Situatia interna a marilor puteri

SITUATIA INTERNA A MARILOR PUTERI

l Statele Unite ale Americii

Iesita invingatoare din cel de-al doilea razboi mondial, America trebuia sa duca povara unei noi confruntari, cea cu Uniunea Sovietica si lagarul socialist, in aceste conditii, viata politica interna era dominata, la inceputul deceniului al 6-lea, de spectrul pericolului comunist. S-a declansat astfel o vanatoare de vrajitoare, o adevarata pata pentru democratia americana, exponentul principal al campaniei fiind senatorul Joseph McCarthy.

Reprezentant al republicanilor din statul Wisconsin, McCarthy declansa, la februarie o campanie impotriva presupusilor comunisti care impanzisera America, in calitatea lui de presedinte al unei comisii senatoriale de ancheta. McCarthy conducea o cruciada bazata pe acuzatii care, de cele mai multe ori, nu se bazau pe probe, dar in urma carora foarte multi americani au avut de suferit. Lista celor care au simtit ce inseamna sa intri in vizorul comisiei a fost deschisa cu un caz celebru, respectiv o actrita de mare succes, care a fost inlocuita din distributia serialului The Aldrich Family, desi acuzatiile aduse impotriva ei nu au fost niciodata probate. Dupa o perioada de glorie, steaua lui McCarthy a inceput sa apuna, in senatorul Benton asemuindu-1 cu Hitler. Totusi, abia in noiembrie McCarthy a fost nevoit sa demisioneze din fruntea comisiei pe care o prezida, intrand intr-un con de umbra. A murit in uitat de toata lumea.

Perioada lui McCarthy a coincis cu razboiul din Coreea, prilej pentru Administratie de a dubla bugetul destinat armatei. Cresterea rolului militarilor in viata politica a fost evident si cu prilejul campaniei prezidentiale din toamna anului Aceasta s-a desfasurat sub semnul celui de-al 22-lea amendament adus Constitutiei prin care presedintele nu Wai putea sta la Casa Alba decat cel mult doua mandate. Decizia era luata

si ca o consecinta a celor patru succese consecutive pe care le obtinuse Franklin D. Roosevelt

La alegerile din noiembrie eroul din cel de-al doilea razboi mondial, generalul Dwight Eisenhower, secondat de un tanar avocat, Richard Nixon, a obtinut o victorie zdrobitoare pentru Partidul Republican, surclasandu-1 pe democratul Adlai Stevenson in de state si adunand peste de milioane de voturi populare, care i-au dat dreptul la de sustinatori in colegiul electoral, fata de doar pentru Stevenson.

Reales, Eisenhower a ramas la post pana in Pe parcursul mandatelor sale au crescut tensiunile specifice razboiului rece, iar in plan intern, a luat sfarsit era McCarthy, izbucnind in schimb puternice conflicte rasiale. De mentionat ca, tot sub regimul Eisenhower, s-a produs si executia pe scaunul electric a sotilor Ethel si Julius Rosenberg, la iunie Cei doi fusesera acuzati de spionaj in favoarea Uniunii Sovietice, respectiv vanzarea de secrete privind arsenalul atomic american, in momentul in care isi incheia mandatul, Eisenhower intra in istorie drept unul dintre cei mai populari presedinti americani, pastrandu-si cota de incredere pana la moarte, in

Dupa cum mentionam deja, conflictele si tensiunile rasiale au marcat profund societatea americana, cu precadere statele din Sud. Aflate deja la o cota periculoasa, confruntarile au izbucnit in decembrie cu prilejul incidentului de la Montgomery, statul Alabama. Atunci, Rosa Parks, o tanara de culoare, a refuzat sa cedeze locul pe care il ocupa intr-un autobuz in sectiunea destinata albilor. Ea a fost arestata si, pentru ca a refuzat sa plateasca amenda, va fi condamnata. Sentinta a generat puternice proteste locale conduse de un tanar pastor, Martin Luther King, si timp de doua luni negrii au boicotat autobuzele locale. Fiind acuzat de instigare, conform legislatiei locale, King impreuna cu alti 11 demonstranti au fost arestati la randul lor. Un alt incident avea loc la Universitatea Alabama, acolo unde un prim student de culoare admis la cursuri va fi exclus in urma demonstratiilor violente ale albilor.

Datorita gravitatii situatiei, cazul a ajuns la Curtea Federala, ingrijorata de cresterea tensiunilor din statele sudice, in februarie Curtea se pronunta pentru incetarea segregatiei in educatia publica, considerand-o ca o violare a libertatilor civile. Dupa alte doua luni, Curtea Suprema decidea si ea ca segregatia in mijloacele de transport in comun era

ilegala. In ciuda acestor hotarari ale inaltelor instante federale, disputele din statele sudice au ramas o problema grava si inca nesolutionata deplin.

Campania electorala din se anunta interesanta in conditiile in care presedintele Eisenhower nu mai avea dreptul sa candideze. La noiembrie democratul John F. Kennedy il invingea pe vicepresedintele republican Richard Nixon, dupa un vot popular mai strans ca niciodata: la Cu acest prilej s-au inregistrat cateva premiere. A fost prima data cand cei doi candidati s-au confruntat in dezbateri televizate, iar faptul a avut impact daca avem in vedere ca deja de milioane de americani aveau televizoare. Kennedy devenea cel mai tanar presedinte, fiind totodata si primul romano-catolic ajuns la Casa Alba.

Kennedy isi incepea mandatul la ianuarie beneficiind si de sprijinul Congresului in care democratii aveau majoritate, dar acesta se va dovedi pe cat de scurt, pe atat de zbuciumat. Confruntarii deschise cu Uniunea Sovietica, ce a dus la criza rachetelor cubaneze, i se vor adauga probleme interne. Desi nu au lipsit succesele, cum ar fi trimiterea lui John Glenn in spatiu, primul american care, la februarie va efectua un zbor orbital inconjurand pamantul de trei ori, Kennedy avea de infruntat puternice adversitati.

In plus, miscarea pasnica initiata de pastorul Martin Luther King castiga tot mai mult teren. La august 1963, King conducea un impresionant mars la care a participat un numar important de persoane, adunate in Washington D.C. Interesant este faptul ca un sfert din manifestanti erau albi, iar vedete precum Marlon Brando, Joan Baez ori Bob Dylan au contribuit la cresterea cotei de interes. Cu acest prilej, Martin Luther King a rostit celebrul discurs / have a dream, anul urmator fiind recompensat cu premiul Nobel pentru pace.

Mandatul furtunos al tanarului presedinte avea sa se sfarseasca in mod tragic. La noiembrie John Kennedy, impreuna cu sotia lui, Jacqueline, erau impuscati in Dealey Piaza din Dallas, intr-un moment cand salutau multimea din masina decapotabila cu care se deplasau alaturi de guvernatorul statului Texas, John Connoly, ranit si el. Presedintele nu a supravietuit celor doua gloante pe care le-a primit in ceafa si cap, murind in drum spre spital. Imediat, vicepresedintele Lyndon Johnson a preluat puterea sub imperiul temerilor ca sovieticii s-ar fi putut afla in spatele atentatului si ar fi putut profita de vidul de putere.

Cazul Kennedy ramane o enigma pana astazi, foarte multi comentatori fiind convinsi ca adevaratul vinovat si, mai ales, cel care a comandat asasinatul nu vor fi aflati niciodata. Principalul suspect, Lee Harvey Oswald, a fost arestat chiar in dupa-amiaza de noiembrie. Acesta avea un trecut cel putin ciudat: fost in marina americana, el detectase in Uniunea Sovietica unde s-a casatorit, dupa care a revenit in Statele Unite. Avand vederi de stanga, organizase Comitetul Fair Play pentru Cuba. La noiembrie, pe cand era transferat de la o inchisoare la alta. desi flancat de doi detectivi, a fost impuscat in spate de Jack Ruby si astfel principalul suspect a murit inainte sa poata spune ceva. De mentionat ca Ruby era patronul unui club de noapte din Dallas si era suspectat ca are conexiuni cu lumea mafiei. Potrivit rezultatelor oficiale ale anchetei, publicate de Comisia Warren la 27 septembrie Lee Harvey Oswald era singurul vinovat pentru asasinarea lui John F. Kennedy.

Soarta tragica a lui Kennedy a fost impartasita si de reverendul Martin Luther King. Nascut in el isi castigase o imensa popularitate datorata campaniei lui pasnice pentru drepturile populatiei de culoare, care il considera un adevarat purtator de cuvant al celor ce se opuneau segregatiei. La aprilie 1968, King avea sa fie ucis cu un glont in timp ce se afla pe terasa Motelului Lorraine din Memphis, statul Texas. Asasinatul a declansat un imens val de manifestatii la Washington si in alte peste de localitati importante, fiind inregistrate chiar ciocniri cu garda nationala, in acelasi an, la iunie, fratele fostului presedinte John Kennedy, senatorul Robert F. Kennedy, era si el asasinat in timpul campaniei electorale de catre un tanar arab. Sirhan Beshara Sirhan.

