Karl Marx despre romani

Karl Marx despre romani

. "Limba romana e un fel de italiana orientala. Bastinasii din Moldo - Valahia se numesc ei insisi romani; vecinii lor ii numesc vlahi sau valahi".
. "A fi suspectat de a nutri sentimente patriotice era egal cu a fi exclus din functiuni publice. Servilitatea fata de interesele Rusiei era un titlu de promovare.".
. Principatele Moldovei si Tarii Romanesti "s-au vestejit la umbra protectiei ruse".
. "Taranul roman nutreste pentru "muscal" (moscovit) numai ura".

(Karl Marx)
Sunt doar cateva dintre cele mai tari afirmatii scrise de catre Karl Marx, parintele comunismului, in manuscrisele sale, publicate cu mare dificultate in Romania la 1964 si, mai apoi, ignorate, din motive politice, pana in '89. Motivul era ca nu dadea bine ca autorul Manifestului comunist sa aiba pareri critice despre Rusia, indiferent in ce forma se prezenta ea, si nu trebuia sa se accepte public ideea ca insusi Karl Marx considera pe cei care traiau in Basarabia tarista drept. romani si vorbitori de limba romana. Daca inainte de 1989, "Insemnarile despre romani" ale parintelui comunismului deranjau Moscova comunista, astazi pe cine ar putea deranja?
In week-end am asistat la niste discutii in care cineva a reusit sa-i surprinda pe toti cei prezenti, invocand in discutie insemnarile lui Karl Marx despre romani. Am asistat la dezbaterile interesante care, recunosc, m-au intrigat sa iau cartea de la care au pornit polemicile. Este vorba de Insemnari despre romani (manuscrise inedite), scrisa de parintele comunismului - K. Marx. Cartea a fost editata in 1964 la Bucuresti, dar, pana in '89, prea putini au auzit de ea. Chiar daca a fost tiparita, despre aceasta lucrare, practic, nici nu se vorbea in spatiul public, iar la nivel oficial, nici vorba sa fie invocata.
Am rasfoit lucrarea cu interes si am aflat lucruri spectaculoase, care m-au surprins, si am gasit de cuviinta ca trebuie impartasite si discutate si aici. Cand ma refer la ceea ce m-a intrigat, am in vedere, in primul rand, felul de a se exprima al lui Karl Marx despre poporul roman. Nu credeam ca fondatorul comunismului poate sa fie atat de critic fata de Rusia si sa scrie asemenea adevaruri despre neamul nostru.
Cele 4 manuscrise ale lui Karl Marx - intriga, adevar si dezbateri
Textele prezentate in Insemnari despre romani (manuscrise inedite) reproduc patru manuscrise ale lui K. Marx, pastrate in arhiva Marx - Engels a Institutului Internatio-nal de Istorie Sociala din Amsterdam (Olanda). Dintre cele patru, in doua se pome-neste despre Moldo - Valahia si Basarabia. Si anume manuscrisul care poarta cota B 63, intitulat "Rusii in Moldova si Tara Romaneasca" si manuscrisul B 91, care nu are titlu.
Editorii cartii, A. Otetea si S. Shwann sustin ca Fr. Engels si K. Marx au aratat din-totdeauna un interes deosebit pentru poporul roman "fiindca lupta pentru unitate si independenta se incadra in miscarea europeana de emanicipare a popoarelor oprima-te, ca un caz special al problemei generale a revolutiei europene". De aici si explica-tia de ce K. Marx si Fr. Engels au acordat si au dedicat problemei romanesti destul de multe pasaje in articolele lor de natura politica.
Revenind la manuscrisele lui Marx observam ca acesta a cules informatii din diferite publicatii contemporane, carti si presa. Totusi cea mai importanta sursa a sa este car-tea istoricului francez Elias Regnault, "Histoire politique et sociale des Principautes Danubiennes", publicata la Paris. Astfel, in extrasele sale, dupa cum ne asigura in-grijitorii editiei, Marx a redat ideile despre politica de expansiune si cotropire a mari-lor puteri "in cel mai stiintific mod".

El pune accentul pe cateva probleme istorice fundamentale pentru poporul roman. Si anume:
►  Politica expansiva si de cotropire a marilor puteri, in special politica externa a

tarismului si rolul sau contra-revolutionar;
► Decaderea Imperiului Otoman;
► Drepturile principatelor Romane in raport cu Rusia Tarista si Turcia, precum si

