romaniei (238.391 km²), este cuprins intre 43^o37^'07^'' si 48^o15^'06^'' latitudine nordica si intre 20^o15^'44^'' si 29^o41^'24^'' longitudine estica. Datele care definesc pozitia geografica a Romaniei sunt cuprinse in tabelul nr. 1.1.1.

Tabel nr. 1.1.1. Pozitia geografica a Romaniei

dupa Greenwich

Lungimea totala a frontierelor Romaniei este de 3.149,9 km, din care 1.085,5 km terestre si 2.064,3 km fluviale si maritime. Romania are o forma elipsoidala, lungimea teritoriului sau fiind, in linie dreapta, de circa 735 km de la Est la Vest si de circa 530 km, de la Nord la Sud.

Romania se invecineaza cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova si are deschidere la Marea Neagra; lungimea frontierelor este prezentata in tabelul nr. 1.1.2.

Tabel nr. 1.1.2. Lungimea frontierelor Romaniei

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei editia 2007

Relieful Romaniei cuprinde trei trepte majore: cea inalta, a Muntilor Carpati (cel mai inalt varf Moldoveanu 2.544 m), cea medie, care corespunde Subcarpatilor, dealurilor si podisurilor si cea joasa, a campiilor, luncilor si Deltei Dunarii (cea mai tanara unitate de relief, in continua formare si cu o altitudine medie de 0,52 m). Caracteristica principala a acestor componente ale reliefului este distributia lor proportionala in forma de amfiteatru.

Muntii Carpati au o suprafata de 66.303 km², adica aproximativ 27,9% din suprafata tarii. Din cununa Carpatilor, relieful coboara in trepte, dispuse aproape concentric. In tabelul nr. 1.1.3. sunt prezentate principalele altitudini muntoase ale tarii noastre.

Tabel nr. 1.1.3. Principalele altitudini muntoase

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei editia 2007

1.2. Date geologice

Pe teritoriul Romaniei se disting, in functie de evolutia geotectonica, unitati de platforma si unitati de orogen. Unitatile de platforma sunt: Platforma Moldoveneasca, care ocupa partea nord - estica a tarii, Platforma Moesica (Sectorul Valah) din partea de nord a Romaniei, inclusiv Dobrogea de Sud si Platforma Scitica.

Teritoriul tarii este reprezentat in proportie de 67% de doua unitati orogene: Orogenul Carpatic si Orogenul Nord Dobrogean, acesta din urma cu pozitie laterala si insulara de mica altitudine si restrans ca suprafata, ocupand treimea nordica a Dobrogei.

Prin complexitatea structurii geologice, Carpatii Orientali si Meridionali prezinta conditii variate pentru acumularea substantelor minerale utile. Acestea sunt: zacaminte de minereuri, zacaminte de combustibili minerali, zacaminte de sare si saruri, roci utile. In acest teritoriu exista rezervatii geologice, cum sunt: Lacul Rosu - Cheile Bicazului, Piatra Teiului, Pietrele Doamnei, Lacul Sfanta Ana, Valea Iadului.

Depresiunile intramontane sunt reprezentate prin depresiunile din zona Carpatilor Orientali (Borsec - Bilbor, Jolotea, Gheorghieni, Ciucului, Comanesti, Barsei), depresiunile din zona Carpatilor Meridionali (Lovistei, Petrosani, Caransebes - Mehadia), depresiuni din cadrul Carpatilor Occidentali (dintre care depresiunea Bozovici sau Almajului) si depresiunile din zona Muntilor Apuseni (Brad - Sacaramb, Zlatna - Almas, Rosia Montana). Exista si depresiunile interne - depresiunea Transilvaniei, depresiunea Panonica si depresiunea Simleul Silvaniei.

