NEGUSTORUL
Plaut
Titlu latin:
MERCATOR
PERSONAJELE
CHARINUS, un tanar, iubitul Pasicompsei
ACHANTIO, sclavul lui Charinus
DEMIPHO , un batran, tatal lui Charinus
LYSIMACHUS, un batran, prietenul lui Demipho
EUTYCHUS, fiul lui Lysimachus, prietenul lui Charinus
PASICOMPSA, gagica :P
ACTUL INTAI
SCENA 1
CHARINUS
(singur)
Am hotarat doi iepuri sa prind azi dintr-odata:
Si subiectul piesei si dragostea-mi sa spun.
N-am sa ma port ca altii, din alte comedii,
Ce-si povestesc cu jale si negrei Nopti, si Zilei,
Si Soarelui, si Lunei o jalnica iubire,
Cu toate ca, se stie, putin le pasa lor
De temerea, durerea si vrerea omeneasca;
De-aceea va spun voua nefericirea mea.
De tatal meu din Rhodos am fost trimis cu treburi
Negustoresti; pe-acasa n-am mai calcat de doi ani
M-a fermecat acolo o fata fara seaman.
Abia trecut de varsta efebilor si-abia
Lasand copilaria cu jocurile-i dragi,
Ma-ndragostii amarnic de-o curtezana-aici.
Curand, averea tatii spre ea porneste-n taina.
Dar, intalnind in port,
Un oaspete de-al tatei, la cina ma pofteste.
Ma duc, m-asez la masa, petrecem de minune.
Cand mergem la culcare, ma pomenes deodata
La mine c-o femeie frumoasa ca nealta.
Mi-o trimisese gazda, sa-mi tina de urat.
Va-nchipuiti, pesemne, cat mi-a placut de mult:
A doua zi-i cer gazdei, o rog chiar, sa mi-o vanda;
Ii jur c-am sa-l tin minte si n-am sa-l uit nicicand.
Ce sa mai spun?Am luat-o si am adus-o-aici.
O tin de ieri pe nava si sclavul mi-o pazeste.
Dar nu el vine-n goana, desi l-am fost oprit
Sa paraseasca nava?Ma tem de vreun necaz.
Scena 2
ACHANTIO, CHARINUS
ACHANTIO
(venind in goana, fara sa-l vada pe Charinus)
Cu toata dibacia mintii, cu toata barbatia ta,
Pe tanarul stapan salveaza-l.Nu zabovi, la treaba Achantio,
Alunga toata oboseala, nu te lasa cuprins de lene.
Vai mie, gafai de-mi dau duhul, pe Hercle!nu mai pot, ma sting.
Ghionteste,-mpinge fara mila, rastoarna-ndata pe oricine
Te tine-n loc, taindu-ti calea.Ce obicei urat pe-aici,
Cand esti zorit si-alergi pe strada nu se da nimeni la o parte.
Esti nevoit sa faci trei lucruri, cand numai unu-ar fi de-ajuns:
S-alergi, sa tot lovesti cu pumnii si sa te certi cu toata lumea.
CHARINUS
(aparte)
Ce s-a-ntamplat de tine-atata sa nu-i stea nimenea in cale?
Ma tem sa aflu noutatea ce mi-o aduce.
ACHANTIO
Flecaresc,
Si vai, pe cat mai mult intarzii, pe-atat primejdia sporeste
CHARINUS
(aparte)
Mi-aduce-o veste rea.
ACHANTIO
Genunchii nu mai m-ajuta sa alerg.
Ah, mor;se razvrateste splina si ma apasa pe bojogi.
Ah, mor;nu pot sa mai rasuflu;rau cantaret as fi din flaut.
CHARINUS
(aparte)
Apuca mai curand pulpana si sterge-ti cat de cat sudoarea.
ACHANTIO
Nici toate baile din lume n-or sa-mi alunge oboseala.
Dar unde, unde-o fi Charinus, stapanul meu?
CHARINUS
(aparte)
Ma roade grija.
Se cade sa-l intreb de vorba, ca sa-mi dau seama ce m-asteapta.
ACHANTIO
Pe unde-i Charinus?a plecat, e-acasa?
Ce, n-are nimeni bunatatea sa-mi raspunda?
CHARINUS
Iata,-aici, Pe omul cautat, Achantio.
ACHANTIO
(fara sa-i dea atentie lui Charinus)
Rau va mai faceti datoria!
CHARINUS
Ce veste rea te-a pus pe flacari?
ACHANTIO
Rea pentru amandoi, stapane.
CHARINUS
Ce s-a-ntamplat?
ACHANTIO
Suntem pierduti.
CHARINUS
Ci, hai, vorbeste-odata.
