STANCA BRANCOVEANU - ILIAS 1676-1714

STANCA BRANCOVEANU - ILIAS 1676-1714

Este primul copil al lui Constantin Basarab Brancoveanu si al Maricai (Maria) sotia domnului muntean. Aceasta fiica s-a nascut in anul 1676 si moare la data de 15 mai 1714, in etate de 38 de ani. La o varsta destul de frageda, de numai 16 ani il cunoaste pe Radu Ilias, fiul lui Ilias Voda cu care se casatoreste facand nunta la 1 noiembrie 1692. Cu acesta traieste timp de 13 ani, adica pana la data de 29 martie 1705 cand decedeaza, iar ea, ramane vaduva pana la moarte (15 martie 1714). Vreme de 9 ani nu s-a mai casatorit. Avea varsta de 38 de ani cand a decedat fara ca in acesti ani sa aiba vreun copil. Totusi s-a ingrijit ea pe langa zestrea data de tatal sau Brancoveanu la nunta cu Radu Ilias (1 noiembrie 1692 cuprinsa intr-o foaie de zestre (diata) pe care Brancoveanu o scrise chiar el cu mana lui ce cuprindea: "O cununa de bucati tot cu diamanturi, un lampadar tot cu diamanturi si cu trei picioare mari de smarald, cinci perechi de bratari cu diamante, smarande, robine, baluse; trei perechi de bratari, noua inele toate cu pietre pretioase; 12 siruri de margaritare mari, doua lanturi, de aur, fiecare cu cate 500 dramuri; o invelitura de cap cu acele ei; o salba cu 400 de galbeni; bani de cap 300 si cu leasa de margaritare; zavou cu 200 de galbeni; 30 iie tesute cu fir de sarma, cu margaritare cu sireturi; 8 dulami cu samur, cu pantece de ras si cu nasturi de diamante, de robin, de margaritare; 14 rochii, unele cu spongi de aur, cu diamante si cu gurile de margaritare; plapome si cearceafuri cu flori de fir; covoare de matase; oglinzi cu pervazurile de argint; talere sau tipsii de argint, altele tot tipsii de argint cu flori pentru poame, linguri, furculite, solnite de argint; talere de argint cu cornuri poleite, lighian si ibric de argint, pe urma: cal de ginere cu saua de catifea si scarile si oblancurile de argint; careta cu sase telegari; radvan cu sase telegari, cuhnia cu telegari, patru sute de oi cu miei, 40 de boi cu plug, 30 vaci cu vitei, 20 iepe cu manji si armasari; 150 de matci cu stupi; mosiile Cimianii, Scarisoara, Clanta, Tigeanii"²⁸⁰. Dupa Greceanu²⁸¹ Stanca poseda urmatoarea avere imobila: "Satul Cilianii cu rumanii, cu viile si cu alte jotare ce s'au mai cumparat de langa ei, stanjeni de mosie in satul Tiha-de-sus pe din jos de Ciliani, Satul Scarisoara, partea noastra ce ieste aliasa, cu rumanii si cu viile. Mosia de la Clanta i Tigeanii, care se cheama Tunarii, cu helesteul si casele, cu pivnita de piatra. Viile dela Pitesti ce am cumparat dela feciorii lui Stefan, 20 pogoane de vii la Schei, casele din Bucuresti cu beciu."²⁸². Fiind casatorita cu Radu beizadea, fiul lui Ilie Voda Alexandru din Moldova, ultimul Musatin, cronicarul ²⁸³ stie sa ne povesteasca frumos ca: "avand odihna domnul Brancoveanu si avand si o fiica intai nascuta anume Stanca, de varsta, si voind s-o marite a auzit de feciorul lui Ilias Voda ca este frumos si de treaba, si a si trimes de l-au adus din Tarigrad in tara si i-a dat pe fiica-sa. Sarac era ginerele, dar socru-sau Voda Brancoveanu l-a imbogatit, carele dintai se arata bland, vin nu bea, si tuturora le parea ca va fi intelept. Si pe urma imbogatindu-se si invatandu-se sa bea vin, s-a facut foarte rau si crud si tiran, atat cat insusi cu manele sale pe multi oameni i-o omorat, pentru care Dumnezeu i-a scurtat viata si s-au mantuit mult de nevoi". Domnita Stanca cea care primise o atat de bogata zestre alcatuita din mai multe bunuri mobile (bijuterii), argintarie, scule, animale etc. si mai putine proprietati funciare, care ar fi instrainat prin intrarea lor in proprietatea sotului (familia lui). Ea primit mosii in opt localitati²⁸⁴, juvaere si scule (printre care linguri, cutite si furculite, de argint, dar ce folos, ca in curand ramase vaduva - si fara copii - iar despre sfarsitul ei vom citi mai la vale. Obiceiul ce avea sotul ei de-a se imbata era destul de raspandit. Aflam din corespondenta lui Brancoveanu, ca se bea mult Cotnar, atat in Muntenia cat si in Ardeal. O scrisoare de a lui Graven catre Raleutin - model de limba franceza intrebuintata de diplomatii nemti din secolul al XVII lea - ne arata urmatoarele: "Hier est arrivee un Boyer Moldove envoye du son Prinse, chez votre Excellence. C'est le meme qui estait l'este passe, envoye pour les noces du monsieur le Gouberneur.

Il amene trois toneaux du vin du Cotnar, deux, pour votre Excellence et un pour monsieur le general Glokesperg. Il at demande - du Vorspann, quel i ay fait donner; il die qu'il n'y at que trois semaines qu'il est parti du Lemberg. etc.²⁸⁵. A ramas de tanara vaduva - fara copii - iar despre sfarsitul ei, ea s-a imbolnavit si a cazut in agonie. In fierbinteala mortii incepu sa aiureze.

Isi chema mama si surorile si le arata halucinata, pe peretele din fata patului sau, o ceata de turci, luand pe tatal ei de grumaz si ducandu-l in lanturi la Istanbul. Visul ei se implinea la 15 august 1714. a amurit la 15 martie 1714 inainte cu sase luni, cand n-a putut sa-si vada pe tatal si fratii sai decapitati. Nu se stie sigur unde a fost inmormantata, dar chipul ei tanar a ramas imortalizat pe un perete zugravit la manastirile Hurezi, Sinaia si la bisericile din Doicesti si Mogosoaia²⁸⁶.