Pe acest fond de violente, campania pentru alegerile prezidentiale a fost deosebit de echilibrata. De aceasta data, republicanul Richard Nixon a reusit sa-1 invinga pe contracandidatul democrat Hubert Humphrey, votul popular consemnand sufragii pentru Nixon si pentru Humphrey, in schimb, Partidul Democrat pastra majoritatea in Congres.

Mandatul lui Nixon avea^sa fie umbrit de cel mai mare scandal in care a fost implicata Casa Alba. Watergate. La 17 iunie cinci oameni erau surprinsi in cladirea in care democratii isi aveau cartierul general pentru alegeri, blocul Watergate din Washington. Presedintele Nixon a negat implicarea sa in scandal si va reusi sa castige alegerile, obtinand al doilea mandat. Totusi, derularea anchetei si a procesului va dezvalui

implicarea lui Nixon prin intermediul fostilor agenti C.I.A. si F.B.I., Howard Hunt si Gordon Liddy, conform sentintei date in ianuarie insa lucrurile nu s-au oprit aici, ancheta fiind continuata de doi ziaristi de la Washington Post, Robert Woodward si Carl Bernstein, care s-au bazat pe informatiile furnizate de un misterios informator ce si-a pastrat anonimatul. Deep Throat. Pe baza celor relevate de ziaristi, in martie 1 un mare juriu federal 1-a acuzat pe Nixon de implicare in conspiratia din cazul Watergate, in consecinta, la august presedintele isi anunta public demisia.

Daca John Kennedy ramane cel mai tanar presedinte din istoria Statelor Unite, Ronald Reagan devenea la de ani cel mai batran sef al executivului american. Nascut in in statul Illinois, fost actor la Hollywood in filme de seria B. el va fi ales presedinte la noiembrie 1 intr-un moment dificil al razboiului rece. reusind printr-o politica ferma sa redea increderea americanilor. De altfel, deceniul al 9-lea va ramane drept "era Reagan'. Remarcabila a fost recuperarea rapida a presedintelui, in varsta de de ani, dupa tentativa de a-1 asasina a unui tanar de de ani. John Hinckley. Sub impresia realizarilor lui Reagan, in noiembrie vicepresedintele republican George Bush, fost ambasador la Natiunile Unite, va reusi sa se impuna in dauna democratului Michael Dukakis.

S.U.A. ramanea la sfarsitul secolului XX o tara a tuturor posibi­litatilor, dar si a contrastelor, cu alte cuvinte o natiune mereu surprinzatoare. Astfel se explica noutati cel putin "ciudate', cum ar fi alegerea unui guvernator de culoare in statul Virginia, pe de o parte, incidentele rasiale violente de la Los Angeles, pe de alta, sau cresterea spectaculoasa a numarului hispanicilor. De asemenea, in acest context il putem include si pe presedintele Bill Clinton, implicat in scandaluri ce au devenit subiecte picante pentru mass-media internationala.

Nascut la august 1946, Bill Clinton era ales in la numai de ani. guvernator de Arkansas, in campania prezidentiala din 1-a invins pe titularul de la Casa Alba, George Bush, bazandu-se pe un program ce promitea reducerea taxelor si impozitelor. Presedinte pana in Clinton s-a confruntat cu numeroase crize internationale, dar si cu un imens scandal intern, fiind anchetat, in de o comisie condusa de un procuror independent numita de Senat, pentru legatura si "aventurile sexuale' din biroul oval cu stagiara de la Casa Alba, Monica Lewinsky.

Cel de-al 43-lea presedinte american, aflat la post la data publicarii cursului de fata, este fiul sefului republican al executivului George Bush. George W. Bush Jr. s-a nascut la iulie si este licentiat in istorie la Universitatea Yale in Guvernator de Texas intre si el a reusit sa-1 invinga pe contracandidatul democrat, vicepresedintele Al Gore, facand echipa cu Dick Cheney. Rezultatul final a fost cunoscut abia dupa numararea voturilor din statul Florida, in urma acesteia Bush obtinand de electori fata de cat a adunat Gore. Interesant este faptul ca votul popular a fost castigat de reprezentantul Partidului Democrat, care 1-a devansat pe Bush eu circa de voturi.

Ales presedinte, Bush a incercat sa promoveze o politica interna menita sa sprijine educatia, dar prima mare provocare a mandatului sau va fi momentul septembrie unul care a schimbat cursul istoriei contemporane, in momentele dramatice care au urmat colapsului celor doua turnuri ale World Trade Center din New York, Bush a demonstrat ca are calitatile necesare unui conducator, reactionand cu promptitudine si reusind sa puna bazele unei largi coalitii internationale care a declarat razboi terorismului. In urma unor actiuni decisive, presedintele Bush a reusit sa inlature regimurile din Afganistan si Irak, considerate sustinatoare ale retelei Al-Qaeda. Saddam Hussein fiind suspectat, in plus, si de faptul ca ar fi detinut arme de distrugere in masa.

2. Marea Britanic

Politica interna britanica a fost dominata la debutul celei de-a doua jumatati de secol XX de lunga guvernare conservatoare, La octombrie Winston Churchill si Partidul Conservator reuseau sa castige alegerile in fata laburistilor, inaugurand o perioada indelungata de stabilitate politica. Numindu-1 pe Anthony Eden in fruntea Externelor. Churchill refacea tandemul din timpul razboiului, luand totodata o serie de masuri prin care se dorea corectarea unor initiative laburiste. Cele mai sem­nificative decizii au vizat deznationalizarea in industria fierului si a otelului.

Tot la inceputul noii ere conservatoare, Anglia 1-a pierdut pe regele George VI, decedat la februarie Dupa doua zile. fiica lui ii succeda la tron sub numele Elisabeta II. Festivitatile de incoronare vor avea loc in iunie o data cu acestea inaugurandu-se o domnie lunga si fructuoasa de peste o jumatate de secol.

in calitate de priin-ministru, Winston Churchill a promovat aceeasi politica traditionala in plan extern, militand pentru intarirea relatiilor cu Statele Unite, in principal. De asemenea, el a acordat atentie propriului arsenal nuclear, la februarie anuntand ca si Marea Britanic a produs bomba atomica.

Din motive de sanatate si de varsta, la aprilie Churchill a demisionat din fruntea guvernului, desemnandu-1 succesor pe Anthony Eden. Noul premier se va confrunta cu izbucnirea campaniei teroriste in Irlanda la initiativa Armatei Republicane Irlandeze, dar mai ales cu criza Suezului. In urina interventiei militare nereusite din Egipt, fiind discreditat, Anthony Eden va fi nevoit sa demisioneze la ianuarie

La ianuarie, era inaugurat mandatul noului premier conservator Harold MacMillan, care va ramane la Downing Street pana in Una din principalele realizari ale cabinetului va aparea ca urmare a unei politici intelepte si liberale in privinta fenomenului decolonizarii. In schimb, la capitolul nereusite se inscrie veto-u francez fata de solicitarea Marii Britanii de aderare la Piata Comuna, exprimat la Bruxelles, la ianuarie

Un fenomen aparte care ia nastere incepand din aprilie este beatlemania. Atunci, formatia Beatles a atins pentru prima data locul l in topurile britanice, declansand un adevarat fenomen de masa. Cei patru tineri din Liverpool au cucerit Anglia si, dupa turneul din Statele Unite si intreaga lume. S-a ajuns pana acolo incat ziarul Sunday Times i-a comparat pe John Lennon si Paul McCartney cu compozitorii clasici, considerand chiar ca sunt cei mai mari dupa Beethoven. Fenomenul a durat pana la despartirea celor patrii in anul 1

Lungul mandat al lui Harold MacMillan a luat sfarsit dupa ce acesta si-a prezentat demisia pe motive de sanatate. Succesorul sau. Alec Douglas-Home, nu a mai reusit insa aceleasi performante, sub conducerea sa partidul pierzand alegerile din in favoarea laburistilor. Prim-ministru a devenit Harold Wilson. Un semn pozitiv pentru dorinta Angliei de a se alatura Europei il constituia semnarea acordului cu Franta, din februarie pentru construirea unui tunel sub Canalul Manecii.

in ciuda acestui acord, la mai Charles de Gaulle se opunea din nou, apeland la dreptul de veto, aderarii Marii Britanii la Piata Comuna. Era momentul in care economia engleza se confrunta cu o criza serioasa.

motiv pentru care, la 1 noiembrie lira sterlina era devaluata de la la dolari. Se spera ca astfel va fi controlat deficitul balantei de plati.

O alta problema majora cu care s-a confruntat clasa politica britanica a fost cea irlandeza. Din pacate, solutiile identificate nu au fost din cele mai fericite. Trimiterea de trupe in Irlanda de Nord, in si suspendarea activitatii Parlamentului de la Belfast au avut darul de a incita Armata Republicana Irlandeza, care, incepand din va declansa actiuni violente pe intreg teritoriul Marii Britanii.

