Asezari. Locuinte. Fortificatii. Monumente comemorative

Asezari. Locuinte. Fortificatii. Monumente comemorative

Asezarea este legata de factori geografici (relief, subsol si rezer­ve de apa), de clima, de nevoile economice si sociale ale comunitatii umane, precum si de traditiile culturale existente.

In paleoliticul inferior existau tendinta de permanentizare a ase-zarilor, dar si aceea de schimbare periodica a punctului de locuit (datorita tipului pradalnic de economie). De asemenea, comunitatea respectiva putea sa foloseasca, concomitent sau alternativ, pestera, adapostul sub stanca sau coliba in aer liber. Exista si compartimen­tarea locuintei (spatii cu diverse intrebuintari). Din mezolitic se observa o crestere a dimensiunilor construite. Apar cetati de refugiu (in stransa legatura cu formarea aristocratiei), in jurul carora gravi-teaza o serie de alte asezari.

Locuintele, la inceput, se impart in: adaposturi de vant, colibe in aer liber (ovale sau circulare), adaposturi sub stanca sau la intrarea in pesteri, bordee.

In neolitic se inregistreaza noi tipuri de case: dreptunghiulare ori trapezoidale (culturile danubiene) si locuintele pe platforme din barne (cultura Cucuteni). In perioada de trecere de la epoca neolitica la epocile metalelor apar locuinte cu plan absidal (Grecia), iar in epoca arhaica, in orase, se observa un foarte mare numar de locuinte (Egina, Atena, Creta) cu temelia din piatra si peretii ridicati din caramida cruda, uscata la soare si legata cu lut. Usile si ferestrele sunt reduse. Acoperisul este in terase.

La casa greceasca apare curtea interioara, din cativa m², pavata cu dale din piatra, sau o curte somptuoasa cu un peristil (coloane care inconjoara curtea interioara). Camerele erau grupate pe doua-trei laturi ale curtii.

La romani, camerele casei (domus) sunt in jurul curtii centrale. Aceasta este acoperita, lasandu-se o deschizatura in tavan (com-pluvium) prin care patrundea lumina, iar ploaia se scurgea intr-un bazin central (impluvium casa de tipul italic. De la sfarsitul Republicii si in timpul Imperiului se dezvolta casa greco-romana. Aici, camerele din jurul curtii sunt impartite in doua parti: partea de receptie si incaperile destinate familiei. In perioada Imperiului roman apare palatul (Palatul lui Tiberius).

La tara, unde existau exploatari agricole, romanii au cladit case speciale (villa rustica).

Fortificatiile isi fac aparitia in neoliticul mijlociu. Cel mai simplu sistem era santul cu val de pamant. Sisteme mai complicate: multiplicarea valurilor si santurilor, folosirea palisadelor sau constru­irea zidurilor de piatra ori de caramida uscata la soare.

La romani, cuceririle succesive au determinat apararea granitelor prin sisteme fortificate (limes), de-a lungul carora stationau trupe permanente adapostite in castre.

Monumentele de arhitectura comemorative. Trofeul era un monument militar comemorativ, de origine greaca, prin care se consacra victoria asupra dusmanului. Se ridica pe locul bataliei, sau pe tarm in cazul unei batalii navale. La romani este introdus la sfarsitul Republicii; sub Imperiu capata larga raspandire (exemplu: monumen­tul de la Adamclisi). Arcul de triumf era ridicat pentru a comemora unele evenimente militare ori civile (arcul de triumf al lui Titus; arcul de triumf al lui Constantin cel Mare). Coloana comemorativa apare la romani in perioada Republicii, devenind frecventa in epoca Imperiului roman (Columna Traiana).