Sfera cereasca. Constelatiile

SFERA CEREASCA

C.1. Sfera cereasca. Constelatiile.

a. Sfera cereasca. Cerul, negru instelat in timpul noptilor senine, albastru ziua, apare ochilor nostri sub forma unei bolte de forma sferica.

Pe masura ce se lasa inserarea, se aprind luminitele stelelor. Aceste punctisoare luminoase corespund unor corpuri ceresti neinchipuit de mari, dintre care unele sunt de miliarde de ori mai mari decat globul pamantesc. Stelele se afla la departari atat de mari de Pamant, incat cu ochiul liber nu ne putem da seama care dintre ele sunt mai departe si care sunt mai putin departe; in aparenta toate stelele se afla situate la aceeasi distanta de Pamant, ca si cum ar fi tintuite pe o sfera in al carei centru se afla Pamantul.

Aceasta mirifica imagine ne-o prezinta si Eminescu in cel mai cunoscut poem al sau "Luceafarul".

"Un cer de stele dedesupt,

Deasupra cer de stele"

Astrele cerului nu sunt numai numeroase dar si foarte variate, dupa cum am vazut : stele, planete, sateliti, asteroizi, comete, praf cosmic reunite in sisteme solare, galaxii si roiuri de galaxii ocupand un spatiu infinit, raportat la nivelul fiintei si timpului uman.

Cu binoclul se pot vedea cam de doua ori mai multe, cu o luneta astronomica de 1o, 100, 1 000 de ori mai multe, dupa puterea maritoare a lupei, iar cu puternicele telescoape moderne peste 100 milioane de stele.

b. Constelatiile. Tabloul cerului instelat, pe care-l putem vedea in cursul noptilor senine, nu difera prea mult de imagina contemplata de primii observatori ai stelelor , preotii asiro-caldeeni, din varful ziguratelor de argila, precum si de toti ceilalti ce le-au urmat in antichitatea clasica. Multe din stele apar grupate in " constelatii" care au forme din cele mai diverse. Din timpuri stravechi, oamenii observand forme atat de de deosebite ale diferitelor grupuri de stele, au dat acestora diferite numiri, pentru a se orienta cu mai multa usurinta pe bolta cereasca.

Implicarea emotionala difera, totusi, cei vechi avand, in locul structurilor stiintifice, o mitologie pe care o asezau peste configuratiile alcatuite de astre: zei si eroi, animale si himere, un panteon vibrand de poezie si o zoologie fabuloasa isi afla refugiul in periodicitatea banuita eterna a rotatiilor siderale, ca Hercule, Casiopea, Perseu, Pegas (calul inaripat), Andromeda, Orion, Ursa mare si Ursa mica si asa mai departe.

Cu unele rare exceptii, constelatiile nu reprezinta decat intamplatoare grupari pe bolta ale proiectiilor unor stele intre care nu exista nici o legatura mecanica La fel ca si Pamantul, Bolta (sfera) cereasca, se invarte in jurul unui ax ce trece prin Steaua Polara , steaua navigatorilor, Tramontana, a carei pozitie se poate gasi cu ajutorul constelatiilor Ursa mare (Carul mare) si Ursa mica (Carul mic) - daca se ia de 5 ori distanta dintre rotile din spate ale carului mare, aprximativ pe directia dreptei determinata de ele se ajunge la steaua care reprezinta capatul oistei carului mic, care nu este alta decat Steaua Polara.

In partea de sud a Carului mare se-nsira trei constelatii reunite printr-o legenda comuna : Boarul (Bootes) , Cainii de vanatoare (Canes Venatici) si Fecioara (Virgo). Mitul a aparut cand unele popoare de pastori au trecut la practicarea agriculturii (a doua diviziune sociala a muncii - prima fiind separarea triburilor de crescatori de animale de cele de vanatori si culegatori).

Bouarul, pastorul Icarios, primeste de la zeul vinului, Dionisos, lastarii vitei de vie (Vitis Vinifera), invatandu-l tainele prepararii vinului. Astfel Icarios ar fi devenit primul om care a sadit vita de vie si a tinut taria ei in vin rosu asezat in crame de piatra. La un moment dat avand in ospetie pe vechii lui prieteni pastori, le-a oferit vin. Acestia fiind cuprinsi de ameteala au crezut ca au fost otraviti si l-au ucis.