Dupa cele doua esecuri de aderare la Piata Comuna, la ianuarie Marea Britanic impreuna cu Irlanda, Danemarca si Norvegia semnau tratatul de la Bruxelles potrivit caruia, cu incepere de la l ianuarie cele patru state erau admise in Comunitatea Economica Europeana formata din zece tari. in cele din urma, dupa ce referendumul de aderare a fost respins de Norvegia, vor ramane doar noua state.

Perioada a fost din nou una dominata compact de Partidul Conservator, in aprilie 1979, Margaret Thatcher devenea prima femeie care prezida un cabinet britanic, reusind performanta de a se mentine ca prim-ministru timp de 11 ani. "Doamna de fier', cum a intrat in istorie Thatcher, s-a nascut in fiind absolventa a Universitatii Oxford, in domeniul chimie. Aleasa in Camera Comunelor inca din ea va prelua conducerea Partidului Conservator in in timpul guvernarii ei, Marea Britanic se va redresa, reusind chiar un boom economic intre si

in plan extern. Margaret Thatcher a dat dovada de aceeasi tarie de caracter si spirit de initiativa cu prilejul razboiului Malvinelor din La aprilie, Argentina ataca insulele Falkland din sudul Oceanului Atlantic aflate sub administrare britanica. Decizia apartinuse conducatorului militar de la Buenos Aires, generalul Leopoldo Galtieri, care spera sa mascheze imensele dificultati interne cu care se confrunta printr-un succes in plan extern. Atacul a luat prin surprindere garnizoana engleza care stationa in insula, iar forta britanica de interventie va fi si ea atacata, la l mai. Superioritatea tehnico-tactica a englezilor si-a spus insa repede cuvantul si. la mai, capitala Insulelor Falkland, Port Stanley, era recucerita.

La iunie, generalul Galtieri era nevoit sa anunte ca trupele sale se predau, de soldati argentinieni fiind luati prizonieri, la bilant adaugandu-se circa de morti. De partea cealalta, englezii inregistrau de victime. Razboiul Malvinelor a avut importante repercusiuni in plan intern pentru Margaret Thatcher. Astfel, cota ei de popularitate, aflata in

declin, a cunoscut o revenire sensibila, conservatorii reusind sa castige din nou alegerile.

In noul mandat, criza cea mai puternica cu care s-a confruntat cabinetul conservator a fost generata de greva generala a minerilor inceputa in Dupa mai bine de un an de dispute intre sindicat si guvern, miscarea revendicativa care a paralizat industria carbunelui a luat sfarsit, la martie 1985, Margaret Thatcher impunandu-si punctul de vedere.

Dupa ce, in "doamna de fier' a obtinut al treilea mandat, a venit si momentul retragerii ei din viata politica, in in fruntea Partidului Conservator si a guvernului a fost numit John Major. Fire opusa fostului premier, Major avea o misiune delicata. Pe langa dificultatea de a gu­verna dupa o mare personalitate, cum a fost Margaret Thatcher, el se con­frunta si cu uzura fireasca a Partidului Conservator, aflat la putere din 1

In economia britanica a suferit o grea lovitura datorita scandalului datorat bolii "vacii nebune'. La martie, Stephen Dorell, ministrul Sanatatii, admitea in Camera Comunelor ca exista o legatura intre encefalopatia bovina spongiforma (denumirea stiintifica a maladiei in dis­cutie) si boala Creutzfeld-Jakob de la oameni. Dupa cinci zile, Comunitatea Europeana impunea deja restrictii la exportul britanic de came de vaca.

Alternanta la guvernare a venit dupa alegerile din l mai Partidul laburist condus de Tom Blair si-a luat revansa dupa ani. obtinand o victorie categorica, locuri in Camera Comunelor fata de doar ale conservatorilor. La numai de ani, Tony Blair devenea prim-ministru. Desi la alte proportii, succesul va fi reeditat si la scrutinul din iunie Un prim rezultat pozitiv al noului cabinet va fi inregistrat chiar in iulie prin acordul de pace privind Irlanda de Nord.

In acelasi an, o puternica emotie a declansat moartea printesei Diana. Divortata de printul Charles in 1 ea avea o legatura cu Dodi al Fayed, fiul unui miliardar de origine araba, care a dat nastere la numeroase speculatii de presa si care a contribuit la stirbirea prestigiului coroanei britanice. Pe de alta parte, farmecul personal al Dianei. "printesa inimilor', a contribuit la cresterea continua a cotei ei de popularitate. La primele ore ale zilei de august dupa ce luase masa cu Dodi a! Fayed la restaurantul Ritz din Paris, Diana a murit intr-un accident de circulatie in timp ce Mercedesul in care se afla, urmarit de paparazzi, s-a izbit violent de zidurile unui tunel. Moartea printesei a prilejuit declansarea unui adevarat val de simpatie in lume.

Desi cauzele reale ale accidentului constituie inca subiect de contro­versa, in mod paradoxal, familia regala a iesit intarita din incident. Regina Elisabeta II a inteles ca este timpul pentru construirea unei noi imagini publice, pentru aceasta fiind de ajuns a urma calea deschisa de Diana, respectiv vizitarea de locuri publice si implicarea in actiuni de binefacere.

Ca o trasatura a jumatatii de secol avute in vedere se impune, in cazul Marii Britanii, observatia ca liderii acestui vast imperiu colonial, la un moment dat, au gasit resurse interne pentru a-1 reforma fara violente deosebite. Este o trasatura care individualizeaza Anglia in raport cu alte puteri coloniale. De asemenea, celalalt aspect care a influentat politica britanica, chestiunea irlandeza, a lasat urme adanci. Dupa incidentele din s-au inregistrat peste de morti, englezi sau irlandezi, catolici ori protestanti, soldati sau civili. Fara indoiala, un astfel de bilant ramane un balast pentru orice guvernare.

ffl.3. Franta

Viata politica franceza a continuat sa fie dominata de o accentuata instabilitate si in deceniul al 6-lea. Desele schimbari de guvern afectau coerenta actului decizional si nici noul presedinte René Coty, ales in locul lui Vincent Auriol la decembrie si instalat in post la ianuarie nu a avut un mandat linistit. Principala dificultate venea din relatia cu Algeria, colonia care aspira la independenta.

Primele incidente cu caracter nationalist izbucnisera in Algeria inca din mai atunci cand cetateni francezi au fost omorati, in replica, autoritatile coloniale au ucis circa l de indigeni, fapt care nu a facut decat sa agraveze situatia. Desi a urmat o perioada relativ linistita, datorata in principal faptului ca circa de algerieni au plecat la munca in metropola, reusind astfel sa-si sustina financiar familiile ramase acasa, in conflictul a izbucnit din nou, de aceasta data mult mai violent. Importanta s-a dovedit alianta care a coagulat fortele nationalistilor musulmani cu cele ale Frontului de Eliberare Nationala, incheiata in noiembrie acel an.

Dupa un numar de actiuni de guerilla relativ restranse ca impact, a fost declansat atacul surprinzator de la august Sub bagheta lui Zirout Youssef, o revolta a izbucnit in de centre importante, fiind vizate unitati militare franceze, posturi de politie si chiar obiective civile. Nu este

lipsit de interes faptul ca au fost atacate pana si locuinte ale europenilor. Se urmarea crearea de haos in administratia franceza si, deci, punerea acesteia in incapacitate de a controla provincia. Dupa primele succese datorate efectului surpriza, rebelii au fost nevoiti sa infrunte o puternica forta militara de interventie, care se ridica la circa de soldati. Luptele au continuat cu intensitati diferite cativa ani.

intre timp, la martie in urma acordului de la Roma, erau puse bazele Pietei Comune, eveniment care a influentat pozitiv economia france­za. Cu toate acestea, guvernul de coalitie sustinut de socialisti si radicali, condus de Maurice Bourgés-Maunoury, a fost nevoit sa devalueze francul cu la septembrie legatura cu criza algeriana fiind evidenta.

Datorita conflictului din nordul Africii, la aprilie cabinetul prezidat de Félix Gaillard era nevoit sa demisioneze. La mai, Pierre Pflimlin, de la Miscarea Republicana Populara, forma un nou guvern, dar, in aceeasi zi, o rasturnare spectaculoasa a situatiei s-a produs cand mii de francezi algerieni au iesit pe strazile Algerului si au cerut integrarea imediata a Algeriei in Franta si intoarcerea la putere a singurului politician in care mai aveau incredere, Charles de Gaulle.

Cum cabinetul Pflimlin nu avea puterea de a stapani situatia, dupa doua saptamani de criza, premierul si-a depus mandatul. Totodata, in Algeria puterea era preluata de un comitet al salvarii publice condus de generalul Jacques Massu si de comandorul-sef Raoul Salan. Practic, Franta era amenintata de spectrul unui razboi civil.

