Marii istorici ai Romaniei

Marii istorici ai Romaniei

Ultimele decenii al secolului al XIX-lea si primele decenii ale secolului al XX-lea au dat istoriografiei romane o noua dimensiune, concretizata in realizari remarcabile, in materializarea dezideratului de a se intocmi o ampla sinteza de istorie nationala si o cercetare arheologica pe masura, prin viguroasa afirmare a istoriografiei noastre pe plan international, prin integrarea in cadrul preocuparilor sale a unei tematici de istorie universala, prin elaborarea unei conceptii teoretice asupra istoriei cu ample ecouri nu doar in epoca, ci si mai tarziu.

Trei nume si-au pus decisiv pecetea pe istoriografia epocii, dandu-i stralucirea pe care nu o va mai atinge niciodata: A.D. Xenopol Nicolae lorga si Vasile Parvan

Pregatit prin studii universitare in drept si filosofic (la Berlin si Giessen), Xenopol a ajuns profesor universitar de istorie la Iasi ceva mai tarziu A avut insa preocupari permanente pentru istorie. Dupa unele lucrari de mai mica intindere, el a intocmit o ampla sin-teza, Istoria romanilor din Dacia Traiana, publicata in sase volume intre Sinteza cuprinde intreaga evolutie a procesului istoric

pornind din perioada anteromana si romana pana la Unirea Principatelor Factorul structurator al istoriei este dezvoltarea progresiva a vietii nationale pana la intemeierea statului modern. Xenopol pune in miscare un vast material documentar, organizeaza reusit materia, infatiseaza epocile sugestiv. El imbina echilibrat descrierea si explicatia. Zugraveste tablouri expresive si explica temeinic cauzele si determinarile fenomenelor. Xenopol a facut o istorie completa. S-a oprit in lucrarea sa nu numai la fenomenele politice si institutionale, a prezentat nu doar evenimentele, ci si aspectele sociale si culturale ale istoriei romanilor.

Toate aceste calitati, ca si fidelitatea lui Xenopol fata de adevar fac din Istoria romanilor din Dacia Traiana o lucrare care isi pas-treaza si astazi actualitatea. Xenopol a raspuns marii asteptari a poporului nostru de a avea o istorie nationala moderna deziderat pe care il formulase inca generatia de la si a intocmit totodata o opera perena intrata in fondul de aur al istoriografiei noastre.

in prelungirea acestei mari lucrari, el a mai intocmit doua volume dedicate Domniei lui Cuza Voda. A scris, de asemenea, o lucrare despre Istoria partidelor politice in Romania. A.D. Xenopol s-a afirmat si ca filosof (teoretician) al istoriei prin lucrarea Principiile fundamentale ale istoriei in limba franceza. A fost publicata mai tarziu, cu unele modificari, sub titlul La théorie de l'histoire, in aceasta lucrare, Xenopol porneste de la teza ca in univers

exista doua categorii de fapte: de repetitie si de succesiune. Corespunzator acestor categorii de fapte apar si doua mari clase de stiinte: stiinte de legi deduse din caracterul repetitiv al faptelor si stiinte care se ocupa cu faptele de evolutie si devenire care nu pot accede la legi datorita conditiei lor obiective. Nimic nu se repeta in stiintele istoriei, totul se infatiseaza individualizat. Ca atare, istoria nu se poate constitui ca o stiinta de legi. Exista insa si in istorie anumite regularitati, de fapt fenomene care se dezvolta in timp. Urmarite, se poate observa ca ele formeaza serii. Seriile istorice sunt foarte importante fiindca dau consistenta stiintifica istoriei.

Opera lui A.D. Xenopol a marcat maturitatea stiintei istorice romanesti si i-a asigurat prestigiu international.

O personalitate coplesitoare a istoriografiei si culturii romane, prin efervescenta creatoare, universalitatea spiritului si intinderea fenomenala a operei, este Nicolae lorga. A scris circa de lucrari dintre care sunt lucrari mari (unele in mai multe volume), a editat circa de volume de documente, a publicat circa de articole si aproape de recenzii si note. A fost si om politic, conducator de publicatii, profesor la diferite institutii de invatamant superior. lorga si-a asumat ca pe o porunca destinul poporului roman si al daruirii in slujba unei imense opere. El a scris importante sinteze ale istoriei

poporului roman, intre care Istoria romanilor, in volume.