ACHANTIO
Eu nu stiu d-astea;niciodata n-am priceput filozofia
CHARINUS
Da-mi mana ta cea dreapta!; te rog, Achantio!
ACHANTIO (intinzandu-i mana dreapta)
Iata! Strange-o!
CHARINUS
Vrei sa ramai tu slujitorul meu credincios?
ACHANTIO
Socoate singur,
Atata timp cat eu, stapane, crap pentru tine alergand,
Ca sa te fac sa afli-ndata ceea ce stiu
CHARINUS
Eliberat vei fi intr-o luna, poate doua
ACHANTIO
Ma lingusesti, fara-ndoiala.
CHARINUS
M-ai crede tu pe mine-n stare sa spun minciuni, si tocmai tie?
Cand nici n-apuc sa scot o vorba si ma si prinzi cu soalda.
ACHANTIO
Palavrajeala ta-mi sporeste mai mult sfarseala;ma ucizi
CHARINUS (necajit)
Asa tii tu la mine,-Achantio?
ACHANTIO
Ce vrei sa fac?
CHARINUS
Ceea ce vreau.
ACHANTIO
Si ce vrei tu, la urma urmei?
CHARINUS
Sa-mi spui.
ACHANTIO (pierzandu-si rabdarea)
Ho!Ca-ti spun!
CHARINUS
Vorbeste-ncet!
ACHANTIO
Ti-e teama ca din somn ii sperii pe spectatorii adormiti?
CHARINUS
Prapad pe capul tau!
ACHANTIO
E tocmai ce port din port.Necaz, nenoricire, spaima.
CHARINUS
Vai, mie, porti o-ncarcatura cum nu se poate mai cumplita!
Ah, sunt topit!
ACHANTIO
Nu, esti.
CHARINUS
Desigur:pierdut!
ACHANTIO
Tu ai zis-o! Eu tac.
CHARINUS
Si ce prapad e?
ACHANTIO
Vai, nu-mi cere sa spun:nenorocire mare!
CHARINUS
De grija, rogu-te ma scapa.e mult prea mult de cand ma zbucium.
ACHANTIO
Domol! Mai am de spus atatea pana ce-mi capat chelfaneala!
CHARINUS
Pe Hercule!-ndata ai s-o capeti, de nu vorbesti sau nu-ti iei valea
ACHANTIO
Cum stie sa ma linguseasca! Nu-l mai opresti, cand se porneste.
CHARINUS
Te rog frumos, te rog din suflet dezvaluie-mi ce s-a-ntamplat,
Vad ca-i nevoie sa-nmoi glasul si sa ma rog de sclavul meu.
ACHANTIO
Nu merit, oare,-atata lucru?
CHARINUS
Ba meriti, da.
Lamureste-mi,
De ce, atunci, venind in goana doreai atat sa ma gasesti?
ACHANTIO
Nu faci decat sa-mi tai cuvantul cu toate astea
CHARINUS
Tac.
ACHANTIO
Sa taci,
Cand vad atata staruinta ca sa cunosti o veste proasta,
Ma-ntreb cu cata-nversunare ao vrea sa afli una buna.
CHARINUS
Te rog, pe Hercule!vorbeste, hai, spune-odata vestea proasta.
ACHANTIO
Daca ma rogi, ti-o spun, desigur.Ei, bine, tatal tau
CHARINUS
Ce?Tata?
ACHANTIO
Da, ti-a vazut
CHARINUS
Ah, ce?
ACHANTIO
Iubita
CHARINUS
Iubita, zici?Vai mie, vai!Cum a vazut-o,cum?
ACHANTIO
Cu ochii
CHARINUS
In ce fel, oare?
ACHANTIO
Larg deschisi
CHARINUS
N-o stergi de-aicea, spanzurate?Glumesti, cand viata mea e-n joc
ACHANTIO
Cum naiba, sa glumesc, stapane, daca-ti raspund la intrebare?
CHARINUS
Raspunde, nu-mi intoarce vorba!
ACHANTIO
Ei bine,-ntreaba ce poftesti!
CHARINUS
Chiar a vazut-o?
ACHANTIO
Chiar, pe Hercule!Cum ma vad cu tine-acuma!
CHARINUS
Unde-a vazut-o?
ACHANTIO
Sus, pe nava, caci s-a urcat pe ea batranul,
Si-a stat de vorba chiar cu fata
CHARINUS
Ah, tata, m-ai ucis de tot!
(Catre Achantio)
Iar tu, tu, pentru ce, misele, de ce nu l-ai oprit s-o vada?
De ce tu n-ai dosit-o bine de ochii tatii, scelerate?
ACHANTIO
La treburile noastre tocmai trebaluiam cu mare zor,
Strangeam tacamul de pe nava, si-l asezam cum se aseaza.