In acest moment de varf al crizei, la 1 mai 1 generalul Charles de Gaulle era numit prim-ministru. Avand acordul Adunarii Nationale, a doua zi el va instaura un regim de criza, anuntand ca va urma o reformare a sistemului de guvernare francez. La septembrie, era deja organizat un referendum prin care Constitutia Republicii V era adoptata. Potrivit noului act legislativ intern, posesiunile franceze de peste mari primeau sase luni pentru a decide daca doresc sa isi pastreze statutul, daca devin departa­mente integrate Frantei sau devin state autonome in cadrul Comunitatii Franceze.

Republica V era inaugurata oficial la octombrie Pe baza noii Constitutii, la si noiembrie, erau organizate alegeri ce au dat castig de cauza Uniunii Gaulliste, care va controla practic noua Adunare Nationala. La decembrie, un colegiu special il alegea pe Charles de Gaulle

presedinte al Republicii, functie care ii conferea atributii deosebit de importante si o larga putere de decizie.

Sub conducerea lui de Gaulle a fost initiata o noua linie politica prin care se urmarea recastigarea statutului de mare putere pentru Franta. La februarie era detonata prima bomba atomica franceza in zona sahariana din sud-vestul Algeriei, moment ce anunta intrarea Parisului intr-un club select si destul de restrans.

De asemenea, presedintele a reusit sa identifice o rezolvare si pentru chestiunea algeriana intr-o maniera surprinzatoare pentru multi din cei care credeau ca generalul va adopta o pozitie de forta. La ianuarie era adoptat prin referendum un plan prin care din francezi se pronuntau pentru acordarea unei eventuale autodeterminari Algeriei. Initiativa a nemultumit cercurile radicale franceze de la Alger, astfel ca, la aprilie, in Franta s-a declansat o alerta datorita zvonurilor privind o posibila invazie a metropolei de catre insurgentii din colonie. De Gaulle si-a asumat puteri depline si a reusit sa stapaneasca situatia.

La acea data, in Algeria se desfasurau lupte intre trupele fidele lui de Gaulle, cele ale Frontului de Eliberare Nationala Musulmana si Organizatia Armata Secreta, care dorea o Algérie franceza. In aprilie un grup de generali francezi din colonie au organizat chiar o revolta, dar majoritatea ofiterilor superiori au ramas fideli lui de Gaulle. Mai mult, Organizatia Armata Secreta a incercat sa-1 asasineze pe presedinte la Pont-sur-Seine. insa actiunea a esuat. S-a adaugat un numar de alte actiuni violente, dar. in ciuda acestora, la martie Charles de Gaulle anunta incheierea acordului de la Evian cu Frontul de Eliberare Nationala. Dupa un alt succes, arestarea generalului Salan, seful Organizatiei Armate Secrete, la iulie 1 Algeria isi castiga independenta.

Presedintele Charles de Gaulle a dus o politica externa ambitioasa, reusind sa incheie un tratat ce consfintea reconcilierea istorica cu Germania, documentul fiind parafat, alaturi de cancelarul Konrad Adenauer, la ianuarie in schimb, in relatia cu Marea Britanic, de Gaulle si-a mentinut pozitia si s-a opus, la ianuarie intrarii Londrei in Piata Comuna. De asemenea, el respingea si propunerile privind crearea unei forte militare nucleare in cadrul N.A.T.O. Mai mult. la aprilie, guvernul francez ordona retragerea ofiterilor sai din marina de la Comandamentele N.A.T.O. din Marea Mediterana si Canalul Manecii.

In plan intern, la 14 martie a fost efectuata o reforma administrativa, ce viza realizarea unei descentralizari reale. Au fost create de regiuni conduse de cate un prefect coordonator, care era numit si in fruntea unei comisii pentru dezvoltare economica regionala. Scopul principal al acestora era tocmai stimularea cresterii economice.

La decembrie Charles de Gaulle era reales presedinte, invingandu-1 pe contracandidatul propus de Partidul Socialist, François Mitterand. In noul mandat, de Gaulle a continuat sa-si aplice linia politica externa, un succes personal fiind vizita efectuata in Uniunea Sovietica intre iunie si l iulie

in primavara anului Franta a fost zguduita de greva studentilor din Paris, care a degenerat repede in confruntari de strada cu fortele de ordine. Manifestarile au izbucnit la Universitatea Nanterre, extinzandu-se apoi la Sorbona. Primele dispute violente au avut loc in noaptea de mai atunci cand politia a trebuit sa infrunte baricadele studentilor din Cartierul Latin. La mai, in semn de solidaritate cu actiunea tinerilor, circa un milion de oameni au demonstrat pe strazile capitalei, iar la mai, zece milioane de muncitori au intrat in greva.

La apogeul crizei, guvernul a luat decizia de a inchide universitatile, iar la mai, Charles de Gaulle lua cuvantul la radio cerand restabilirea ordinii si propunand reforme care urmau a fi supuse referendumului popular. Parlamentul a fost dizolvat la mai si au fost organizate alegeri. In urma scrutinului desfasurat la si iunie, partidul gaullist obtinea victoria, comunistii si radicalii fiind infranti. La 11 iulie era numit in fruntea guvernului Couve de Murville, care-1 inlocuia pe Georges Pompidou. Era semnalul clar al faptului ca majoritatea populatiei se opunea revolutiei si dezordinei.

Desi a reusit sa redreseze situatia. Charles de Gaulle a suferit o neasteptata infrangere in referendumul din aprilie atunci cand reformele administrative propuse de presedinte au fost respinse. Afectat de rezultat, de Gaulle a demisionat si presedintele Senatului, Alain Poher. a preluat interimar conducerea statului. Charles de Gaulle s-a retras din viata politica, incetand din viata la 11 noiembrie 1

in urma alegerilor organizate la l si iunie. Georges Pompidou 1-a invins pe Poher si, la iunie, era instalat presedinte, in functia de prim-ministru fiind numit Jacques Chaban-Delmas. La scurt timp de la instalare, administratia Pompidou a luat o serie de masuri la care

Charles de Gaulle se opusese, uneori vehement. Astfel, la august a fost luata decizia unei devaluari limitate a francului si s-a decis remodelarea atitudinii fata de N.A.T.O. si intrarea Marii Britanii in Piata Comuna.

Georges Jean Raymond Pompidou (nascut la iulie mort la aprilie lucrase in echipa lui Charles de Gaulle inca din perioada apoi dupa ce protectorul sau a revenit in viata politica va fi numit priin-ministru intre si Dupa vizita efectuata in Uniunea Sovietica, in octombrie prilej pentru semnarea unui acord privind consultarea in problemele internationale majore fara afectarea intereselor partilor. Pompidou a reusit, la noiembrie, sa impuna o noua reforma administrativa. Potrivit acesteia, prin masuri de descentralizare, crestea rolul autoritatilor locale in privinta proiectelor regionale, fara a mai fi neaparata nevoie de acordul ministerelor de la Paris.

Dupa decesul lui Pompidou, era ales presedinte Valéry Giscard d'Estaing. Nascut la februarie fostul ministru de finante in cabinetele conduse de Charles de Gaulle si Georges Pompidou si-a inceput mandatul la mai militand pentru colaborarea economica dintre statele europene. Prim-ministru era numit Jacques Chirac.

D'Estaing va fi insa invins in campania electorala din mai de catre socialistul François Mitterand, care a condus Franta pana in Cu ajutorul premierului Pierre Mauroy au fost initiate o serie de initiative de stanga pentru punerea in practica a programului cu care Partidul Socialist castigase alegerile. Astfel, au fost luate masuri pentru nationalizari in sectorul bancar si industria chimica, dar si pentru cresterea eficientei sistemului de securitate sociala.

In socialistii au incercat sa aplice masuri similare in sistemul de educatie privata, fapt care a determinat o puternica reactie populara, circa un milion de persoane demonstrand contra guvernului la Paris. Pe fondul crizei, premierul Mauroy a demisionat fiind inlocuit cu Laurent Fabius. Totusi, socialistii vor ramane in declin, fapt demonstrat si de alegerile din cand au pierdut majoritatea in Adunarea Nationala. Mai mult esecul stangii a lasat spatiu de manevra pentru miscarea extremista condusa de Jean Marie Le Pen.

In ciuda insuccesului Partidului Socialist la alegerile parlamentare. François Mitterand a reusit, in sa obtina al doilea mandat prezidential, fiind insa nevoit sa coabiteze cu partidele de dreapta care formau guvernul. Actualmente, fortele de dreapta controleaza esichierul politic francez, presedinte fiind, din Jacques Chirac.