1.3. Date climatice

Clima Romaniei este temperat-continentala de tranzitie, marcata de influente climatice estice, oceanice, scandinavo-baltice, submediteraneene si pontice. Influentele continentale se manifesta in unele zone ale tarii cu nuante climatice bine diferentiate. Astfel, in Banat si Oltenia se face simtita nuanta mediteraneana, caracterizata de ierni blande si regim pluviometric mai bogat (mai ales toamna). In Dobrogea se manifesta nuanta pontica, cu ploi rare, dar torentiale.

In partea de nord a tarii (Maramures si Bucovina) se manifesta efectele nuantei scandinavo - baltice, care determina un climat mai umed si mai rece cu ierni geroase, in timp ce vestul tarii se afla sub influenta climatului oceanic, cu temperaturi mai moderate si precipitatii mai bogate.

Precipitatiile anuale scad in intensitate de la vest la est, respectiv de la peste 600 mm la mai putin de 500 mm in Campia Romana de Est, sub 450 mm in Dobrogea si circa 350 mm pe litoral, iar in regiunile muntoase ajung la 1000 - 1500 mm. Tabelul nr. 1.1.4. prezinta temperatura aerului si precipitatiile atmosferice la principalele statii meteorologice, in anul 2006.

Tabel nr. 1.1.4. Temperatura aerului si precipitatiile atmosferice, la principalele statii meteorologice, in anul 2006

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei editia 2007

In 2007 regimul termic mediu pe tara a fost cu 1,6⁰C - 2⁰C peste normala climatologica in majoritatea regiunilor tarii, (abatere mai ridicata fata de cea din anul 2006, care a fost de 0,1⁰C). Abaterile au depasit 2⁰C in unele zone extracarpatice: Pitesti, Buzau, Focsani, Bacau, Suceava. Aceasta caracteristica a fost determinata de abateri pronuntate ale temperaturilor medii lunare (peste 2⁰C) fata de normala climatologica (1961 - 1990) pentru intervalul ianuarie - august, cu exceptia lunii aprilie, cand acestea au fost mai reduse in majoritatea regiunilor tarii. In intervalul septembrie - decembrie, temperaturile medii lunare au fost sub limitele normale pe arii extinse insa, abaterile foarte mari inregistrate in prima parte a anului, nu au putut fi compensate (figura nr. 1.1.1.).

Figura nr. 1.1.1. Temperatura medie lunara din Romania in anul 2007, comparativ cu normala climatologica (1961-1990)

Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie, Raport 2007

La nivelul intregii tari, cantitatea medie de precipitatii cazuta in 2007 a fost de 731,9 l/m² (normala climatologica = 647,0 l/m²). Au fost inregistrate cantitati de precipitatii peste normala climatologica in majoritatea regiunilor tarii, cu exceptia unor areale restranse din sud-est, unde acestea au fost sub norma. Abaterea medie la nivelul intregii tari a fost pozitiva (13,3%). Au existat, insa, mari diferentieri la nivel lunar (figura nr. 1.1.2.). Astfel, in lunile aprilie, iunie si iulie, s-au inregistrat deficite de precipitatii in majoritatea regiunilor, cele mai pronuntate fiind in vestul si in cea mai mare parte din sudul tarii (aprilie). Incepand cu luna august au fost inregistrate, pe arii extinse, cantitati de precipitatii situate peste normele climatologice.

Figura nr. 1.1.2. Cantitatatea medie lunara de precipitatii din romania in anul 2007, comparativ cu normala climatologica (1961 - 1990)

Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie, Raport 2007

Iarna 2006 - 2007 s-a caracterizat prin temperaturi medii care s-au situat peste valorile normale la nivelul intregii tari, cu abateri cuprinse intre 1,6⁰C si 2,0⁰C, in majoritatea regiunilor. Regimul pluviometric a fost in general excedentar in nordul, centrul si estul tarii si deficitar in Oltenia si nordul Munteniei. In februarie s-a produs fenomenul de viscol in Moldova, in regiunile extracarpatice si frecvent la munte.

