Aparitia Miscarii Legionare

Aparitia Miscarii Legionare

Afirmarea lui Corneliu Zelea Codreanu

Insa, fara indoiala, organizatia care a purtat stingdardul antisemitismului din Romania a fost Miscarea Legionara, infiintata de catre Corneliu Zelea Codreanu.In afara de probelma antisemita unii autori identifica si alte cauze ale aparitiei Miscarii Legionare:

Cauzele aparitiei legionarismului in viata politica a Romaniei din perioada interbelica sunt diverse: sociale si economice ( cresterea numarului evreilor in mai multe localitati din Moldova si obtinerea suprematiei de catre acestia in mai multe domenii de activitate ca medicina, farmacia, comertul, sectorul bancar ); politice si ideologice ( politicianismul demagogic de dupa razboi, concurenta dintre partidele politice si in acest sens actiunile desfasurate de catre partidele din opozitie ) ; victoria comunismului in Rusia si actiunile intreprinse de noul sistem totalitar pentru extinderea zonei sale de influenta; generale (dezorganizarea tineretului, lipsa de plasament a elementului intelectual, exploatarea miscarilor studentesti de catre unii lideri politici in interes personal, orientarea unor nemultumiri sociale spre nihilism, anarhism , etc

Inceputurile Miscarii Legionare, sunt legate strans ca dealtfel toata evolutia sa ulterioara, de catre fondatorul acesteia, Corneliu Zelea Codreanu, 13 Septembrie 1899 - 30 Noiembrie 1938. El provenea dintr-o veche familie de razesi moldoveni din tinutul Storojinet, nordul Bucovinei. Cel mai mare dintre cei sapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (in trei randuri deputat, provenind dintr-o straveche familie de padurari). [2]

La Iasi si la Husi face scoala primara, iar intre anii 1912-1916 efectueaza liceul militar de la Manastirea Dealul. Neavand inca varsta minima necesara, participa totusi, pentru un scurt timp, alaturi de tatal sau, la razboiul de reintregire, pana cand acesta din urma cade ranit pe front. Intre 1917 si 1918 Codreanu face Scoala Militara de Infanterie de la Botosani. Anii de armata i-au dezvoltat un puternic spirit al ordinii, al disciplinei si al onoarei.

Corneliu Zelea Codreanu se implica in miscarea studenteasca, iar in 1919 este ales presedinte al Societatii Studentilor in Drept din Iasi. In toamna anului 1920, in urma agitatiilor comuniste, Senatul Universitatii din Iasi decide deschiderea noului an universitar fara slujba religioasa traditionala. Corneliu Zelea Codreanu se decide sa intervina singur, iar in ziua inceperii cursurilor incuie portile Universitatii. Desi este dovedit de numarul mare al studentilor comunisti, in urma gestului sau, conducerea Universitatii decide deschiderea cursurilor la o data ulterioara, cu slujba religioasa.

Prin actiunile sale si ale colegilor se realizeaza in mai 1922 "Asociatia Studentilor Crestini" in locul "Centrului Studentesc din Iasi". Isi ia licenta in drept la 22 iunie 1922, iar in toamna pleaca in Germania la doctorat (Berlin si Jena). Insa, din cauza problemelor financiare nu promoveaza examenele si se intoarce in iarna aceluiasi an pentru a participa la miscarile studentesti din Decembrie 1922. Punctul principal al revendicarilor studentesti il reprezinta numerus clausus, adica limitarea numarului de locuri alocate evreilor in universitati la procentul pe care evreii il aveau in populatia romaneasca

Solutia propusa de Codreanu insa, nu pare sa tina seama de realitatile societatii din acea vreme: evrei detineau o pondere importanta in invatamant deoarece era o nevoie acuta de intelectuali la toate nivelurile de organizare din Universitati. Asa se explica influenta pe care o capatasera enticii evrei in scolile romanesti.

La 10 Decembrie 1922 studentii din intreaga tara declara greva generala. Motivele:

- starea de mizerie a studentilor romani;

- numarul mic de locuri in universitati pentru ei in raport cu locurile ocupate de evrei; in timpul razboiului, tinerii iudei nefiind cetateni romani, nu au fost inrolati in armata; si astfel s-au inscris in facultati in numar mare pe locurile ramase libere dupa plecarea tinerilor romani pe front; cand acestia din urma s-au intors acasa, au constatat ca nu isi pot incepe sau continua studiile, locurile lor fiind ocupate; in multe facultati numarul de studenti mozaici il depasea pe cel al romanilor;

-  insultele si provocarile colegilor "jidani" la adresa celor crestini si romani (la Cluj medicinistii iudei refuzasera sa faca disectie si pe cadavre evreiesti - doreau numai pe cadavre de romani).

