Poste militare straine in Romania (sec. XX)
Randurile sumare care urmeaza nu doresc nicidecum sa epuizeze subiectul prezentei militare straine pe teritoriul romanesc (in timpul si la scurt timp dupa cele doua razboaie mondiale) - acest lucru nici nu este posibil intr-un cadru atat de limitat -, ci doar sa trezeasca interesul pentru cautarea, depistarea si colectionarea acestor corespondente de istorie postala, ilustrand pe cat posibil principalele categorii de piese in fiecare caz.
A. Romania in Primul Razboi Mondial 1916-1920.
Angajarea Romaniei in Primul razboi mondial a condus la primele prezente ale militarilor straini pe teritoriul sau, atat inamici cat si aliati.
Poste militare apartinand fortelor inamice pe teritoriul Romaniei.
La 15/28 august 1916 Romania incepe operatiunile militare, obtinand un avans facil in Transilvania in fata unor trupe austro-ungare slab reprezentate. Dar deficientele grave ale comandamentului roman ca si lipsa sincronizarii operatiunile aliatilor pe fronturile din Balcani si Galitia, vor schimba curand situatia. Concentrarea trupelor Puterilor Centrale e rapida, armate germane si austro-ungare vor ataca dinspre Transilvania, iar unitati bulgare, germane si otomane dinspre Dobrogea. In noiembrie incepe invazia teritoriului romanesc, finalizata practic in ianuarie 1917, cand se stabileste frontul pe Siret (care va ramane relativ neschimbat pana la sfarsitul razboiului, cu mici modificari in cursul campaniei din vara 1917).
Pana in noiembrie 1918, vor fi prezenti in Romania ocupata (in ordinea importantei si numarului, ce se reflecta in frecventa pieselor de posta militara) militari: germani, austro-ungari, bulgari si otomani.
Precizare: din ratiuni de spatiu si delimitare, in randurile de mai jos ne vom referi strict la militarii straini din teritoriul ce definea din punct de vedere politic-statal 'Romania' la momentul respectiv (1916-1918), dar acest lucru este oarecum artificial pentru colectionarul roman, de aceea imaginea trebuie completata cu teritoriile 'istorice' (unite ulterior). Astfel, posta militara austro-ungara si germana din Romania nu poate fi inteleasa fara cea din Banat, Transilvania si Bucovina (teritorii care de altfel formau zona de etape sau erau in continuarea frontului romanesc); aceeasi mentiune si pentru posta militara rusa din Bucovina.
A.1) Posta militara germana in Romania (1916-1918).
Diviziile germane aduse rapid in septembrie 1916 de pe fronturile din Europa vor fi subordonate Armatei 9 (pentru operatiunile din sudul Transilvaniei), respectiv Grupului de Armate Mackensen (pentru operatiunile plecate din Bulgaria). In Romania au activat 9 corpuri de armata (sau echivalente), 29 divizii si un numar de unitati de etapa germane. Doar cateva divizii au ramas insa (ca trupe de ocupatie si siguranta) pana la sfarsitul razboiului, cu toate acestea piesele de posta militar germana expediate din Romania ocupata sunt cele mai frecvente dintre toate cele discutate in acest material.
Existau doua categorii de oficii postale militare: cele ale Marilor Unitati (Armata, Corp Armata, Divizie, unele Brigazi, diverse Comandamente si Etape), numite in germana Feldpostämter, sau Feldpostexpeditionen, si cele ale Statiunilor de Etapa, fixe, din localitati, numite Feldpoststationen. Marile Unitati au folosit initial stampile cu numele in clar al unitatii (fara numarul de posta militara, care apare insa in adrese), iar Statiunile au folosit initial stampile cu numarul de posta militara (Fig. 1). Toate aceste stampile 'nesecretizate' au fost modificate la inceputul anului 1917, din ratiuni de pastrare a secretului militar, stergandu-se numarul sau indicatiile din text (rezultand asa-numitele 'stampile adaptate', vezi Fig. 2), pentru ca noile stampile definitive, standardizate (doar cu textul Deutsche Feldpost si ornamente), sa fie introduse in uz spre sfarsitul anului 1917[1], vezi si Fig. 3.