Primavara s-a caracterizat printr-un regim termic mediu mai ridicat decat cel normal in toata tara. Regimul pluviometric a fost deficitar in vestul, sudul si nord-estul tarii, iar in rest s-a situat, in general, in limitele normale. In mai, temperatura medie a aerului s-a situat peste valorile normale in toata tara.

Vara s-a caracterizat prin temperaturi medii care s-au situat peste valorile normale la nivelul intregii tari. Regimul pluviometric a fost excedentar numai in zona montana, in restul teritoriului fiind normal s-au usor deficitar. In intervalul 18 - 30 iunie vremea a devenit caniculara in cea mai mare parte a regiunilor extracarpatice si pe arii restranse in cele centrale, conditii in care s-a inregistrat in ziua de 26 iunie, la Giurgiu si Turnu Magurele, maxima lunara de temperatura (42⁰C). In luna iulie a fost depasita temperatura maxima absoluta la nivelul intregii tari: 44,3⁰C in ziua de 24 iulie la Calafat. In 24 august, la Galati, a fost consemnata temperatura maxima lunara de 40,4⁰C.

Toamna s-a caracterizat prin temperaturi medii care s-au situat in limitele valorilor normale in majoritatea regiunilor tarii. Regimul pluviometric a fost excedentar, exceptand partea de nord a tarii, unde s-a incadrat in valorile normale.

In luna decembrie temperaturile medii s-au situat aproape in toata tara sub valorile normale, cu exceptia unor regiuni din estul si vestul tarii, unde s-au incadrat in limitele normale. Regimul pluviometric a fost excedentar numai in jumatatea estica a tarii, in rest s-a incadrat sub limitele normale. Solul a fost acoperit cu strat de zapada in majoritatea regiunilor tarii.

1.4. Resursele naturale ale Romaniei

Totalitatea resurselor valorificabile de care dispune Romania prin mediul sau geografic si geologic reprezinta resursele naturale. Acestea sunt resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili, regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile - energia solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

Intre componentele resurselor naturale exista legaturi si interactiuni puternice, astfel ca, orice interventie antropica asupra uneia induce inevitabil consecinte si asupra celorlalte. Utilizarea acestor resurse este practicata intr-o maniera complexa, coordonata, pentru realizarea simultana a mai multor scopuri.

1.4.1. Resursele naturale neregenerabile

Resursele naturale de materii prime neregenerabile sunt surse generatoare de energie, alcatuite, indeosebi din combustibilii fosili, a caror reprezentanti tipici sunt in principal hidrocarburile (petrolul, gazele naturale). Alte resurse neregenerabile sunt: zacamintele de minereuri feroase si neferoase, zacamintele de carbuni, rocile utile.

Unele din aceste resurse au fost exploatate si prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensa a unor zone din tara. Emisiile provenite din activitatile industriale (industria energetica, industria chimica si petrochimica, industria siderurgica si metalurgica, industria materialelor de constructii etc.) contribuie substantial la poluarea factorilor de mediu.

1.4.2. Resurse naturale regenerabile

Dintre resursele naturale regenerabile ale Romaniei fac parte: resursele de apa, constituite din apele de suprafata - rauri, lacuri, fluviul Dunarea si apele subterane, solul, fauna, flora, padurile, energia solara si eoliana. O categorie aparte de resurse o reprezinta apele minerale (carbogazoase, sulfuroase, feruginoase etc) si apele geotermale.

Aceste resurse pot fi folosite pe termen nelimitat daca sunt folosite rational. Exploatarea acestora intr-un regim care depaseste regimul lor natural de regenerare duce la diminuarea si in cele din urma la epuizarea lor.

Resursa de apa a Romaniei consta din apele de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si artificiale, fluviul Dunarea) si din apele subterane, in regim natural si amenajat.

Principala resursa de apa o constituie raurile interioare. In tabelul nr. 1.4.1. sunt prezentate lungimea principalelor cursuri de apa si suprafata bazinelor hidrografice corespunzatoare, de pe teritoriul Romaniei. Raportata la populatia tarii, resursa specifica utilizabila este de 2.660 m³/loc/an, fata de media europeana de 4.000 m³/loc/an, ceea ce situeaza tara noastra pe pozitia 20 in Europa.

