Normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala

Normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala

In aceasta perioada relatiile sociale erau reglementate prin norme de conduita fara caracter juridic, norme care erau respectate si aplicate de buna voie de catre toti membrii societatii si care aveau si un pronuntat caracter religios. Unele dintre aceste norme de conduita au supravietuit pana tarziu in Evul Mediu formand tot atatea argumente ale continuitatii formarii poporului roman. Astfel Herodot arata ca fiii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii care li se cuvenea din proprietatea comuna, ceea ce inseamna ca proprietatea privata se afla in plin proces de formare. Un indiciu in acest sens il indica si imprejurarea ca furtul ca faptul ce aduce atingere a proprietatii era socotit ca o foarte grava incalcare a regulilor de convietuire sociala.

Pentru incheierea invoielilor se utiliza juramantul insotit de un anumit ceremonial care aminteste de procedura medievala a infratirii. O alta forma de juramant este juramantul pe vetrele regale sau pe zeitatile palatului regal pe care toti supusii trebuie sa-l presteze, iar daca regele se imbolnavea se socotea ca unul dintre ei jurase stramb si se recurgea la o procedura de aflare a persoanei vinovata asemanatoare prin dublarea numarului de vrajitoare cu proba cu juratori din cazul procesului medieval.

In privinta casatoriei, preotul Menandru, referitor la o epoca mai veche, arata ca unele triburi trace cunosteau poligamia, in timp ce poetul roman Horatiu, referitor la o epoca mai recenta, ne ofera informatii mai precise, aratand fara echivoc ca geto-dacii practicau cu strictete monogamia. Cert este ca femeia geto-daca avea o pozitie sociala inferioara, o dovada in acest sens reprezentand-o pedeapsa aplicata de rege Euroles soldatilor sai invinsi in luptele cu bastarnii, si anume aceea de a efectua muncile casnice ale femeilor lor.

Din examinarea succesiva a acestor forme de conduita tragem urmatoarele concluzii: toate aceste reguli de conduita erau respectate in chip firesc si nu prin constrangere, dovada ca, asa cum ne arata Aristotel, un neam tracic, agatarsii, formulau aceste reguli de conduita in versuri si le invatau pe de rost cantandu-le, iar istoricul Justinus preciza ca scitii respecta dreptul in chip firesc si nu prin legi, iar Herodot preciza ca inca de pe vremea regelui persan Darius, geto-dacii erau cei mai drepti dintre traci.