A scris o vasta serie de istorii tematice: istoria armatei, istoria economica, istoria comertului, istoria bisericii, istoria artei, istoria literaturii, istoria presei etc. A publicat numeroase volume de docu-mente, atat in colectia Hurmuzaki, cat si in Studii si documente cu privire la istoria romanilor 1 voi.)

lorga este cel mai important istoric roman de istorie universala. A scris numeroase lucrari consacrate Istoriei Bizantului, mostenirii Imperiului bizantin {Bizance après Bizance), Istoriei imperiului otoman vol.), Eseu asupra istoriei universale (4 vol.). A publicat lucrari consacrate unor tari europene sau legaturilor acestora cu Romania, intr-un cuvant, lorga a fost un spirit frenetic si o minte universala.

Viziunea sa istorica se desprinde din scrieri ca atare, dar si din texte anume dedicate explicitatii conceptiei sale. El vedea istoria ca un organism viu in care toate partile care o compun sunt interdependente, se intretes unele cu altele. Poporul trebuie inteles, de asemenea, ca o fiinta vietuitoare. Aceasta conceptie organica propune doua directii de intelegere: realitatea istorica se infatiseaza ca o totalitate, iar partile alcatuitoare trebuie percepute in articularea lor cu intregul; al doilea sens conduce la ideea ca istoria se dezvolta ca un organism care creste din sine in chip lent, parcurgand etape care-i sunt inerente, dictate de propria logica interioara. Rezulta, deci, ca lorga era

impotriva rupturilor dinamice, transformarilor bruste. Istoria, considera lorga, este un spectacol fascinant al lumii, ea aseaza omul in realitatea care-1 inconjoara si il lasa in mijlocul vietii. Privit de aproape, spectacolul istoriei este nu o data dezagreabil, respingator. Privit insa de la inaltime, la nivelul marilor sale mesaje, el ne vorbeste de maretia spiritului uman. Istoria ne ajuta sa intelegem omul, sa fim mai iertatori cu unele fapte ale sale pentru ca stim multe din meandrele trecutului. Istoricul, la randul sau, este un batran prin experienta trecuta a comunitatii in care traieste. lorga a fost prin ideile si conceptiile profesate un mare umanist. Vederile sale asupra istoriei sunt expuse, mai ales, intr-o suita de lectii introductive, articole, comunicari si consideratii reunite in culegerea Generalitati cu privire la studiile istorice (cinci editii).

in domeniul arheologiei si al antichitatii preromane s-a impus cel mai de seama reprezentant al acestora, Vasile Parvan Profesor la universitatea din Bucuresti, fondator de publicatii si institute de cercetari, Parvan a intreprins investigatii arheologice in asezari importante (Histria, Ulmetum, complexul dacic din Muntii Orastiei), a inventariat sapaturile infaptuite pana la el si pe temeiul rezultatelor obtinute, ca si al studierii izvoarelor antice scrise. Vasile Parvan a intocmit sinteza necesara Getica o protoistorie a romanilor, o cercetare globala a mileniului premergator stapanirii ro-mane in Dacia. Parvan a integrat perioadele de dezvoltare a spatiului

carpato-danubian in cadrul marilor etape ale fazelor arheologice europene, oferind astfel criterii si concepte de judecata comune lumii antice europene si introducand datele furnizate de protoistoria romanilor in circuitul celor europene. Aceasta a marcat o innoire si deschidere a arheologiei si istoriei antice romanesti in circuitul celei europene. S-au pus prin aceasta bazele arheologiei moderne romanesti, care avea sa se dezvolte in etapele ulterioare.

O interesanta explorare a contactelor dintre civilizatia carpato-danubiana si cele invecinate scitii, grecii, celtii, romanii este realizata de Vasile Parvan in scrierea Dacia. Civilizatiile antice din regiunile carpato-danubiene

Parvan a dat un viguros impuls sapaturilor arheologice din Ro-mania, si deci cunoasterii istoriei vechi a spatiului carpato-danubian, a deschis calea sintezelor arheologice si ale istoriei antice in tara noastra, a introdus problematica arheologiei si istoriei antice in circuitul international de preocupari si a pregatit o scoala valoroasa de specialisti in domeniu.

Istoriografia romaneasca interbelica

implinirea idealului unitatii nationale la l decembrie a fost urmata de un proces complex de consolidare si organizare interna a Romaniei Mari.

Daca pana la istoriografia romaneasca isi propusese, si realizase, ca pe langa cercetarea trecutului sa se constituie intr-o forta dinamizatoare a idealului

unitatii nationale, dupa Marea Unire istoricii romani s-au integrat actiunilor menite sa consolideze edificiul national.