Fondarea Ligii Apararii National Crestine

Liga Apararii National Crestine poate fi considerata precursoarea Miscarii Legionare, organizatia in care s-a format Corneliu Zelea Codreanu. In 4 martie 1923 ia fiinta in Aula Universitatii din Iasi "Liga Apararii Nationale Crestine" avandu-l ca presedinte pe profesorul A.C. Cuza. Acesta, era in legetura de rudenie cu tanarul sau adept, Corneliu Zelea Codreanu, fiind nasul sau de botez, si de cununie al parintilor sai. Dealtfel, A.C. Cuza si N.Iorga au fost cei de la care practic Codreanu a deprins convingerile sale antisemite, si pe langa care s-a format, acesta precizand in memoriile sale, "Pentru Legionari" ca a fost profund impresionat de discursurile antiseminte pe care le sustineau cei doi.[5] : "Pe langa literatura fireasca a clasicilor romani citisem toate articolele din 'Semanatorul' si 'Neamul Romanesc' ale lui N. Iorga si A. C. Cuza. Tatal meu le avea in niste lazi, in podul casei. In ceasurile libere, ma suiam acolo si ma ocupam cu acest soi de literatura."

L.A.N.C era prima organizatie nationala de orientare antisemita la care adera oameni din toate straturile sociale.[7]

La fondarea Ligii Apararii National Crestine in martie 1923, Cuza i-a incredintat tanarului Codreanu misiunea de a organiza Liga pe baze nationale, pe care el o vedea realizata de un corp tanar, in afara modelului politic traditional. Cuza organizase pentru prima oara unitati studentesti paramilitare in 1922, cand era unul dintre presedintii Uniunii National Crestine, care avusese o viata scurta; dar ei erau subordonati conducerii ierarhice a Uniunii. Nu a durat mult pana la inceperea unui conflict intre Cuza si Codreanu. Cuza dorea sa conduca Liga conform cu liniile politici traditionale a partidului, chiar daca uneori aceasta politica era extremista si violenta, iar pentru indeplinirea scopurilor antisemite vroia sa actioneze in cadrul sistemului parlamentar. Codreanu, pe de ala parte, nu numai ca dorea mai multa putere pentru el insusi, conform principiului "conducerii", dar urmarea si sa faca din Liga o miscare revolutionara de "reinnoire morala", in care violenta organizata, nu doar impotriva evreilor dar si a cercurilor conducatoare, era o metoda acceptabila, chiar preferata, pentru atingerea scopurilor acestei miscari.[8]

La 26 martie 1923, Parlamentul modifica art. 7 din Constitutie, dand din oficiu cetatenie deplina tuturor evreilor aflati pe teritoriul patriei. Codreanu ii considera pe acestia : "agitatori comunisti infiltrati si promotori ai schimbarii violente a ordinii sociale si ai dezmembrarii Romaniei".

Ca raspuns la modificarea legii fundamentale a statului, Codreanu indeamna studentimea la manifestari de protest. Au loc nenumarate ciocniri cu politia. In timpul acestora, Corneliu Zelea Codreanu este arestat pentru prima oara dar dupa 7 zile este eliberat, justitia negasindu-i nici o vina. Urmeaza mai multe interziceri ilegale din partea guvernantilor a unor congrese studentesti.

In luna octombrie a anului 1923, ca raspuns la masurile guvernamentale indreptate impotriva lor, Corneliu Zelea Codreanu impreuna cu cumnatul sau din Ardeal, Ion Mota, precum si alti reprezentanti de seama ai miscarii studentesti: Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Tudose Popescu si Aurelian Vernichescu iau hotararea sa isi faca dreptate singuri, intocmind o lista de 9 persoane pe care se gaseau cei considerati de catre complotisti a fi ostili aspiratiilor acestora, considerandu-i tradatori, bancheri, ziaristi si reprezentanti ai guvernului, pe care urmau sa ii suprime chiar daca asta ar fi insemnat si moartea atentatorilor. Atentatul este deconspirat, iar grupul este dezarmat si arestat pentru a fi inchis la inchisoarea Vacaresti, mai putin Ilie Garneata care nu era prezent. La scurt timp, Ilie Garneata se preda de buna voie autoritatilor alaturi de ceilalti arestati. In timpul detentiei, tinerii se rugau la o icoana a Arhanghelului Mihail din biserica aflata in incinta inchisorii - de aici a si provenit denumirea de "Legiunea Arhanghelul Mihail" a organizatiei pe care Codreanu o va crea mai tarziu. Inchisoarea de la Jilava devine astfel un veritabil stat major al organizarii actiunilor celor arestati dupa ispasirea unei pedepse minime.

