Eliade- eterna reintoarcere

Eliade- eterna reintoarcere

In "Eterna reintoarcere" a lui Mircea Eliade, avem tema regelui detronat. Imparatul reprezinta un ciclu cosmic care se incheie printr-un sacrificiu, cu scopul reinnoirii cosmosului, sacrificiu al imparatului batran, cosmosul imparatului tanar renaste ciclitatea eterna, eterna reintoarcere. Frazer si "Creanga de Aur"- sacerdotii zeitei Diana, succesorul trebuia sa ia o creanga de aur din dumbrava de aur si astfel devenea mare preot, ucigandu-l pe cel dinainte, Zeul si reprezentantul pamantean. Uneori sacrificarea imparatului este inlocuita printr-un sclav, tapul ispasitor, ritualul de sacrificiu pentru creatie. Ritualul imparat batran-tanar, batranul moare la finalul basmului pentru a se realiza succesiunea. Imparatul batran il trimite pe cel tanar-succesiune de probe ritualice de initiere, probe pe care si el la randul lui le-a trecut- eroul, cel mai mic dintre fii de regula, oricum numai eroul desemnat de destin va atinge telul, alege cel mai rapciugos cal si mai batran despre care aflam ca e calul din tinerete al tatalui sau- unealta magica.

Organizarea pe tipare a basmului, functiile identificate de Propp; exista si diferite alte premise de la care pleaca basmul, rugamintea pe patul de moarte al batranului imparat referitor la succesiune- urmasul va fi cel care, la fel va trece prin ambele probe initiatice. Intalnim aici motivul veghei-fiul imparatului trebuie sa pazeasca un anumit loc sacru, mormantul tatalui, loc calcat  de monstrii, magic (astfel ucigand monstrul care incalca imparatia, succede la tron) sau un loc magic in sine sau obiecte magice.Toate acestea reprezinta probe initiatice care dovedesc apartenenta la riturile arhaice si descendenta basmului din rit si mit.Veghea reprezinta un motiv care se intalneste atat la riturile vechi cat si in basmele diferitelor popoare. O intalnim in cele mai vechi mituri cunoscute ale lumii in Epopeea lui Ghilgames cand eroul pentru a dobandi nemurirea, trebuie sa nu doarma- interdictia somnului des intanlita. Ideea este cea a depasirii conditiei umane, trebuie sa demonstreze spiritelor ca sunt merituosi, ca sunt demni de a obtine obiectul dorintelor sau indeplinirea dorintelor tatalui muribund in mod particular.

Eroul basmelor pentru a fi pur la trecerea pe lumea de dincolo in cautarea indeplinirii sarcinilor, trebuie sa nu manance, sa nu doarma, sa nu bea apa. Totul este considerat proba initiatica si isi are radacinile in riturile initiatice stravechi. Propp aminteste de coliba ritualica intalnita in societatile care inca mai cred in puterea mitului.Tinerii ajunsi la maturitate sunt izolati in coliba ritualica, urand a fi supusi la diferite probe si trecand peste ele pot fi considerati membrii ai societatii. Ei trebuie sa stea o anumita perioada in padure, sa vaneze un animal (totemic), sa invete sa construiasca arme si sa le folosesca; sa invete sa lupte, restrictii referitoare la mancare , intalnirea cu ceilalti membrii ai societatii, somn. Somnul, considerat in diferite mitologii frate cu Moartea, stare analizata de-a lungul timpului din motive lesne de inteles. Curiozitatea, putinele lucruri pe care stim despre somn au dus la nasterea diferitelor concepte, mituri. Fiind insa o caracteristica a fiintelor s-a incercat explicarea lui (teorii onorice ale basmului de la romantici )si mai mult, depasirea acestuia. Ghilgames, membrii comunitatilor arhaice, protagonistii altor mituri ale diferitelor popoare, toti incearca sa isi depaseasca aceeasi conditie a muritorilor si apoi eroii basmelor, bineinteles  reminescente ale acestor vechi rituri si credinte general raspandite la diferite popoare.

Ghilgames vrea sa atinga nemurirea prin nesomn depasind conditia de muritor, somnul apropiat mortii. Membrii comunitatii trebuie sa depasesca proba somnului ca gest ritualic si eroii basmelor trebuie sa vegheze acel obiect pentru a depasi proba. Fiii imparatului trebuie sa pazeasca merele de aur, mormantul tatalui, imparatul vecin il pune pe erou sa pazeasca ceva - aici are loc si intalnirea cu monstrii sau ca in basmul rusesc Sivka-Burka cel de-al treilea fiu al taranului (de obicei in basme, cel mai mic si mai putin probabil sa reuseasca devine eroul basmului) care pazeste campul de grau se intalneste cu animalul fantastic pe care il prinde, acesta promitandu-i ajutorul. Interesant si omniprezent in basm este faptul ca animalul magic i se arata numai adevaratului erou, doar el reuseste sa-l prinda si lui ii ofera ajutorul. Indeplinirea probei, veghea, duce la obtinerea obiectului magic, donatorului, sau chiar a scopului; veghea poate duce la obtinerea merelor de aur, care inseamna proba trecuta, impusa de imparatul batran sau de imparatul vecin (Rosu, Verde) ca sa primeasca fata de imparat sau imparatia, animalul magic-mijloc in atingerea scopului eroului fara de care nu va reusi sau chiar scopul in sine; prin veghe Ghilgames ar fi atins nemurirea.

Pe parcursul basmului, eroul este supus la probe initiatice nu numai de tatal sau - veghea pentru obtinerea uneltelor care il vor ajuta sa isi atinga scopul si imparatul vecin in a carei imparatie ajunge eroul-trebuie sa aduca merele de aur, salata, nestematele de pe capul cerbului - animal totemic, dar si fata imparatului il pune la incercare- casa sub care este pus foc sau inghetate la fel conditii extreme, menite sa arate ca un erou isi poate depasi conditia umana, sa-i aduca pasarea maiastra, apa vie sau apa moarta. In primul caz tatal il pune la incercare pentru a demonstra ca este demn sa il succeada la tron si ca sunt probele la care a fost si el supus in tinerete, ca are calitatile necesare pentru a le depasi, in cel de-al doilea, imparatul vecin il pune la incercare pentru a-i demonstra ca este demn de succesor dar si de ginere, iar fata il pune la incercare pentru a demonstra ca va fi demn de sot.