Totodata, tanara generatie de istorici, avand ca exponenti de seama pe Gheorghe Bratianu, P.P. Panaitescu si C.C. Giurescu, tinea sa-si afirme identitatea prin promovarea unei "noi istorii', subliniind nevoia inovarii mai ales prin cultivarea istoriei sociale, economice si culturale si prin elaborarea unor sinteze cuprinzatoare. Aceste dezide­rate s-au realizat partial, in mare, istoriografia romana s-a dezvoltat ca un tot la care au adus contributii remarcabile atat Nicolae lorga si Vasile Parvan, piscuri ale stiintei noastre istorice, cat si istoricii "noii scoli'.

Gh. Bratianu profesor la universi­tatile din Iasi si Bucuresti, membru al Academiei Romane, a debutat inca din S-a remarcat prin studii de istorie universala: Studii bizantine de istorie economica si sociala; Napoleon al Ill-lea si nationalitatile; Cercetari asupra comertului genovez la Marea Neagra. Marile sale lucrari de istorie sunt Traditia istorica despre intemeierea statelor medievale romanesti Sfatul domnesc si adunarile starilor in tarile romane in cadrul istoriei generale si Marea Neagra. De la origini la cucerirea otomana

Petre P. Panaitescu profesor la Universitatea din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane, s-a specializat in studii de

slavistica. A publicat lucrari consacrate unor mari figuri ale istoriei umaniste romanesti ca Dimitrie Cantemir si a editat operele unor cronicari cum ar fi Miron Costin. A realizat studii privind revolutia romana de la A avut ample preocupari de istorie sociala, economica: Interpretari romanesti Obstea taraneasca in Tara Romaneasca si Moldova si culturala: Introducere in istoria culturii romanesti A consacrat monografii domnitorilor Mihai Viteazul si Mircea cel Batran

Constantin C. Giurescu profesor la Universitatea din Bucuresti, a debutat ca medievist cu teza de doctorat Contributiuni la studiul marilor dregatorii in secolele XIV si XV dar a devenit cunoscut mai ales prin sinteza Istoria romanilor volume, care a ajuns pana la A scris si sinteze de istorie nationala intr-un singur volum Istoria romanilor Dintre cercetarile sale monografice mentionam: Viata si opera lui Cuza Voda Istoria Bucurestilor Targuri sau orase si cetati moldovene din sec. X pana la mijlocul secolului XVI Istoria padurii romanesti s.a.

intre cele doua razboaie mondiale, stiinta istoriei s-a dezvoltat viguros si in provinciile de curand reunite. S-au creat un sistem institutional adecvat, institute de cercetari, muzee, arhive, s-au creat sau refondat universitatile (Cluj, Cernauti, Chisinau), care au impulsionat studierea istoriei. Cercetarea din

provinciile reunite s-a integrat in ansamblul istoriografiei romanesti, acordand, cum se poate intelege, o atentie mai mare trecutului provinciilor.

Un profesor cu larg orizont de preocupari a fost Ion Nistor A publicat lucrari privind mai ales istoria politica, economica si religioasa a Bucovinei. A editat volume de docu-mente, corespondenta diplomatica, incluse in colectia Hurmuzaki.

Ion Lupas a desfasurat o bogata activitate dedicata mai ales istoriei Transilvaniei: Istoria bisericeasca a romanilor ardeleni, Rascoala taranilor din Transilvania la Istoria unirii romanilor.

Silviu Dragomir s-a preocupat de istoria bisericii romane in Transilvania: Istoria dezvoltarii religioase a romanilor din Ardeal; a publicat patru volume de Studii si documente privitoare la revolutia romanilor din Transilvania in precum si o monografie Avram lancu

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Hurezeanu, Damian, Istoriografie generala si romaneasca. Partea I, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine,

Cristian, Vasile, Istoriografia generala, Bucuresti,

Teodor, Pompiliu, Evolutia istoriografiei romanesti, Bucuresti,

Boia, Lucian, Evolutia istoriografiei romane, Bucuresti,

Zub, Alexandru, A scrie si a face istorie, Iasi,

Zub, Alexandru, De la istoria critica la criticism, Bucuresti,

Zub, Alexandru, Istorie si istorici in Romania interbelica, Iasi

Hurezeanu Damian, Viziune organica la Nicolae lorga, Bucuresti,

Panzaru, Tatiana, Scoala "Analelor' un alt mod de a intelege istoria, in "Societate si cultura', p.

Badea, Marin, Nichitelea, Pamfil, "New History'. Prezenteismul in gandirea istorica contemporana, in Filozofia istoriei. Orientari si tendinte contemporane, Bucuresti,