Mai apoi Erigona, neprihanita fiica a lui Icarios, l-a cautat multa vreme, cu sufletul plin de durere, insotita de o haita de caini credinciosi. La gasirea trupului parintelui ei mort, in disperarea ei, si-a pus capat zilelor.

Impresionat de aceasta tragedie, Dionisos l-a asezat pe Bouar in cer, impreuna cu cei apropiati lui, Fecioara si Cainii de vanatoare.

Intr-o alta legenda, Boarul, de asta data pe nume Triptolemas, isi paraseste obiceiurile de pastor la sfaturile zeitei Demeter; ea ii daruieste un plug de lemn si un sac cu boabe de grau, invatandu-l mestesugul aratului si semanatului. Triptolemas, la randul lui, ii invata acest mestesug si pe ceilalti pamanteni, apoi se ridica pe bolta cereasca, la coarnele unui plug tras de zmei inaripati, caci ii fusese harazit " sa are si sa semene pe campiile stelare".

Aceasta legenda anticipeaza cele mai indraznete visuri ale omului contemporan, de a coloniza si a face sa rodeasca spatiile extraterestre.

Andromeda, fiica frumoasei Cassiopea si a lui Cefeu (probabil Keops, faraon egiptean cel care a construit cea mai mare dintre piramidele de la Ghizeh)va fi asezata si ea pe bolta cereasca impreuna cu parintii ei.

Constelatia care ii poarta numele este foarte cunoscuta printre iubitorii de literatura stiintifico-fantastica si astronomi, in spatiul pe care il descrie se poate observa chiar si cu ochiul liber, o galaxie spiralata, extrem de asemanatoare cu a noastra. Este celebra nebuloasa din Andromeda , sauCele trei mai stralucitoare stele ale constelatiei (aflate intre 80 si 140 de ani-lumina de Pamant), au pastrat nume astronomice arabe Alferas, Mirach si, respectiv, Alamak.

Mitul Andromedei este unit cu cel al lui Perseu (un alt fiu nelegitim al maretului Zeus): Perseu fusese trimis de micul, dar perfidul Bazileu Polydectos, cu insarcinarea de a taia si aduce capul cu ochi petrifianti ai Meduzei, cea mai ingrozitoare dintre Gorgone. Era de fapt un diabolic plan menit sa-l piarda pe erou, cu a carui inca frumoasa mama tiranul ravnea sa se casatoreasca, impotriva vrerii ei. Ajutat de sandalele zburatoare a lui Hermes, de un coif ce-l facea nevazut, precum si de scutul lucios ca oglinda al zeitei Atena, el inregistreaza un succes intr-o actiune in care ar fi pierit oricare altul

(dar, sa nu uitam al cui fiu era !). La intoarcere, zburand pe inaripatul armasar Pegas, nascut din sangele Meduzei, Perseu observa la timp pregatirea unei abominabile crime : Andromeda, legata cu lanturi grele de o stanca la tarmul etiopean, fusese lasata prada unui infricosator monstru marin, trimis de zeul oceanului, Poseidon. Pedeapsa zeieasca era, de fapt, urmarea unei barfe destul de josnice a nereidelor (zeite ale marii), ce pretindeau ca ar fi auzit-o pe infatuata Cssiopea exprimandu-si opinia ca atat ea, cat si fica ei Andromeda, erau mai frumoase decat zeita Hera. Perseu ucide monstrul, perpetuat in nomenclatura astronomica prin constelatia Cetus (Balena); o dezleaga din lanturi pe frumoasa Andromeda si se casatoreste cu ea, fiecare primind cate un domeniu de cer instelat in vechile mituri elene. Chiar si capul Meduzei este figurat prin steaua variabila Beta Perseu, supranumita Algol (Ochiul Dracului), care trece de la un maxim de stralucire la un minim de stralucire si inapoi in aproximativ trei zile. Calul inaripat Pegas isi are si el "coltul" sau de fimament.

Pleiadele cele sapte fice ale lui Atlas si ale Plionei . Indurerate de suferintele tatalui lor, care a fost pedepsit de zei sa tina pe umeri Bolta cereasca, au fost metamorfozate de Zeus in stele, alcatuind constelasia cu acelati nume.

De ce dadeau nume constelatiilor oamenii ? In primul rand pentru a se putea orienta in timpul calatoriilor lor, iar in al doilea rand cum pot devenii legendele nemuritoare ? Asezandu-le pe cer.