III.4. Germania

Primele alegeri din Republica Federala Germania s-au desfasurat intre si septembrie si s-au soldat cu alegerea liberal-demo-cratului Theodor Heuss ca presedinte si a crestin-democratului Konrad Adenauer in functia de cancelar. Dorind sa transforme Bonnul intr-un par­tener puternic in competitia dificila ce se anunta cu Estul, aliatii occidentali au decis, la septembrie, incetarea ocupatiei militare si transferarea tuturor prerogativelor catre inalta Comisie Aliata. Un nou semnal pozitiv a venit la decembrie, atunci cand Germania Federala primea drepturi depline in cadrul Planului Marshall, un prim efect pozitiv al depasirii crizei postbelice fiind renuntarea la ultimele cartele, la 1 ianuarie

In continuarea acestor prefaceri, la septembrie Puterile Occidentale au decis sa revizuiasca statutul de tara ocupata al Germaniei de Vest. Astfel, se considera ca orice agresiune impotriva Bonnului va fi privita de acum inainte ca un atac contra Puterilor Vestice, in plus fiind relaxat controlul asupra economiei si pemiitandu-se cresterea productiei de otel. Mai mult, ca un semn al noilor realitati, cancelaria federala era libera sa stabileasca relatii diplomatice cu alte state, in primul rand cu cele vecine. Totusi, va mai dura ceva timp. inclusiv noua luni de tratative intre Statele Unite, Marea Britanic si Franta, pentru ca Germania sa primeasca independenta interna, asa cum consemna tratatul semnat la mai

Artizanul refacerii Germaniei si al obtinerii statutului de partener cu Occidentul a fost cancelarul Adenauer, care a influentat decisiv o lunga perioada din istoria tarii. El va castiga, de altfel, alegerile din septembrie va reusi sa obtina statutul de stat suveran si sa se alature N.A.T.O. la mai Momentul favorabil a fost exploatat si printr-o vizita la Moscova, intre si septembrie. Cu acest prilej au fost stabilite relatii diplomatice cu Uniunea Sovietica si a fost obtinuta promisiunea ca prizonierii de razboi germani vor fi eliberati.

Pe aceeasi linie se inscriu si reintoarcerea Saarului la Germania, cu incepere de la l ianuarie aceasta devenind al zecelea stat federal, precum si semnarea de catre Konrad Adenauer a Tratatului de Roma. la martie, document ce punea bazele Pietei Comune. Prin urmare, nu a mirat victoria categorica obtinuta de Uniunea Crestin Democrata si de Adenauer la alegerile din septembrie Formatiunea cancelarului

demonstra ca domina clar scena politica germana, asigurandu-si majoritatea absoluta in Bundestag.

Erodarea fireasca provenita din exercitarea puterii se va face simtita la urmatoarele alegeri generale, cele din septembrie Atunci, Uniunea Crestin Democrata, desi a obtinut de locuri in Parlament, a pierdut majoritatea absoluta. De aceasta data, Partidul Social Democrat era creditat cu de deputati, iar Partidul Liber Democrat cu In aceste conditii, cancelarul Adenauer a fost nevoit sa se alieze cu liber-democratii pentru a ramane la putere, Gerhard Schroder fiind numit ministru de externe, la noiembrie.

De aceasta data, Adenauer nu si-a mai dus mandatul pana la capat, el demisionand in favoarea lui Ludwig Erhard la octombrie Dupa patru ani, la aprilie cel care a marcat profund istoria postbelica a Germaniei va inceta din viata la venerabila varsta de de ani.

Locul lasat de Adenauer in fruntea Uniunii Crestin Democrate se va dovedi greu de umplut. Desi la alegerile din septembrie Erhard si-a asigurat un nou mandat datorita aliantei cu Uniunea Crestin Sociala, dupa numai doua luni o criza in sanul coalitiei va duce la demisia lui Erhard. Se va ajunge, pentru prima data dupa razboi, la formarea unei mari coalitii intre Uniunea Crestin Democrata, Uniunea Crestin Sociala si Partidul Social Democrat. Cancelar va fi numit, la l decembrie 1967, Kurt Kiesinger, iar ministru de externe, social-democratul Willy Brandt.

Noul guvern va initia o linie politica ambitioasa in raport cu statele din estul continentului, asa-numita Ostpolitik. Pe langa relatiile cu Moscova, Germania a militat si pentru reluarea contactelor diplomatice cu alte state din zona. Prima punere in practica a strategiei se va consemna la 1 ianuarie o data cu stabilirea de relatii diplomatice cu Romania. Era momentul in care noul lider de la Bucuresti, Nicolae Ceausescu, incerca sa acrediteze imaginea unui om politic independent fata de Moscova si deschis in relatiile cu Occidentul. De altfel, pozitia adoptata de Ceausescu cu prilejul interventiei statelor Pactului de la Varsovia in Cehoslovacia va confirma acest curs.

in plan intern, la fel ca in Franta, Germania se va confrunta cu miscari studentesti de proportii in primavara anului Pretextul 1-a constituit tentativa de asasinare a liderului Ligii studentilor socialisti. Rudi Diitschke. S-a ajuns foarte rapid la ciocniri violente intre studenti si fortele de ordine. Revendicarile tinerilor se dovedeau radicale, iar in aprilie.

Universitatea din Frankfurt pe Main va fi ocupata de studenti, care ii vor schimba numele in Universitatea Karl Marx. Tocmai datorita revendicarilor radicale si caracterului violent al miscarii, tinerii vor pierde curand sprijinul popular, ceea ce li se va dovedi fatal, in mai, Bundestagul va crea cadrul legislativ pentru prevenirea repetarii unor astfel de situatii, abilitand autoritatile sa uziteze de forta in cazuri de insurgenta.

Primele alegeri postbelice castigate de Partidul Social Democrat s-au desfasurat la septembrie Cu acest prilej, social-democratii au obtinut din voturi, astfel ca, la 1 octombrie. Willy Brandt devenea cancelar, prezidand o coalitie cu Partidul Liber Democrat. Era prima data cand Uniunea Crestin Democrata era exclusa de la guvernare.

Si din noua pozitie de cancelar, Brandt a continuat linia initiata ca ministru de externe, militand pentru relatii cordiale cu statele estice. La august in urma vizitei la Moscova, cancelarul semna un acord cu Uniunea Sovietica prin care erau recunoscute granitele postbelice, inclusiv linia Oder-Neisse. In schimb, conducerea sovietica declara ca nu se va opune unificarii Germaniei daca aceasta se va produce pe cale pasnica. Tratatul era completat de prevederi privind dezvoltarea cooperarii economice, stiintifice si culturale dintre cele doua state. La decembrie, Willy Brandt semna la Varsovia un tratat similar cu Polonia.

Desi in urma alegerilor din a reusit sa-si mentina postul de cancelar, Willy Brandt va fi nevoit sa demisioneze in dupa un puternic scandal declansat de infiltrarea unui agent STASI in echipa aflata la putere. Conducerea executivului a fost preluata de ministrul apararii. Helmut Schmidt. Acesta a continuat linia politica a predecesorului sau. militand pentru continuarea colaborarii cu statele estice si pentru intarirea relatiilor cu Franta. Guvernul s-a confruntat si cu un neobisnuit val de violente cu caracter terorist declansat de factiunea Armata Rosie din Republica Federala Germania care viza cu precadere politicieni si oameni de afaceri. Varful acestor actiuni s-a situat in anii si intr-un context european mai larg.

Mizand pe continuarea colaborarii cu Partidul Liber Democrat, Schmidt a reusit sa castige alegerile din octombrie (in ciuda unui scor mai mic fata de precedentul scrutin) si octombrie pastrandu-si astfel functia de cancelar timp de opt ani.

O noua epoca dominata de crestin-democrati va incepe in ea fiind legata de numele lui Helmut Kohl, care a ramas cancelar al Germaniei

ani si a reusit reunificarea tarii. Kohl s-a nascut in la Ludwigshafen, si a obtinut titlul de doctor in stiinte sociale la Universitatea Heidelberg in Lider al Germaniei intr-o perioada decisiva a razboiului rece, martor in acelasi timp la caderea comunismului in Europa si a Zidului Berlinului, Kohi a reusit sa-si puna in valoare abilitatile si sa contribuie decisiv la revenirea partii de est in granitele statului german.

Profitand de precipitarea evenimentelor dupa caderea Zidului Berlinului, Kohi a initiat negocieri cu liderul sovietic Mihail Gorbaciov, absolut necesare daca avem in vedere ca Uniunea Sovietica mai avea inca circa de soldati pe teritoriul german. Pe langa tratativele in plan extern, cancelarul a mai profitat si de colapsul economic al Estului, precum si de compromiterea regimului comunist dupa ce, in ianuarie sediul STASI din Berlin a fost luat cu asalt de manifestanti, dosarele descoperite dezvaluind adevarata fata a sistemului.

Primele alegeri libere desfasurate in Republica Democrata Germana, la 1 martie 1 au fost castigate de Partidul Crestin Democrat cu Kohl avand astfel un aliat chiar in interiorul factorului de decizie est-german. De notat ca, pe langa cele obtinute de Partidul Social Democrat, comunistii reformatori, sub sigla Partidului Socialist Democratic, adunau totusi din sufragii.