Dovada apartenentei corespondentei la posta militara (justificand scutirea de taxe) era data de casetul militar (Briefstempel), in care era trecut 'in clar' numele unitatii sau subunitatii militare. De interes crescut sunt acele casete, care se refera in mod direct la o localitate romanesca, vezi Fig. 4. Tot printre piesele mai deosebite se pot numara cele de la unitati dificil de gasit (de ex. aeronautica, mai ales unitatile de baloane, marina). Dat fiind faptul ca marea majoritate a postei militare germane a fost scrisa pe carti postale ilustrate romanesti (fiind astfel personalizate si usor de identificat de catre colectionari), ele se regasesc mult in colectiile de cartofilie, trebuie insa precizat ca (tot din ratiuni de pastrare a secretului militar al unitatilor operative), o mare parte a corespondentelor expediate de la divizii nu prezinta concordanta intre localitatea cartii postale si localizarea reala a unitatii la data respectiva. Ocazional, corespondentele sunt scrise si pe carti postale militare romanesti, alta situatie mai rara care le personalizeaza (Fig. 5). De precizat insa ca exista efecte romanesti (atat carti postale ilustrate cat si carti postale militare) expediate dupa plecarea militarilor din Romania, asadar de pe alte fronturi.
Posta militara germana de campanie a servit si pentru transportul corespondentelor civile, private si comerciale. Astfel de exemple sunt destul de rare, fiind cunoscute deocamdata din sudul Transilvaniei (comitatele Sibiu si Brasov), dar ele trebuie sa existe si din Romania ocupata, inainte de infiintarea postei civile germane (Landespost) la 1 iunie 1917, atunci cand se stie ca populatia civila putea face apel (in situatii de necesitate) la posta de campanie germana.
In plus, posta germana de campanie asigura transportul intr-o retea postala speciala economica in zona petrolifera a judetului Prahova, ce functiona paralel si independent de cea oficiala a Landespost-ului, punand astfel secretele comerciale dintr-un domeniu atat de important sub 'ocrotire militara'. Transportul era asigurat intre birourile postale organizate la sediul din Bucuresti (Sectia de Uleiuri Minerale) si in centrele din Ploiesti (Sectia de Uleiuri Minerale, filiala Ploesti) si Campina (Agentia KODÖL). Fiecare din aceste trei birouri postale exercita o cenzura proprie, militara, a corespondentei de afaceri circulata prin retea. Trimiterile erau francate cu marcile germane de ocupatie in curs (supratiparite), si erau obliterate cu stampila postei de campanie (mai rar) sau, mai ales, cu o stampila provizorie din pluta (Korkstempel) cu o forma oarecum asemanatoare Crucii de Malta[2], vezi Fig. 6.
Fig 1: stampile ale postei de campanie cu nume 'in clar': a) Comandamentul Grupului de Armate Mackensen; b) Divizia 89 Infanterie; c) Corpul I Rezerva; d) Statiunea de etape 185 (Constanta); e) Statiunea de etape 182 (Bucuresti); f) Statiunea de etape 308 (Bucuresti).
Fig. 2: stampile ale postei de campanie 'adaptate' prin eliminarea numelor sau numerelor: a) Stampila K.. D.. Feldpost (Feldpoststation 276, Ploiesti); b) Kais. Deutsche Feldpost (Feldpoststation 258, Constanta); c) K.D. Feldpost a (Feldpostexpedition 973, Divizia 109 Infanterie).
Fig. 3: un exemplu de schimbare consecutiva a principalelor tipuri de stampile, la Comandamentul Armatei 9-a: a) stampila 'in clar' (22 sep.1916, la 5 zile dupa debarcarea in Deva); b) stampila 'adaptata' (29 iunie 1917, Ramnicu Sarat); c) stampila standardizata (28 feb.1918).