Ci tatal tau, in vremea asta, s-apropie-ntr-o luntrisoara
Si se cocoata sus pe nava, de nimeni dintre noi vazut.
CHARINUS
(siesi, desperat)
Degeaba am scapat, degeaba, de furiile tale, mare!
Credeam ca pe pamant, aicea, primejdii nu ma mai incearca
Si sunt izbit in stanci acuma de valurile maniate.
(catre Achantio)
Vorbeste, spune mai departe
ACHANTIO
Cand a vazut batranul fata
S-a repezit s-o-ntrebe cine-i.
CHARINUS
Si ea, ce-a spus?
ACHANTIO
In clipa-aceea,
Tainuindu-i vorba,-nlocul fetei strig ca-i o sclava cumparata
Cu gand s-o darui mamei tale.
CHARINUS
Si te-a crezut?
ACHANTIO
Ma mai intrebi?
Dar a-nceput s-o stranga-n brate, nerusinatul.
CHARINUS
Cum, pe fata?
ACHANTIO
Te miri ca nu m-a strans pe mine?
CHARINUS
Sarmana inima din piept
Mi se topeste-ncet cu-ncetul, ca sarea-n apa azvarlita.
Vai mie, vai, sant mort!
ACHANTIO
(ridicand din umeri)
Ei bine, ai spus un mare adevar.
Esti tare prost!
CHARINUS
(reflectand)
Ce sa fac?Tata nu cred sa creada daca-i spun
Ca pentru mama-am cumparat-o.Si apoi, fara doar si poate,
E-o crima nemaiauzita sa-ti minti chiar propriul parinte.
Si nu crede -cum sa creada?-ca i-am adus ca sclava mamei,
O frumusete fara seaman?
ACHANTIO
Nu taci odata, prostovane?
O sa te creada,-ti jur, pe mine m-a si crezut.
CHARINUS
Ma tem grozav sa banuiasca sarmanul tata adevarul.
Raspunde-mi totusi la-ntrebare, te rog!
ACHANTIO
Ma rog, la ce-ntrebare?
CHARINUS
Parea sa banuie ca fata-i iubita mea?
ACHANTIO
Nu, nicidecum,
A dat crezare spusei mele.
CHARINUS
(neincrezator)
Sau poate doar ti s-a parut.
ACHANTIO
(cu convingere)
Ba nu, iti jur, mi-a dat crezare!
CHARINUS
Vai mie, bietul, sunt pierdut!
Dar ce ma vait eu aicea si nu dau fuga pan-la nava?
Urmeaza-ma.
(vrea sa porneasca)
ACHANTIO
(oprindu-l)
Plecand acuma, dai nas in nas cu tatal tau.
Si tulburat de-o sa te vada, si buimacit, fara-ndoiala
Si-n zapaceala ta-i spui totul.
CHARINUS
Atunci o iau pe-aici, dar, spune-mi,
Crezi c-a plecat din port?
ACHANTIO
De-aceea am si venit in mare goana.
Sa nu te ia fara de veste si sa te dai de gol.
CHARINUS
Prea bine
(Ies amandoi)
ACTUL AL DOILEA
SCENA 1
DEMIPHO
(singur)
In port, azi dimineata ducandu-ma din zori,
Cand, ispravindu-mi treaba, zaresc la tarmuri nava
Cu care ieri baiatul din Rhodos mi s-a-ntors.
Cuprins de neastampar, vreau sa ma duc s-o vad.
M-azvarlu intr-o barca, ajung la nava-ndata,
Acolo dau de-o fata frumoasa ca nealta,
De fiul meu
adusa, drept sclava, mamei sale.
Doar o zaresc si-ndata ma-ndragostesc de ea,
Nu ca un bun la minte, ci ca un biet nebun.
Ma-ndragostesc, pe Hercule!ca-n prima tinerete,
Doar ca pe-atuncea mintea intreaga mi-o pastram.
Pe Hercle!nu-mi dau seama decat ca sunt pierdut.
(catre spectatori)
Si-acum sa tac, vecinul din casa a iesit.
SCENA 2
LYSIMACHUS, DEMIPHO
LYSIMACHUS
(ielind din casa, vorbeste catre oamenii care raman inauntru)
Vreau fara-ntarziere sa fie juganit
Batranul tap ce-atata v-a necajit la tara.
DEMIPHO
(aparte)
Nu-mi place cum incepe si rau imi pare-augurul.
Sa nu-mi faca nevasta ce face el cu tapul
(catre Lysimachus) Lysimachus, salut.
LYSIMACHUS
Salut, Demipho, Ce faci?Si cum iti merge?
DEMIPHO (suspinand)
Sunt, vai, nefericit!
LYSIMACHUS
Sa te fereasca zeii!