Pe fondul caderii ostmark de la paritatea de l la la cea de l la in raport cu marca vestica, la l iulie s-a ajuns la unificarea economica a celor doua state germane. Dupa ce, in iulie, Kohl i-a promis lui Mihail Gorbaciov suma de miliarde marci in schimbul parasirii teritoriului german de catre trupele sovietice (operatiune finalizata in si semnarea unui acord pe termen lung, si a confirmat o data in plus granita cu Polonia, la octombrie 1 unificarea Germaniei era infaptuita.

in noul context de dupa destramarea Uniunii Sovietice, Kohl a promovat o politica externa menita sa contribuie la succesul inchegarii Uniunii Europene, Germania fiind o adevarata locomotiva in aceasta grea misiune, in plan intern, in ciuda costului ridicat al unificarii, vizibil in nivelul de trai si impozite, totusi Kohl a reusit sa conduca Uniunea Crestin Democrata spre cea mai inalta cota de popularitate, atinsa in

Dupa ani de guvernare plina de succese, in Kohl a fost nevoit sa se recunoasca invins de Gerhard Schroder si Partidul Social Democrat, in septembrie Noul cancelar a reusit o ascensiune impresionanta, impunandu-se si in propriul partid in fata mai

conservatorului Oskar Lafontaine. in plan extern, Germania se va implica in razboiul dm Kosovo, dupa o ampla discutie interna si internationala pe aceasta tema.

Exploatand din plin contextul international. Republica Federala Germania si-a castigat mai intai un statut privilegiat in relatia cu puterile vestice, beneficiind de fondurile si sprijinul Statelor Unite, dupa care, in conditiile marilor prefaceri din se va dovedi polul care a atras din nou Estul. Nu este de neglijat nici rolul jucat de lideri autentici cum au fost Konrad Adenauer si Helmut Kohl. O Germanie puternica si unificata in centrul Europei poate sa se manifeste, in actualele conditii geostrategice, drept un factor real de echilibru.

IÏÏ.5. Europa mediteraneana

m.5.a. Italia

Istoria postbelica a Italiei a fost dominata de instabilitate politica, framantari si miscari sociale cu caracter violent, precum si confruntata cu amenintarea terorista. Cu toate acestea, Peninsula a cunoscut o crestere economica si s-a integrat in structurile europene, depasind impasul din primii ani postbelici. De altfel, inca din ianuarie 1 guvernul elabora un plan economic ambitios, menit sa combata subdezvoltarea. Primele rezultate au fost vizibile mai ales in agricultura, cu precadere in Sud.

Scena politica a fost dominata de lupta dintre Partidul Crestin Democrat, de centru dreapta, si fortele de stanga. La l mai prin fuziunea dintre socialistii de stanga, condusi de Giuseppe Saragat, si socialistii unitarieni, in frunte cu Giuseppe Roinita, erau puse bazele unui nou Partid Socialist.

in martie guvernul crestin-democrat a reusit sa treaca prin parlament o noua lege electorala, potrivit careia partidul sau coalitia care obtinea cel putin din voturi primea din locurile Camerei Deputatilor, in conditiile noilor prevederi, alegerile desfasurate la si iunie inregistrau o victorie clara a Partidului Crestin Democrat, care obtinea din voturi, in fata Partidului Comunist Totusi, premierul Alcide de Gasperi i-a cedat locul fostului ministru de finante Giuseppe Pella, care reusise sa-si asigure sprijinul monarhistilor, precum si neutralitatea socialistilor.

O problema care a preocupat societatea si oamenii politici italieni a fost legata de relatiile cu Iugoslavia si, mai ales, de statutul orasului si teritoriului Trieste. Dupa mai multe runde de negocieri tensionate, chiar dupa ce in calcul era luata si varianta folosirii fortei, in cele din urma totul s-a rezolvat pasnic. La octombrie Italia si Iugoslavia semnau un acord potrivit caruia disputa legata de Trieste era incheiata.

Alegerile desfasurate la si mai s-au soldat cu victoria partidelor de centru, coalitia fiind condusa de Partidul Crestin Democrat. Amintore Fanfani a devenit prim-ministru si, chiar daca va demisiona la ianuarie el va reveni la post la iulie Totusi, instabilitatea se va mentine. De exemplu, intre 1 numai Aldo Moro a condus trei guverne, dar s-a dovedit incapabil sa stapaneasca puternicele miscari sociale din Peninsula. Desigur, opozitia nu facea decat sa profite de acest climat pentru a provoca crize guvernamentale.

O alta problema care a marcat profund societatea italiana a fost confruntarea cu terorismul. Numai intre si statisticile au inregistrat circa de incidente cu caracter terorist din care au rezultat morti. Celebru ramane atentatul din gara Bologna din 1980, caruia i-au cazut victime de persoane. Totul cadea in sarcina unor grupari cu caracter neofascist, cea mai cunoscuta fiind cea a Brigazilor Rosii.

Celebra ramane rapirea premierului Aldo Moro, la martie de catre membrii Brigazilor, intrucat guvernul a refuzat sa negocieze cu teroristii, la aprilie acestia anuntau ca un "tribunal popular' 1-a condamnat pe Moro la moarte, in cele din urma, premierul a fost executat, iar trupul sau va fi gasit, la mai, intr-o masina abandonata chiar in centrul Romei. Efectele asasinatului au fost insa diferite de asteptarile ucigasilor. Multi partizani si simpatizanti s-au despartit de Brigazile Rosii si curand grupul va intra in declin.

Un alt scandal care a lovit Italia a avut loc in mai dupa ce au aparut semne si dovezi ale faptului ca societatile secrete, masonice aveau legaturi prin care influentau activitatea guvernului, acesta a fost nevoit sa demisioneze.

Scena politica din Italia s-a modificat spectaculos dupa Sub impactul caderii comunismului in Europa de Est. puternicul altadata Partid Comunist Italian a fost nevoit sa-si modifice programul, chiar si numele, devenind Partidul Democratic de Stanga. Dar comunistii nu erau singurii afectati de noul context. La alegerile din aprilie Partidul Democrat

Crestin, desi a castigat alegerile, a obtinut doar cel mai slab rezultat postbelic. La fel, Partidul Democratic de Stanga a scazut de la in la in timp ce Partidul Socialist se va multumi cu

Rezultate mai spectaculoase inca se vor inregistra la scrutinul din martie 1 De aceasta data a castigat Alianta Libertatii, o coalitie in care intrau Liga Nordului (formatiune ce sustinea separarea Italiei in trei republici). Alianta Nationala (neofascista) si Partidul Forza Italia, grupare de dreapta condusa de magnatul presei Silvio Berlusconi.

Devenit prim-ministru, Berlusconi va fi nevoit sa demisioneze in decembrie in favoarea lui Lamberto Dini, instalat la post in ianuarie insa atat Dini, cat si succesorul sau, Romano Prodi, premier intre aprilie si octombrie se vor confrunta cu aceeasi instabilitate politica, devenita aproape cronica. Sub alte auspicii a debutat noul mandat al lui Silvio Berlusconi, obtinut in urma victoriei in alegerile din mai

HI.5.b. Spania

Desi regimul dictatorial al generalului Franco beneficiase din plin de sprijinul Germaniei si al Italiei, totusi, la septembrie Spania si-a proclamat neutralitatea si a reusit sa si-o mentina pe parcursul celui de-al doilea razboi mondial, in ciuda presiunilor facute asupra Madridului de ambele tabere. Franco a dat dovada de multa abilitate, a inteles cursul istoriei si a reusit sa ramana la carma tarii pana la moarte, in ciuda multor pronosticuri. Mai mult, inca din timpul razboiului, din incep mici prefaceri interne, un prim semn fiind scaderea rolului Falangei fasciste.

Desi fusese neutra in timpul conflictului mondial. Spania nu a fost admisa intre membrii fondatori ai Natiunilor Unite, perioada razboiului civil staruind inca in amintirea opiniei publice internationale si a factorilor politici. Cu toate acestea. Franco a urmat un curs politic echilibrat si spre destindere, e drept limitata si controlata, dar care va da rezultate. La martie el emitea chiar un decret al succesiunii, potrivit caruia Spania urma sa redevina monarhie cu conditia ca Franco sa ramana seful statului. Oferta a fost declinata, la aprilie, de mostenitorul tronului Don Juan, care va ramane in opozitie cu dictatorul. O noua discutie intre cei doi va avea loc la decembrie 1 fara ca datele problemei sa se schimbe.

in plan extern, generalul Franco a militat pentru relatii bune cu Portugalia, cu care impartea Peninsula Iberica si, mai ales. cu Statele Unite.

Astfel, intre si octombrie Franco a vizitat Lisabona si s-a intalnit cu omologul sau, Salazar. Un succes al diplomatiei spaniole 1-a constituit decizia Congresului Statelor Unite, din septembrie potrivit careia Madridul primea milioane dolari in contul Planului Marshall, desi erau inca mentinute anumite restrictii fata de regimul franchist. De altfel, trebuie subliniat faptul ca Franco a exploatat la maxim pozitia strategica pe care o detinea in relatiile cu un guvern american confruntat cu dificultatile razboiului rece.

