Amintiri din copilarie - rezumat

AMINTIRI DIN COPILARIE

- povestirea -

Ion Creanga este unul dintre marii clasici ai literaturii noastre care alaturi de Mihai Eminescu , I. L. Caragiale si Ioan Slavici a inscris literatura romana in circuitul valorilor literale universale.

Una dintre cele mai originale creatii ale sale este "Amintiri din copilarie " conceputa la indemul marelui sau prieten Mihai Eminescu care ,vrajit de peripetiile copilariei povesteste de Creanga in ceasurile de taina din Bojdeuca Ticaului il sfatuieste pe Creanga sa le astearna pe hartie .

In totalitatea lor "Amintirile din copilarie" urmaresc procesul de formare a lui Nica a lui Stefan a Petri de cand a "facut ochi "si pana ajunge la Iasi la seminariul de la Socola ,dupa staruinta mamei.

Partea a patra a operei exprima regretul pentru despartirea de locurile natale si de copilarie si descrie drumul de la Humulesti pana la seminariul de la Socola. Fragmentul da glas durerii cauzate de parasirea locurilor natale prezinta satul ,consemneaza incercarile lui Nica de a-si indupleca mama sa nu-l trimita la Socola, prezinta opiniile parintesti despre invatatura ,consemnteaza gandurile lui Nica si urmareste drumul parcurs pana la sosirea la Iasi.

Motivele pentru care Nica nu vrea sa paraseasca meleagurile natale sunt varsta, teama de necunoscut si dragostea pentru satul natal .

Distanta de la Humulesti la Neamt si la Palticeni unde invatase Nica pana atunci ii permitea sa vina in sat oricand vroia.

In apropierea plecarii il imprejoara icoane ale unor clipe frumoase petrecute in tovarasia fetelor si a flacailor de varsta lui la claci , la joc pe ulitele satuluiin noptile de vara.

Nici gerul iernii, nici departarea nu constituiau piedici, pentru ca dorintele lor erau usor de indeplinit.

Pentru Nica spatiul natal evocat nostalgic reprezinta:"Ozana cea frumos curgatoare in care se oglindeste Cetatea Neamtului, cetatea devenind un simbol al vechimii locurilor, al statorniciei si al existentei milenare ale unui intreg neam careia i se adauga dumbravile luncile umbroase, prundul, mandrele dealuri. Toate acestea creaza un univers de basm in care in care isi are izvorul starea de fericire a adolescentului.

Afectiunea nemarginita si profunda a lui Nica nu are in vedere numai universul geografic ci si pe cei dragi si nevinovati : tata si mama, fratii si surorile ,baietii satului care constituie universul uman ,comunitatea Humulestiana.

El indrageste la fel de mult universul folcloric cu traditiile si obiceiurile sale: sezatorile, clacile, horele si toate petrecerile din sat ca si pe ceicare creaza folclorul, cantecul lui Mihai Scripcariul fiind o adevarata doina de instrainare din care strabat dorul si jalea despartirii.

Humulestiul ,paradisul copilariei lui ,Nica este evocat liric si in momentul despartirii de sat zi de sarbatoare cand flacaii si fetele foiau in toate partile cu bucuria zugravita pe fete.

Tinutul Neamtului capata dimensiuni hiperbolice atunci cand copii se departeaza si il privesc aruncand in urma cate o cautatura jalnica.

Humulestiul este prezentat ca un tinut al bunastarii si prin elogiul pe care batranul harabagiu il face satului de la munte si oamenilor sai in timpul popasului de la Blagesti.: Apele-s dulci ,limpezi ca cristalul si reci ca gheata ; lemne de -ajuns; vara umbra si racoare in toate partile oameni ,mai sanatosi ,ami puternici, mai voinici si mai voiosi, iar nu ca astia de pe la camp ,sarbezi la fata si zbarciti de parca se hranesc cu ciuperci fripte in toata viata lor.

Plecarea la Socola etse ruptura ultima si definitiva a lui Nica de vatra satului natal ,prima fiind plecarea la scoala de la Brosteni.

O data cu dezradacinarea din Humulesti s-a incheiat o etapa de viata ,cea a copilariei ocrotite de parintii grijuli si harnici.Calatoria pana la Socola are semnificatia patrunderii intr-o alta lume necunoscuta si poate ostila.