Fig. 4: casete militare Briefstempeln personalizate (cu nume romanesti): a) Silvicultorul districtual Prahova (DFP 526, Sinaia, Iunie 1918); b) Administratia pomicola Pitesti, pe langa conducerea economica din M.V.i.R (DFP 311, Pitesti, iulie 1917); c) Comandatura locala Odobesti (DFP 992, Divizia 218 Infanterie, Odobesti, feb.1918); d) Spitalul pentru malarie Sapoca (DFP ?, iulie 1917); e) Comandamentul campurilor petrolifere, de pe langa M.V.i.R (DFP 283, Campina, mai 1917, ce era de fapt stampila biroului postal al KODÖL Campina); f) Caminul soldatilor 'Allenstein' din Cernavoda (DFP 757, Divizia 212 Infanterie, apr.1918); g) Politia politica a O.K.M. [Oberkommando Mackensen], Biroul Politiei Buzau (DFP 502, Buzau, sep.1918); h) Caminul soldatesc german Bucuresti (DFP 308, Bucuresti, ian.1917).
Fig. 5: Corespondenta de posta militara germana, expediata folosind suportul unei carti postale militare romanesti ('captura'), de la Coloana de Aprovizionare bavareza nr.11, cartare cu stampila 'adaptata' FELD-POST (tipul 'bavarez') a Oficiului postal militar nr. 792 (Corpul Alpin), 17 martie 1917.
Fig. 6: Plic expediat din zona petrolifera spre sediul unei societati de credit din Bucuresti, francata cu trei marci totalizand 50 pfenigi obliterate fiecare cu cate o Korkstempel, cenzurata la Comandamentul Campurilor Petrolifere Romanesti cu stampila bi-liniara 'Zur beförderung zugelassen / Kommando der rumänischen Erdölfelder'. Plicul este tranzitat prin sectia KODÖL de la Baicoi (ce avea o functie asemanatoare unei agentii postale), unde si primeste pe verso stampila cu data a Kodöl-Zweigstelle BAICOI.
A.2) Posta militara austro-ungara in Romania (1916-1918).
Simplificand, putem spune ca diviziile austro-ungare care au participat la ocuparea Romaniei erau subordonate Armatei 9 Germane, cele aflate pe frontul din Transilvania Armatei 1 Austro-Ungare, iar cele din Bucovina Armatei 7 Austro-Ungare. Corespondentele de posta militara austro-ungara sunt numeroase (pe locul doi ca numar dupa cele germane), si provin in cea mai mare parte din zona transilvaneana a frontului (aici aflandu-se si majoritatea serviciilor de etape), in mai mica masura din Bucovina sau Romania ocupata, si foarte rar din Basarabia.
Oficiile postale austroungare de campanie erau infiintate pe langa comandamente de Armata, Corp Armata, Divizie, Brigazi independente sau Statiuni de Etapa (fixe). Foloseau sampile cu texte diferentiate (dupa cum oficiile erau principale, obisnuite sau de etapa) cu texte echivalente in germana cat si in maghiara (functie de zona de provenienta a Marii Unitati respective)[3], vezi Fig. 7.
Caracterul militar (respectiv scutirea de taxe) era atestat de casete / stampile administrative ale unitatilor, cu numele acestora in clar, de o mare diversitate si atractivitate (mai ales daca apartin unor arme cautate, cum ar fi marina, aviatia, sau unor mici unitati si subunitati aparte) vezi Fig. 9-10. Unele poarta in text numele unei localitati (mai ales din Transilvania, mai rar din Romania ocupata sau Bucovina), permitand astfel personalizarea corespondentelor (Fig. 8); in plus, multe dintre corespondente sunt scrise pe carti postale ilustrate romanesti. Exista si piese cu elemente postale mixte, austro-ungare si germane, intrucat unitatile celor doua armate au colaborat strans pe front.