Desi, in plan intern, greva generala din aprilie la care au participat de muncitori, a fost un test dificil pentru guvern, totusi momentul greu a fost trecut. Mai mult, in urma acordului incheiat cu Statele Unite, la septembrie Spania obtinea sprijin economic american. Desigur, principala componenta a tratatului era cea militara. Statele Unite primeau dreptul de a stabili baze aeriene si navale pe teritoriul spaniol, in tine, in decembrie Spania era admisa in randul statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite.

O initiativa care nu a fost bine primita la data implementarii ei, dar care a dat rezultate excelente, a fost stabilizarea monetara din Desi a lovit in muncitori si in alte paturi defavorizate ale societatii, reforma monetara a insanatosit climatul economic si a creat premisele pentru un adevarat boom. care se va face simtit din Cu incepere din acest an, a crescut productia industriala si s-au produs schimbari in plan social. Nu trebuie neglijat nici aportul valutar al spaniolilor care lucrau peste hotare si trimiteau sume importante familiilor ramase acasa, in aceste conditii. Franco isi permitea deja sa ridice problema Gibraltarului, ceea ce va contribui la cresterea tensiunilor cu Marea Britanic. De notat faptul ca Spania emitea pretentii asupra teritoriului strategic in discutie, desi spaniolii erau deja minoritari acolo.

Noul curs favorabil s-a concretizat si in Constitutia aprobata prin vot populai' la decembrie Potrivit prevederilor acesteia erau create conditiile pentru liberalizarea vietii politice si pentru o tranzitie pasnica spre democratie. De altfel, la iulie Franco il desemna pe printul Juan Carlos de Bourbon, fiul lui Don Juan si nepotul ultimului rege, Alfonso XIII, drept succesor legal si mostenitor al tronului Spaniei.

Un alt succes pentru regimul franchist 1-a constituit vizita presedintelui american Richard Nixon, sosit in Spania la octombrie A fost un prilej pentru strangerea relatiilor bilaterale, fiind mentinut

principiu] utilizarii de catre Statele Unite a bazelor aeriene si navale spaniole in schimbul sprijinului militar si economic american. Presedintele Nixon a recunoscut faptul ca Spania era un element vital pentru asigurarea securitatii bazelor americane din Marea Mediterana.

In plan intern, in decembrie izbucnea cu violenta problema basca o data cu rapirea consulului Republicii Federale Germania de la San Sébastian de catre nationalistii din provincie. Ei cereau independenta Tarii Bascilor si protestau fata de condamnarea a 1 militanti basci de catre curtea martiala din Burgos pentru asasinarea unui sef al politiei locale, in anul Un nou moment tensionat va aparea la decembrie atunci cand o alta curte martiala condamna sase basci la moarte. In urma protestelor violente, Franco va comuta pedeapsa intregului lot la inchisoare pe viata. Toate actiunile cu caracter terorist erau opera ETA, Miscarea Basca de Eliberare (Euzkadi ta Azkatasuna). care continua si astazi sa militeze pentru independenta provinciei, folosind aceleasi mijloace.

La noiembrie generalul Francisco Franco, El Caudillo, care conducea destinele Spaniei din 1 a murit si o data cu aceasta inceta o etapa distincta din istoria tarii. El reusise printr-o politica echilibrata sa treaca peste efectele razboiului civil si, in ciuda faptului ca regimul sau a fost unul dictatorial, a asigurat o crestere economica si, implicit, a nivelului de trai, dar si o tranzitie relativ calma spre democratie.

Desemnat inca din 1 succesor legal, tanarul rege Juan Carlos, desi crescut in spiritul franchist potrivit caruia comunistii si socialistii erau dusmanii Spaniei, a demonstrat, la randul lui, calitati reale de politician. El a imprimat o linie care a condus tara spre democratie, desi majoritatea observatorilor erau sceptici.

Un rol deosebit in reusita misiunii regelui 1-a avut premierul Adolfo Soares. Numit in fruntea guvernului in iulie la varsta de de ani. el acumulase deja o buna experienta in ultimii ani ai lui Franco. In noiembrie, Soares vine cu o propunere vizand acordarea votului universal, care este aprobata prin referendum de dintre participantii la scrutin. Ulterior, el va legaliza activitatea Partidului Comunist si a Partidului Socialist, asigurand astfel tranzitia spre un regim monarhic constitutional cu vadite trasaturi liberale.

Dupa de ani, in iunie au Ioc primele alegeri libere. Cortesurile rezultate vor adopta o noua Constitutie, anul urmator, prin care vor consfinti sistemul monarhic constitutional, libertatea de actiune a

partidelor politice, dar si asigurarea autonomiei pentru nationalitatile si regiunile Spaniei.

Dupa demisia lui Scares, din ianuarie incepe o perioada mai agitata. Noul premier, Leopoldo Sotelo, se va confrunta, la februarie, cu o tentativa de lovitura de stat militara. Cortesurile sunt ocupate, dar, in urma interventiei directe a regelui Juan Carlos, armata ramane loiala monarhului, astfel ca revolta esueaza, iar Sotelo formeaza un nou guvern.

O schimbare va interveni in urma alegerilor din octombrie De aceasta data, victoria revine Partidului Socialist Muncitoresc, astfel ca Felipe Gonzalez va prelua conducerea guvernului, reusind sa ramana la putere pana in Cel mai important succes al cabinetului de stanga va fi aderarea Spaniei, impreuna cu Portugalia, la Comunitatea Economica Europeana.

Dupa ani de guvernare de stanga, schimbarea va veni datorita rezultatelor inregistrate la alegerile din martie Partidul Popular, de nuanta conservatoare, va castiga scrutinul si Jose Maria Aznar se va instala in fotoliul de prim-ministru. Ultima consultare electorala din Spania, petrecuta in martie va confirma pozitiile guvernului, Aznar obtinand o victorie clara. El se va implica in razboiul din Irak, Spania sprijinind activ coalitia condusa de Statele Unite.

Evolutia Spaniei dupa cel de-al doilea razboi mondial a surprins multi observatori si istorici. Putini credeau ca dictatorul Franco va gasi resursele necesare pentru a desemna un succesor care sa reinstaureze democratia in tara. Nu trebuie neglijat aici nici rolul jucat de regele Juan Carlos, care a reusit sa duca la indeplinire o sarcina extrem de dificila daca avem in vedere faptul ca razboiul civil si-a pus amprenta asupra societatii, resentimentele celor invinsi sau care au avut de suferit pierderi fiind puternice. Totusi, Spania a devenit o democratie autentica si joaca la inceputul noului mileniu un rol important pe scena politica europeana.

IH.5.C. Portugalia

Asemenea vecinei sale. Portugalia a ramas neutra la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, in conformitate cu hotararea luata chiar la septembrie desi bazele navale portugheze din Insulele Azore vor fi folosite de Aliati. Tara se afla sub controlul dictatorului Antonio de Oliveira Salazar inca din acesta fiind adeptul modelului statului corporatist.

Dupa incheierea razboiului, premierul Salazar va lua o serie de masuri menite a contribui la destinderea climatului politic. La octombrie el permitea reinfiintarea partidelor de opozitie, decretand si o amnistie politica. Mai mult. la octombrie, cenzura presei era ridicata, dar decizia va fi de scurta durata. Dupa doua zile se revenea asupra masurii, pentru a putea fi controlate atacurile puternice ale opozitiei.

In acest climat, la noiembrie se desfasurau primele alegeri din ultimii de ani. Cum opozitia a boicotat scrutinul. Partidul Unitatii Nationale condus de Salazar se va impune fara probleme. Situatia s-a repetat si cu prilejul votarii presedintelui, la februarie Cum singurul contracandidat s-a retras, Antonio Carmona, in varsta de de ani. a fost reales fara probleme.

in ciuda regimului din tara, la aprilie Portugalia va fi primita in randul statelor membre N.A.T.O., la fel ca in cazul Spaniei primand interesele de ordin strategic ale Aliantei, in schimb, regimul de la Lisabona nu a fost admis in randurile Organizatiei Natiunilor Unite datorita veto-ului exprimat de Uniunea Sovietica.

in aceste conditii, Salazar a optat pentru strangerea relatiilor cu Spania. Pe langa faptul ca cele doua tari erau vecine, un element supli­mentar care contribuia la apropiere era factorul ideologic, regimul franchist fiind asemanator, in linii generale, celui lusitan. Importante s-au dovedit cele doua intalniri directe, din septembrie si aprilie dintre Salazar si Franco. Cei doi lideri au cazut de acord ca este esentiala coordonarea eforturilor bilaterale, dupa cum solidaritatea Occidentului in fata agresiunii sovietice era un alt punct in care exista convergenta de opinii.

Ultimii ani ai dictaturii lui Salazar au coincis cu acutizarea, mai ales dupa a problemei mostenirii coloniale din Africa. Au izbucnit numeroase actiuni anticoloniale si miscari de eliberare puternice s-au nascut, in plus. atat la nivelul Organizatiei Natiunilor Unite, cat si la cel al Organizatiei Unitatii Africane, s-au inregistrat numeroase proteste fata de politica coloniala lusitana.