Tabel nr. 1.4.1. Lungimile principalelor cursuri de apa de pe teritoriul Romaniei

Fara afluentii care formeaza bazine de ordinul 1.

Sursa: Institutul National de Statistica - Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

Dunarea reprezinta, alaturi de Carpati si Marea Neagra, una din componentele majore ale cadrului natural al tarii.

Cursul Dunarii este subdivizat in patru sectoare: sectorul Bazias - Portile de Fier; sectorul Portile de Fier - Calarasi; sectorul Calarasi - Braila; sectorul Braila - Marea Neagra.

Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea este sursa de apa pentru diverse folosinte, sursa de hrana (fauna piscicola) si sursa de energie ieftina, prin hidrocentralele electrice de la Portile de Fier I si II.

Dunarea construieste, la intalnirea sa cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase zone umede din Europa si anume Delta Dunarii, cu suprafata totala de 4.178 km², distribuita pe teritoriile a doua tari vecine: Romania (82%) si Ucraina (18%).

Marea Neagra este poarta Romaniei spre mari si oceane, iar zona de litoral si de platou continental ofera conditii diverse pentru valorificarea bogatiilor subterane (petrol, gaze naturale), acvatice (fauna piscicola) si de pe uscat (turism, agrement).

In Romania exista peste 3.450 de lacuri. Suprafata totala a lacurilor este de circa 2.620 km² ceea ce reprezinta 1,1% din suprafata tarii. Lacurile sunt in general mici ca suprafata. Circa 91,5% din lacuri au suprafata de sub un km².

Lacurile sunt reprezentate prin: lacuri naturale (2/3 din totalul lacurilor), cele mai importante fiind lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 415 km2, Sinoie 171,5 km²), lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltina 25,09 km2, Brates 21,1 km2), lacurile glaciare din Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,5 ha este cel mai mare dintre ele); lacuri antropice, construite pentru valorificarea potentialului hidroenergetic, pentru alimentare cu apa, irigatii, piscicultura si agrement. Principalele lacuri naturale din Romania sunt prezentate in tabelul nr. 1.4.2.

Tabel nr. 1.4.2. Principalele lacuri naturale

Sursa: Institutul National de Statistica - Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

O categorie aparte a bogatiilor subsolului o constituie cele peste 2.000 de izvoare de ape minerale.

Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc in Romania. Unele dintre ele sunt simple, altele fierbinti, multe radioactive. Inca din antichitate, unele lacuri, acumulate in craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor parti de munte, erau cunoscute ca avand efecte terapeutice. Acestea constituie, la randul lor, o alta sursa de tratament.

Sunt renumite statiunile: Baile Herculane, Baile Felix, Covasna, Sovata, Baile Tusnad, Vatra Dornei, Slanic Moldova, Mangalia, Eforie Nord, Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Caciulata etc.

Resursa de sol in Romania este tot atat de importanta ca si resursa de apa.

Din suprafata totala a tarii de 238.391 km², 61,79% reprezinta suprafata agricola, 28,34% padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera, 9,87% apele si alte suprafete.

Resursele pedo-climatice ale Romaniei reprezinta un potential regenerabil reprezentat de soluri fertile, cum sunt: cernoziomurile din Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Moldovei, Campia Transilvaniei, Dobrogea si alte zone (26,7% din invelisul de sol).

Solurile agricole ocupa 14,7 milioane ha (0,68 ha/loc), cele arabile reprezinta 9,4 milioane ha (0,43 ha/loc), iar cele forestiere circa 6,7 milioane ha (0,3 ha/loc).

Vegetatia este variata, cu o pregnanta nota de originalitate.

Se disting trei zone de vegetatie: alpina, forestiera si de stepa.