In urma acestor evenimente Ion Mota ia decizia sa se razbune pe cel considerat a fi tradator si trage 6 focuri de arma asupra lui Vernichescu, ranindu-l grav pe acesta. Mota s-a predat fara nici cea mai mica opozitie autoritatilor. Tot in inchisoare, se pun bazele "Fratiei de Cruce", organizatie a tinerilor scolari nationalisti, precum si  infiintarea in cadrul L.A.N.C a unei sctiuni ce va purta numele Arhanghelului Mihail.

In procesul desfasurat la Bucuresti, acuzatii vor fi achitati, datorita specularii unei prevederi din codul penal, anume neincadrarea la complot datorita faptul ca nu a fost stabilita o data fixa pentru indeplinirea planului. Inculpatii vor fi eliberati, cu exceptia lui Mota care ramane inchis pentru a raspunde de atacul asupra lui Vernichescu..

 In decembrie, G.G. Marzescu, ministru de justitie in guvernul liberal, care figura pe lista celor ce urmau sa fie asasinati de catre complotisti, il trimite pe Constantin Manciu ca prefect de politie la Iasi pentru a lua masuri impotriva miscarilor studentesti. Acesta declanseaza o adevarata campanie de represalii contra studentilor, imputandu-le ca sunt complotisti impotriva ordinii de stat si ca ascund arme. Au avut loc numeroase ciocniri intre politie si studenti, care au fost urmate de numeroase procese.

Desi se fac plangeri la Bucuresti si se cere demiterea lui Manciu si trimiterea lui in judecata pentru abuz de putere, acesta este decorat de catre stat si toti politistii care au luat participat efectiv la actiunile impotriva studentilor sunt inaintati in grad.

 In urma acestora, unul dintre studenti, Comarzan, in ziua de 24 mai 1924 il da in judecata pe Manciu pentru loviturile primite si il are drept avocat pe Corneliu Zelea Codreanu. In timpul unei sedinte a procesului, in urma unei altercatii Codreanu il impusca mortal pe Manciu. Acesta sustinea ca a tras focurile de arma in legitima aparare, fiind acuzat ca a recurs la acest gest premeditat. Iata ca dupa tentativa de omor asupra lui Vernichescu, seria crimelor comise de catre legionari continua avand de data aceasta ca figura centrala, autor efectiv al unui asasinat, chiar pe creatorul si totodata liderul ei, Corneliu Zelea Codreanu. De mentionat este ca acesta este primul episod dintr-o lunga si sangeroasa serie de asasinate comise de catre Miscarea Legionara. Desi ideologia era teoretic una ortodoxa, deci crestina, adeptii sai recurg la metode condamnate de catre biserica, incalcand flagrant poate cea mai importanta dintre cele 10 porunci "Sa nu ucizi".

Codreanu este arestat, si astfel incepe unul dintre cele mai celebre procese ale epocii interbelice din Romania. O multime de avocati se ofera din oficiu sa il apere pe Codreanu. Soseste la Iasi insusi ministrul Marzescu pentru a face lumina in acest caz. Datorita numeroaselor manifestari studentesti care il sustineau pe cel care in viziunea lor il pedepsise pe prefectul Manciu, procesul a fost stramutat la Focsani. Dar in curand apare certitudinea ca si aici atmosfera era ostila autoritatilor si favorabila lui Codreanu. In final se alege Turnu Severin pentru judecarea cazului. Desfasurarea procesului ii va fi favorabila inca de la inceput lui Codreanu, curtea cu jurati stabilind achitarea acestuia, cosniderand ca acesta s-a aflat in legitima aparare.

In septembrie Codreanu pleaca in Franta pentru continuarea doctoratului in drept. Alege orasul Grenoble, insa stagiul in strainatate este intrerupt de revenirea in tara pentru participarea la alegerile generale din mai 1926, unde Corneliu Zelea Codreanu candideaza la Focsani pe listele L.A.N.C., insa nu reuseste sa obtina suficiente sufragii, in schimb L.A.N.C. trimite 10 deputati in parlament. Pleaca din nou in strainatate. In mai 1927, nereusind nici de aceasta data sa isi finalizeze studiile, datorita lipsurilor materiale precum si faptului ca nu a promovat examenele finale, se intoarce in tara, renuntand la obtinerea doctoratului.