Fig. 7: tipuri de stampile ale oficiilor postale austro-ungare (forma germana / maghiara): a) Oficiu Postal Militar: K.u.K. FELDPOSTAMT 230 (Brigada 121 Landsturm, Bucuresti); TÁBORI POSTAHIVATAL 618 (Divizia 15 Infanterie, Odorheiu Secuiesc);
b) Oficiu Postal Militar Principal: K.u.K. HAUPTFELDPOSTAMT 520c (QuAbt. 16, Bucuresti); TÁBORI F POSTAHIVATAL 351B (Armata 7-a, Sighetu Marmatiei);
c) Oficiu postal militar de etapa: K.u.K. ETAPPENPOSTAMT 344 (Turnu Magurele); HADTÁP-POSTAHIVATAL 172 (Buzau).
Fig. 8: casete militare personalizate, cu nume de localitati din Romania: Comandamentul statiunii navale Turnu Severin (HTPH 449, Turnu Severin); Caile ferate militare de Sud-Est Gilort (HTPH 115, Craiova), Lagarul pentru repatriere civili Gherghita (EPA 264, Ploiesti); Comandament de gara Predeal; Rezerva de vite pentru taiere Azuga-Predeal; Comandament statiune etape Bucuresti (EPA 346, Bucuresti).
Fig. 9: carte postala ilustrata (vedere din Focsani) scrisa in localitate de un militar austroungar de pe Trenul sanitar auxiliar nr.7 al Crucii Rosii (atestat de doua casete rosii, unul rotund, altul liniar). Tranziteaza Bucurestiul, unde primeste stampila administrativa a Oficiului Postal Militar Principal nr. 520, cu textul K.u.K HAUPTFELDPOST 520, apoi este indrumata spre destinatie (Budapesta) la bordul trenului postal militar Bucuresti - Orsova, lucru atestat de foarte rara stampila rosie FELDPOSTFAHRT BUKAREST-ORSOVA.
Fig. 10: Carte postala scrisa de un militar de la bordul navei de patrulare Comp , parte a Donauflotille (cu baza la Budapesta, dupa cum rezulta si din adresa). Este aplicat casetul navei, cu textul K.u.K. KRIEGSMARINE S.M. P.B. COMPO, iar expedierea are loc prin intermediul oficiului postal militar K.U.K. FELDPOSTAMT 299 din Braila (care deservea trupele austro-ungare subordonate Armatei Germane a Dunarii / fostul Corp 52 Armata). Corespondentele de la Flotila Dunarii sunt printre cele mai indragite ale postei navale austroungare.
O
lucrare specializata privind stampilele postei militare germane
din Romania (dar si din Transilvania,
Vezi detalii la Franz Josef Mutter - Die Landespost in besetzten Rumänien 1917-1918, M.V.i.R . Militärverwaltung in Rumänien, Soest 1999, pag. 87-102.
Principalele lucrari de referinta sunt: Herwig Rainer - Stempel-Handbuch der k.u.k. Feldpost in Österreich-Ungarn 1914-1918, ed.II-a 2003 (care inlocuieste mai vechile lucrari similare ale lui Clement, Majetic si Tranmer) pentru posta militara terestra, Karl Kalis, Alfred Kohl - Die Feldpost der K.u.k. Kriegsmarine im 1. Weltkrieg 1914/18 pentru posta militara navala, John Dixon-Nuttal - The Austro-Hungarian Army 1914-1918 for Collectors of Its Postal Items, Anglia, 1993 (pentru ordine de bataie, postata in prezent si pe Web), s.a.m.d. Se mai pot consulta si buletinele asociatiilor de profil din strainatate (cum ar fi ArGe Feld- und Zensurpost 1914-1918, din Austria). Vezi si articolele: Grecu Dan-Simion - Oficii postale militare austroungare in ABB 1914-1918, Buletin ABB nr.1/1998, pp.9-13; Unitati sanitare austro-ungare din ABB 1914-1918, Medifila nr.1-2(36-37)/2000, pag.5-11; Armata Austro-Ungara din Bucovina, 1914-1918, Buletin ABB nr. 1(31) / Martie 2000, pp. 6-30, etc.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |