Glacisurile si pedimentele
Caracteristici. La baza versantilor, dar adesea si a unor pante accentuate (ex. frunti de terasa) prin
retragerea acestora, rezulta o suprafata slab inclinata care se interpune intre
doua forme de relief pe seama carora se va extinde. Ne este
doar o suprafata de racord, ci ea are un rol functional - prin faptul ca
exprima o forma de echilibru dinamic intre doua sisteme diferite si care se
dezvolta in detrimentul acestora. in literatura este
cunoscuta prin doi termeni - glacis provenit de la francezi si pediment din
lucrarile anglofone. Uneori, intre acestia se accepta unele
deosebiri in sensul ca, primul ar fi legat de roci cu rezistenta mai mica,
climat temperat si de dimensiuni mai mici iar celalalt de roci dure
(cristaline), climat semiarid si dezvoltare mai larga. Desfasurarea lor este variata, de la simple fasii la suprafete intinse a
caror inclinare este conditionata de puterea de transport a suvoaielor de apa
care se scurg de pe versanti la averse. Uneori, panta de eroziune rezultata din
retragerea versantului si pe care se pastreaza un
orizont subtire de materiale se continua printr-o campie de aluviuni. Alteori,
ea este scurta si acoperita de materiale care formeaza
poale intinse pe suprafata cvasiorizontala din fata (lunca, pod de terasa, ses
depresionar, campie etc.).
Geneza si evolutia. Glacisurile si
pedimentele sunt frecvente aproape in orice regiune morfoclimatica, dar cunosc
amploare in cele aride si semiaride calde sau reci, iar diversitate ca marime
si geneza in regiunile temperate.
in regiunile aride si semiaride, ele rezulta in
principal prin actiunea de eroziune in suprafata realizata pe versanti de catre
panzele de apa incarcate cu materiale (dezagregate anterior) in timpul
averselor. Pe de alta parte, suvoaiele de apa care contin pietris si bolovanis
exercita o puternica eroziune laterala indreptata asupra bazei versantilor
vailor pe care ii erodeaza creand suprafetele de echilibru dinamic care cresc
in largime in cursul inferior. Aceste pedimente au la exterior si in mai mica
masura pe ele, materialele transportate de apa.
in regiunile temperate rezulta mai multe forme care
pot fi grupate in glacisuri de acumulare si glacisuri de eroziune. Primele au o frecventa deosebita, se dezvolta la baza diverselor
pante cu inclinare mare si rezulta prin procese diferite, de unde si separarea
ca tip. intre acestea sunt glacisurile
coluviale (rezulta la baza oricarui abrupt prin acumularea materialelor spalate
de pe acesta), proluviale (ingemanarea conurilor de dejectie ale torentilor),
coluvio-proluviale, deluviale (glacisuri in fruntea corpului alunecarilor cu
dimensiuni mari). Glacisurile de eroziune sunt putin
dezvoltate, intrucat versantii sunt bine acoperiti de vegetatie care exercita o
actiune de protectie a lor fata de actiunea meteorizarii, siroirii sau
proceselor gravitationale. Apar la baza unor abrupturi
ca fasii acoperite partial de materiale.
Succesiunea pantelor abrupte si line pe versanti impune uneori si o etajare a
fasiilor de glacis (ex. in lungul vailor mari la baza
fruntilor de terasa apar glacisuri coluvio-proluviale ce au caracter etajat).