revolutionarea lor la 1821, 1858;
► Asuprirea romanilor din Transilvania de catre magnatii maghiari..
De altfel, din aceste insemnari, este usor de inteles ca Marx a sustinut lupta revolu-tionara a romanilor pentru independenta nationala. "El a readus pe plan international problema pozitiei Principatelor Romane din punct de vedere al relatiilor  internatio-nale si mai ales de drept public cu Imperiul otoman", sustin autorii A. Otetea si S. Shwann. Deci, parintele comunismului, care plasase poporul roman printre "popoa-rele revolutionare", a fost vadit preocupat si entuziasmat, in acelasi timp, de specificitatea evenimentelor care au avut loc in sud-estul Europei.
Acum sa trecem nemijlocit la ceea ce ne priveste, adica la continutul insemnarilor lui Karl Marx despre Basarabia.
"Rusii in Moldova si Tara Romaneasca" - manuscrisul B 63 al lui Karl Marx "Limba romana e un fel de italiana orientala. Bastinasii din Moldo - Valahia se nu-mesc ei insisi romani; vecinii lor ii numesc vlahi sau valahi".
Asa incepe manuscrisul B 63 al lui Karl Marx cu referire la anul 1393. Deci, Marx scrie negru pe alb si recunoaste el insusi ca cei din Moldo - Valahia (n.n. a se inte-lege basarabenii de azi din R. Moldova si romanii de peste Prut, din Romania) se numesc ei insisi romani. Simplu. Aceste insemnari ar trebui sa fie pe intelesul tutu-ror, mai ales al celor mai aprigi sustinatori ai lui Karl Marx de la noi. Sa nu fi citit oare comunistii nostri de astazi aceste lucruri, sau le-or fi trecut intentionat cu vede-rea? Oricum, o pot face aici si acum.
Continuam. Din manuscrisul B 63 nu lipseste nici evenimentul de la 1812. Iata ce in-semna Karl Marx despre tratatul de la Bucuresti din 1812: Rusia a obtinut pentru ea insasi cedarea a aproape ½ din Moldova, provincia Basarabia. Conventia de la Akk-erman (in 1826) si tratatul de la Adrianopol n-au conferit Rusiei nici un drept de su-veranitate. Art. 5 al tratatului de la Adrianopol: "Principatele Moldovei si Tarii Romanesti, plasandu-se prin capitulatie sub suzeranitatea Inaltei Porti, si Rusia garantand prosperitatea lor, isi vor pastra toate privilegiile si imunitatile."

Dupa care, acelasi Karl Marx nu uita sa mentioneze ceva mai jos ca aceste provincii "s-au vestejit la umbra protectiei ruse". Dupa 1837, in manuscrisul lui Marx, in-tervine o noua si interesanta notita, care nu trebuie trecuta cu vederea: "A fi suspec-tat de a nutri sentimente patriotice era egal cu a fi exclus din functiuni publice. Servilitatea fata de interesele Rusiei era un titlu de promovare.".
Tot din insemnari date aflam ca, la 1848, Rusia tinea in Basarabia o armata de 30 000 de oameni, iar la 1 august a aceluiasi an, cand o puternica armata rusa a trecut Prutul, in marsul ei spre Bucuresti, turcii au trimis o armata in frunte cu Suleiman Pasa, iar locuitorii Tarii Romanesti, scrie Marx, n-au adresat Rusiei nici o cerere de protectie la intrarea trupelor turcesti.. Oare de ce?

Despre romani in manuscrisul B 91 al lui Karl Marx
"Taranul roman nutreste pentru "muscal" (moscovit) numai ura".
Aceasta fraza apare la inceputul manuscrisului B 91 al lui Karl Marx. Explicatia? Iat-o in citatul care vine in continuare si pe care il reproduc intocmai:

La 7 mai 1828, 150 000 rusi se revarsa in Moldo-Valahia. In protestele sale din 1826, impotriva ocupatiei turcesti, Rusia se induiosa fata de nenorocirile tarii; acum rusii se dedau la groaznice excese. Niciodata - spune Saint Marc Girardin insusi (in ale sale Souvenirs des voyages) - n-a avut loc o mai inspaimantatoare distrugere de vieti. Un jaf enorm, hotii de ale ofiterilor, barbaria soldatului rus etc. Ocupatia rusa avea sa se prelungeasca (avea sa dureze 10 ani), pana ce turcii vor fi platit 125 mil. despagubiri de razboi. (Tarul Nicolae voia chiar sa cumpere Principatele, pretuite la 36 mil.fr). Este impresionant ca aceste lucruri sunt afisate chiar de catre cel care a scris si a pu-blicat in 1848, impreuna cu Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist si a carui sfaturi au fost pastrate cu sfintenie de catre comunistii de mai tarziu. De ce, totusi, daca au avut un asa mare respect fata de mentorul lor si de scrierile acestuia, comunistii au incercat sa inlature aceste scrieri, in special in spatiul romanesc? Asa, ca si cum ele nici nu ar fi existat!?
Au fost uitate, intentionat, si detaliile enuntate de Karl Marx cu privire la recensa-mantul din Romania, cuprinse in Regulamentul Organic gandit de Generalul Kisseleff (alias Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov) si realizat in prima reforma a acestuia din 1830. Iata datele demografice de atunci.
Romanii din: Tara Romaneasca - 2 500 000 / Moldova - 1 500 000 / Transilvania - 1 486 000 / Banatul Timisoarei - 1 085 000 / Bucovina - 300 000 / Basarabia - 896 000.   In total - 7 676 000.
Si toti romani!