Vegetatia alpina din munti a ramas in stare naturala datorita accesibilitatii dificile. Observatiile ne arata ca aceste comunitati sunt foarte vulnerabile la factorii de mediu si factorii antropogeni deoarece se regenereaza extrem de greu. Din aceasta cauza, populatiile sunt reprezentate prin exemplare putine si dispar usor in urma actiunii factorilor perturbatori. Principalele pericole sunt pasunatul si turismul necontrolat.

Vegetatia de stepa si de silvostepa, care ocupa zonele cu deficit de umiditate din Podisul Dobrogei, Campia Romana, Podisul Moldovei si Campia de Vest, a fost in cea mai mare parte, inlocuita prin culturi agricole.

Diversitatea considerabila a florei si faunei Romaniei deriva din complexitatea reliefului. Flora si fauna Romaniei sunt distribuite armonios si constituie o bogatie de mare pret, in conditiile unei valorificari controlate, rationale.

Romania este o tara cu o mare diversitate biologica si cu un procent ridicat de ecosisteme naturale.

Fauna este bogata in specii, unele ocrotite, cum ar fi: capra neagra, ursul, acvila de stanca, rasul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, altele de interes cinegetic.

Padurile Romaniei acopera 28,34% din suprafata tarii si conserva un genofond de mare diversitate. In vederea protejarii acestui valoros capital natural si asigurarii unei stari favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanta deosebita atat la nivel national cat si comunitar, Romania a facut pasi importanti prin implementarea elementelor legislative specifice Uniunii Europene, cat si a unor programe si proiecte dedicate conservarii biodiversitatii.

Pe teritoriul Romaniei exista arii protejate care cuprind 79 rezervatii stiintifice, 13 parcuri nationale, dintre care cel mai extins este parcul national Domogled - Valea Cernei, 190 monumente ale naturii, 659 rezervatii naturale, 13 parcuri naturale si 3 Rezervatii ale Biosferei (Delta Dunarii, Retezat si Rodna).

1.5. Date demografice si organizarea administrativ teritoriala

Caracteristicile demografice (numar total populatie, densitate, structura pe varste), joaca un rol cheie in starea mediului. Consumul determina nevoia de resurse, bunuri si servicii influentand in mod direct presiunile care se exercita asupra mediului.

Romania are 21.584.365 locuitori, numar care, raportat la suprafata tarii conduce la o valoare a densitatii medii de 90,54.locuitori/km². Cea mai mare densitate medie a populatiei se inregistreaza in Rgiunea Bucuresti - Ilfov iar cea mai mica densitate se inregistreaza in Regiunea Vest. Suprafata, populatia si densitatea medie a locuitorilor, pe regiuni de dezvoltare, sunt prezentate in tabelul nr. 1.5.1.

Tabel 1.5.1. Suprafata, populatia si densitatea medie a locuitorilor pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Institutul National de Statistica - Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

In figura nr. 1.5.1. este prezentata densitatea medie a locuitorilor pe regiuni de dezvoltare locuitori/km²).

Figura nr. 1.5.1. Densitatea medie a locuitorilor pe regiuni de dezvoltare (locuitori/km²)

Sursa: Institutul National de Statistica - Anuarul Statistic al Romaniei, 2007

Din punct de vedere administrativ-teritorial Romania este alcatuita din 319 municipii si orase (dintre care 103 municipii) si 2.854 comune. Municipiile, orasele si comunele sunt niveluri administrative de baza, grupate in 42 de judete (inclusiv Municipiul Bucuresti). Prin asocierea judetelor, in Romania sunt constituite 8 regiuni de dezvoltare.

Cu o populatie de aproape doua milioane de locuitori, Municipiul Bucuresti este cel mai important oras al Romaniei, fiind capitala Romaniei.

Principalele orase ale Romaniei, cu peste 100 000 de locuitori, sunt: Arad, Bacau, Baia Mare, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Galati, Iasi, Oradea, Piatra Neamt, Pitesti, Ploiesti, Ramnicu Valcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Targu Mures, Timisoara.