La septembrie dictatorul Salazar a suferit o puternica hemoragie cerebrala si a intrat in coma. El nu a mai fost capabil niciodata sa-si revina cu adevarat si va muri la iulie Noul premier al Portugaliei a devenit, la septembrie Marcello Caetano.

Confruntat cu revoltele deschise din colonii (inca din mai trupele portugheze se luptau cu rebelii din Angola), la decembrie Caetano va anunta un plan potrivit caruia erau acordate locuri suplimentare

coloniilor africane in legislativul de la Lisabona si era extinsa autonomia lor locala. Totusi, nu era introdus un adevarat sistem de egalitate rasiala, astfel ca solutiile premierului nu au dat rezultatele scontate, in ciuda faptului ca Mozambicul si Angola obtineau o autonomie sporita chiar din decembrie Adevarata solutie a crizei va fi gasita abia in prin acordarea independentei celor doua tari africane.

Marcello Caetano va fi rasturnat de la putere printr-o lovitura de stat militara a Miscarii Fortelor Armate (M.F.A.). la aprilie Generalul Antonio de Spinola devenea presedinte, insa el se va mentine in aceasta functie doar pana in septembrie cand a demisionat, in conditiile in care multi din ofiterii care-1 inconjurau aveau vederi de stanga. Guvernul era condus, din iulie, de colonelul Vasco Goncalves. in acel moment, Portugalia era divizata profund. In regiunile sudice erau luate masuri cu caracter procomunist, fabricile erau ocupate de muncitori, iar taranii preluau pamantul, in timp ce in Nord, acolo unde domina populatia catolica cu vederi de dreapta, sediile Partidului Comunist erau atacate.

Dupa demisia lui Spinola, presedinte a fost ales Francisco Carlo Gomes, in septembrie Noul sef al statului a facut fata cu succes unei tentative de contralovitura de stat, intreprinsa in martie de generalul Spinola. Dupa esecul rebeliunii, in aprilie au fost organizate alegeri, castigate de liderul moderat al Partidului Socialist, Mario Soares. Adevarata putere era detinuta insa de Comitetul Revolutionar Suprem al Ofiterilor Marxisti in frunte cu capitanul Otelo de Carvalho.

intreaga evolutie politica din Portugalia semana tot mai mult cu modelul cubanez, cand, in noiembrie un grup moderat condus de colonelul Ramalho Eanes va trece la arestarea lui Carvalho si a altor o suta de ofiteri cu vederi de stanga. Sub conducerea lui Eanes, ales presedinte in si a primului ministru Mario Soares, Portugalia se va indrepta finalmente spre un regim democratic.

Noua realitate politica a fost consfintita in Constitutia adoptata in aprilie document ce parafa alegerea valorilor europene de catre Portugalia. Dupa accidentul de avion din decembrie caruia i-a cazut victima premierul de la acea data, Francisco Carneiro, inlocuit cu Francisco Pinto Balsemao, sfarsitul de secol a fost dominat de personalitatea lui Mario Soares. Revenit in fruntea cabinetului in ianuarie cu o echipa de coalitie, Soares va fi ales presedinte in apoi reconfirmat in ianuarie El preda stafeta prezidentiala, in urma alegerilor din ianuarie lui Jorge Sampaio, reprezentantul Partidului Socialist. Demn de semnalat este si faptul ca, in datorita aranjamentelor diplomatice cu China,

provincia Macao, pe care Lisabona o administra inca in Asia, a fost retrocedata Beijingului.

Evolutia politica a Portugaliei a fost, in buna masura, asemanatoare celei a Spaniei. Din fericire, si in acest caz, desi tranzitia a fost mai plina de emotii, rezultatul final a fost revenirea la un regim democratic autentic.

ÏÏI.6. Japonia

Viata politica a fost dominata, in primii ani postbelici, de Partidul Liberal condus de premierul Shigeru Yoshida. fapt demonstrat si !a alegerile din l octombrie atunci cand liberalii si-au asigurat din cele de locuri ale Dietei. Aceasta dominatie va fi intrerupta de alegerea liderului nou infiintatului Partid Democrat, Ichiro Hatayama. in fruntea guvernului, la decembrie 1 El avea misiunea clara de a organiza noi alegeri, care s-au desfasurat la februarie Partidul lui Hatayama a castigat scrutinul, iar la noiembrie se va produce fuziunea liberalilor cu democratii, rezultand Partidul Liberal Democrat, care. la randul lui, va domina scena politica de la Tokyo.

In paralel cu strangerea relatiilor cu Statele Unite, Japonia a avut in vedere si normalizarea raporturilor cu Uniunea Sovietica. La octombrie a fost semnata o declaratie comuna de catre cele doua state prin care se punea capat celor 11 ani de razboi. Desi problema Insulelor Kurile a ramas in suspensie, un progres insemnat 1-au constituit stabilirea de relatii diplomatice intre cele doua tari si asigurarea sprijinului Moscovei in vederea admiterii Japoniei in randul statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite. Linia bunelor raporturi a continuat si. in martie era semnat un protocol ce permitea cresterea cu 1 a schimburilor comerciale bilaterale. La aceasta s-au adaugat deschiderea liniilor aeriene directe dintre Uniunea Sovietica si Japonia, din aprilie, si acordul pentru cooperarea stiintifica si tehnologica, din iunie.

Japonia a reusit sa uimeasca intreaga lume datorita cresterii sale economice absolut miraculoase. Astfel, dupa arhipelagul nipon va deveni cel mai mare importator de resurse primare pe plan mondial, iar in rata de crestere inregistrata de Tokyo era deja cea mai inalta din lume. Pe acest fond s-a inregistrat marirea semnificativa a exporturilor, un rol demn de consemnat avandu-1 si acordul comercial cu China, semnat tot in Remarcabil este ca Japonia a reusit decenii in sir sa mentina un ritm inalt al cresterii economice, devenind, din acest punct de vedere, o mare putere mondiala. O confirmare a venit si prin lansarea primului satelit orbital nipon in februarie

Cu incepere din viata politica va deveni mai agitata, schimbarile de guvern fiind mai frecvente, ele fiind dublate si de cazuri celebre de coruptie ale unor politicieni de rang inalt. Dupa decesul premierului Masayoshi Ohira, in iunie in fruntea cabinetului va fi numit Zenko Suzuki, care va incerca sa ia masuri pentru consolidarea executivului. Dar, in octombrie un puternic scandal va afecta clasa politica japoneza datorita condamnarii fostului prim-ministru Kakuei Tanaka pentru coruptie.

in ianuarie 1 a incetat din viata imparatul Hiro Hito, dinastia fiind continuata de Akihito. incepea, potrivit traditiei japoneze, era Heisei. Dar, nici sub noile auspicii nu au lipsit scandalurile la cel mai inalt nivel. Un caz celebru 1-a constituit premierul Morihiro Hosokawa, care, in aprilie a fost nevoit sa demisioneze in urma acuzatiilor de coruptie.

Alegerile din octombrie au readus la putere Partidul Liberal Democrat. Primul ministru Hashimoto Ryutaro va promite chiar o revizuire a sistemului social si economic japonez, inca din ianuarie dar el se va dovedi incapabil sa-si puna in aplicare planurile, fiind chiar nevoit sa demisioneze, in iulie pe fondul stagnarii economice.

Conducerea guvernului a fost asumata de ministrul de externe Obuchi Keizo, care, in conditiile crizei cu care se confrunta alianta tripartita de la conducerea tarii, dublata de problemele generate de eruptia vulcanului Mont Usu din Insula Hokkaido, a intrat in coma. A revenit fostului secretar general al Partidului Liberal Democrat, Yoshiro Mori, misiunea de a prelua gestiunea cabinetului. Rezultatele scrutinului electoral din iunie au confirmat pozitia lui Mori in fruntea guvernului, dar. dupa o serie de esecuri ale Administratiei, in aprilie prim-ministru va deveni Junichiro Koizumi.

Japonia celei de-a doua parti a secolului XX a oferit o lectie despre un popor harnic si organizat, care a stiut sa depaseasca infrangerea suferita in razboi si efectele ocupatiei. Exploatand la maxim resursele limitate ale arhipelagului nipon, japonezii au reusit sa se impuna pe numeroase planuri, fiind in avanposturi mai ales in privinta dezvoltarii stiintei si tehnologiei de varf. Modelul economic japonez va face prozeliti in Asia de Est. cele mai semnificative exemple fiind Coreea de Sud, Taiwanul si Singapore.

Privita in ansamblu, evolutia lumii capitaliste dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial a fost puternic marcata de confruntarea cu amenintarea comunista. Prin masuri adecvate luate de mari personalitati a fost posibila impunerea unei curse politice, economice, tehnologice si militare care s-a soldat, finalmente, cu afirmarea unor noi realitati la inceput de mileniu.