TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI

TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI

Economia si evolutia structurilor sociale. Institutiile statului feudal.

Un factor important, atat in constituirea statelor feudale romanesti cat si in dezoltarea noilor formatiuni politice l-a reprezentat factorul demografic. Se apreciaza ca Transilvania avea in secolul XIV cca. 550 000 locuitori, iar Tara Romaneasca avea in secolul XV aproximativ 400 000. Sporul demografic a permis declansarea unui proces de 'colonizare' prin infiintarea de noi sate si orase.

In Tara Romaneasca si Moldova procesul de expansiune teritoriala si de colonizare s-a desfasurat din zona submontana, mult mai populata, spre campie, in directia rasaritului in teritoriile eliberate de sub dominatia tatara, unde era o foarte slaba densitate demografica.

Agricultura a fost principala ocupatie a romanilor. Calitatea buna a solului permitea, in conditii meteorologice favorabile, obtinerea unor cantitati mari de cereale ce luau uneori drumul exportului spre Constantinopol sau spre centrele mediteraneene precum si spre Transilvania si Moldova. Principalele produse care se exportau erau animalele mai ales cornutele mari, porcine si ovine , ceara., mierea, sarea etc. Albinaritul aducea venituri importante. Exportul mierii si al cerii ajungea pana la Constantinopol, Venetia, in Transilvania si Polonia .Pescuitul in baltile Dunarii, in iazuri si helestee, precum si in apele interioare, aducea venituri mari, iar pestele sarat, afumat si icrele luau adeseori drumul exportului.

Exploatarea miniera a fost organizata dupa aparitia puterii centrale care se considera proprietara bogatiilor subsolului. Se exploateaza aurul, sarea si arama. Sarea era exportata spre Europa Centrala si Perninsula Balcanica.

Dezvoltarea comertului si a vietii economice au dus si la dezvoltarea mestesugurilor. Totodata, se dezvolta si circulatia monetara. Domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei emit monede proprii: in Tara Romaneasca ducatii, dinarii si banii de argint, iar in Moldova grosii si jumatatea de gros. Sub presiunea expansiunii otomane, emisiunile monetare ale Tarii Romanesti inceteaza in ultimul sfert al secolului al XV, iar in Moldova in secolul XVI.

Clasele sociale

Societatea feudala a fost o societate puternic stratificata si ierarhizata. Categoria privilegiata era reprezentata de boierime. Aceasta era stratificata in marea boierime, boierimea mijlocie si mica boierime. Marii feudali ecleziastici (mitropolitii, episcopii, egumenii) erau asimilati ca statut social marii boierimi. Marii feudali puteau fi intariti de domnie cu imunitati.

Marea masa a populatiei era formata din taranime. Aceasta era impartita in taranimea libera (mssneni in Tara Romaneasca; razesi - in Moldova) si taranimea dependenta (vecini sau rumani). Taranimea libera, in special, a format in evul de mijloc, pivotul oastei mari.

Pe ultimul loc in ierarhia sociala se aflau robii (tigani - in Tara Romaneasca si tatari, proveniti din prizonierii de razboi, - in Moldova).

In toate cele trei tari romane, taranii au avut, pana la mijlocul veacului XVI, dreptul de a se muta de pe o mosie pe alta dupa ce plateau o dare in cereale numita 'galeata de iesire'.

Bibliografie

Dinu C. Girescu, Tara Romanesca iin secolele XIV - XV, Bucuresti, 1973.

N. Iorga, Istoria comertului romanesc, I, Bucuresti, 1925.

Stefan Stefanescu, Bania in Tara Romaneasca, Bucuresti, 1965.

N. Stoicescu, Sfatul domnesc si marii dregatori din Tara Romaneasca si Moldova  (secolele XIV - XVII), Bucuresti, 1968.

x x x Istoria dreptului romanesc, vol.I, Bucuresti, 1980.

x x x Institutii feudale din Tarile Romane. Dictionar, Bucuresti, 1988.

Valentin Al. Georgescu, Bizantul si institutiile romanesti pana la mijlocul sec. al XVIII-lea, Bucuresti, 1980.

Ion Donat, Domeniul domnesc in Tara Romaneasca (sec. XIV - XVI), Bucuresti, 1996. Gh. I. Bratianu, Adunarile de stari in Europa si in Tarile Romane in evul mediu, Bucuresti, 1996.