Vaile - Formele de relief create
de catre apele curgatoare
- Caracteristici. Vaile sunt forme de relief negative
rezultate preponderent prin actiunea apelor curgatoare. Raurile prin
adancire dau nastere excavatiei si o maresc pe verticala si intr-o oarecare
masura lateral prin eroziunea exercitata la baza versantilor. Configuratia vaii
insa depinde pe de-o parte de evolutia versantilor, de ritmul retragerii lor in
raport cu intensitatea actiunii diverselor procese de modelare dar si cu
rezistenta pe care o opun rocile, structura, vegetatia
care ii acopera. Pe de alta parte, un rol insemnat il
au factorii care impulsioneaza procesele din albia raului (climatul, ridicarile
neotectonice, coborarea nivelului de baza), de acestia depinzand marirea pe
verticala a vaii cat si impulsul dat direct sau indirect proceselor ce se
realizeaza pe versanti.
Se adauga factorul timp in functie de care vaile se insumeaza spatial in
sisteme ierarhizate, fiecare ordin avand trasaturi specifice.
Indiferent de ordin toate vaile au doua elemente comune -
albia raului si versantii care o incadreaza. in
functie de stadiul de evolutie la acestea se adauga lunca, terasele,
glacisurile si unele trepte inguste situate la partea superioara a versantilor
si care de regula reprezinta marturii ale modelarii celei mai vechi. Deci,
intr-o vale se pot separa forme ce se succed pe
verticala si care apartin unor faze distincte in evolutia ei. Uneori pe
versantii vaii exista si trepte secundare la nivelul unor strate de roci cu
rezistenta mare si care au fost scoase in evidenta prin eroziune selectiva.
- Tipuri de vai Desi agentul ce le creeaza este raul, vaile prezinta
caracteristici foarte variate, situatie care determina posibilitati de grupare
diferite in baza a numeroase criterii (fig. 27):
- dupa fizionomie sunt vai simetrice (ex. cele dezvoltate in structura
orizontala sau in aceeasi roca - calcare, loess) si asimetrice (unele vai
formate in structura monoclinala, vaile la care raul sufera in timp o puternica
deplasare spre un versant datorita fie, influentei unui centru de subsidenta
activ -ex. Argesul in aval de Pitesti, fie impingerii exercitate de un numar
mare de afluenti cu debit mare (ex. Siretul, impins spre est de Suceava,
Moldova, Bistrita), vai inguste (specifice la inceputul evolutiei sau
sectionate in roci dure (ex. calcarele) ori realizate in unitati de relief care
sufera ridicari. La vaile cu desfasurare mare, pentru unele sectoare inguste, se
mai utilizeaza apelativele - chei - vai inguste, de obicei create in calcare la
care versanti, foarte inclinati uneori abrupti, se termina intr-o albie
stramta, cu praguri; defilee - vale pe ansamblu ingusta cu versanti povarniti
dar, la care se pot separa portiuni foarte inguste ce alterneaza cu bazinete
depresionare in care sunt terase cu asezari; canioane - sunt defilee foarte
lungi, cu versanti abrupti ce au inaltimi de sute si chiar peste o mie de
metri, cu numeroase praguri impuse de roci mai dure sau de structura). Vaile
largi au latimea variabila in functie de stadiul de evolutie, roca, unitatea de
relief in care se afla - munte, deal, campie etc.
- dupa stadiul de evolutie in acceptiunea conceptiei lui W.M. Davis, se separa
vai tinere (corespund inceputului adancirii raului, sunt inguste, versantii
sunt povarniti; se afla frecvent fie in regiunile muntoase, in podisurile
inalte, fie in bazinele de receptie ale raurilor mari; vai mature (sunt largi,
albia este incadrata de o lunca extinsa, iar versantii prezinta inclinari
moderate; raul se afla la profilul de echilibru etc.), vai in stadiu de
batranete (albia si lunca raului se continua lateral prin versanti aproape
aplatizati cu forma larg concava aflati in stadiu de echilibru; relieful
regiunii in care se afla aceste vai este redus la o campie de eroziune -
peneplena; este un stadiu extrem de rar de atins); vai policiclice (in cadrul
lor sunt elemente ce indica mai multe faze de evolutie apartinand unor cicluri
care s-au succedat, dar care nu s-au manifestat in intregime, de cele mai multe
ori fiind intrerupte de ridicari neotectonice sau de modificari climatice de
esenta in stadiu de maturitate; in cadrul lor se disting intre versanti si
albia minora mai multe generatii de terase, fiecare dintre acestea reflectand
realizarea unui echilibru dinamic).
- dupa unitatile naturale in care se desfasoara sunt vai in munti (inguste,
versanti cu panta mare, praguri in albie etc.), in dealuri (largi, versanti cu
panta mai mica, terase, lunci), in campie (foarte largi cu albii meandrate si
lunci, mai rar cu terase) etc.; in fiecare dintre aceste unitati
caracteristicile se modifica in functie de locul (superior, inferior etc.) pe
care il au in sistemul bazinului hidrografic; la vaile foarte mari care strabat
mai multe unitati de relief se impun elemente specifice la nivelul fiecaruia.
- prin raportare la structura geologica sunt vai in structura orizontala (au
caracteristica dezvoltarea simetrica), monoclinala (cele tipice sunt
asimetrice), cutata (in lungul sinclinalelor, anticlinalelor), discordanta
(tipice sunt vaile epigenetice care s-au format in structura superioara
impunandu-se ulterior in cea inferioara), faliata (vai in grabene, pe planuri
de falie, antecedente -dezvoltate transversal intr-o unitate care se ridica)
etc.
- prin raportare la rocile in care s-au adancit sunt vai in loess, vai carstice
(chei, vai seci, vai in trepte antitetice), vai in granite etc.
- in raport cu caracteristicile contactului cu marea sau oceanul sunt vai
liman, vai cu estuar, vai cu delte etc.
.com