DEMIPHO (cu tristete)
Ba ma apasa.
LYSIMACHUS
Cum?
DEMIPHO
Iti spun, daca ai vreme si vrere sa m-asculti.
LYSIMACHUS (interesat)
N-oi spune ca n-am treaba, dar pentru-un bun prieten
Las totul la o parte ca sa-l ascult, Demipho.
DEMIPHO
Cunosc de ani de zile bunavointa ta.
(indreptandu-se)
Cum par eu, de ce varsta?
LYSIMACHUS
Sincer, bosorogit, garbov si prapadit!
DEMIPHO
Vezi rau.
LYSIMACHUS
Sa cred ca ti-a sarit vreo doaga, ceva?
DEMIPHO
Spun adevarul.
LYSIMACHUS
Prea bine, o, ma bucur!
DEMIPHO (cu inflacarare)
Si daca vrei sa stii, cu ochii vad mai bine acuma ca-nainte.
LYSIMACHUS
Halal!
DEMIPHO
Dar pot sa ma incred in tine si sa vorbesc pe sleau?
LYSIMACHUS
Increde-te.
DEMIPHO
Am inceput de astazi la scoala sa ma duc.
Stiu litere vreo sase.
LYSIMACHUS
Si care sunt?
DEMIPHO
Iubesc
LYSIMACHUS
Imi pare, o, Demipho, ca-ti bati de mine joc.
DEMIPHO
Reteaza-mi capatana daca te mint cu atata,
Ba, ca sa-mi dai crezare, ia un cutit si taie-mi
Un deget, o ureche, sau buzele, sau nasul.
Si daca misc odata, sau daca simt macar,
Fa ce vrei tu cu mine, pan-oi ramane lat.
LYSIMACHUS (catre spectatori)
De n-ati vazut pictura de-ndragostit, priviti-l!
DEMIPHO
Din cate-mi pare mie, vrei sa ma dojenesti.
LYSIMACHUS
Pe tine, eu?
DEMIPHO
Si nu ma dispretui prea tare, te rog frumos!
LYSIMACHUS
Pe tine?Sa ma fereasca zeii!
DEMIPHO
Da-ti seama ca
LYSIMACHUS
De toate-mi dau seama.
DEMIPHO
Da?
LYSIMACHUS
Ma-nfurii.
(aparte)
L-a zapacit iubirea.
(catre Domipho)
Ce mai doresti?
DEMIPHO
Cu bine.
LYSIMACHUS
O treaba insemnata ma cheama-n port degraba.
DEMIPHO
Drum bun.
LYSIMACHUS
Ramai cu bine.
DEMIPHO
Sa-ti mearga totu-n plin.
(Lysimachus pleaca)
Dar am si eu pe-acolo o treaba insemnata.
Sa nu mai pierd deci vremea.Dar, iacata,-l zaresc
Pe fiul meu.La vreme soseste.Vreau sa-l vad,
Si poate ca-l induplec, cumva, sa-mi vanda mie
Copila,-nloc s-o deie neveste-mi.Se zice
Ca ei i-ar fi adus-o.Dar sa iau bine seama,
Sa nu-si dea cumva seama cat o iubesc de mult.
SCENA 3
CHARINUS, DEMIPHO
CHARINUS
(fara sa-l vada pe Demipho)
Mai necajit decat mine eu cred ca nu e nimeni,
Si nimeni nu-ntalneste in cale-atatatea piedici.
Imi fac rost de-o iubita, cu aur greu o cumpar,
Si pe ascuns de tata incerc sa mi-o pastrez.
DEMIPHO (aparte)
De ce in soapta murmurate vorbeste singur fiul meu?
Un lucru pare sa-l framante, nu prea-mi dau seama ce.
CHARINUS (aparte)
Vai mie!
Nu-i altu,-acolo, decat tata.Ma duc la dansul.
(tare) Ce faci tata?
DEMIPHO
De unde vii?Ce zor te mana, baiatul meu?
CHARINUS
Prea bun esti, tata.
DEMIPHO
Asa ma vreau.Dar cum se face ca ti-ai schimbat culoarea fetei?
Te simti oleaca rau?
CHARINUS
Nu tata, asta trece repede, sa stii.
(se indeparteaza preocupat)
DEMIPHO
Ce-i asta?Pentru ce ma masa sa se sfatuiasca cu sine?
Dar nu ma tem, atata vreme cat de iubirea mea nu stie.
CHARINUS
(aparte)
Pe Hercle!Totul merge struna, de vreme ce habar nu are.
De fata-aceea.Altfel, poate, ceva mai altfel imi vorbea.
DEMIPHO
(aparte)
Ce-ar fi sa-i zic de fata-aceea?
CHARINUS
(aparte)
Ce-ar fi sa nu mai stau pe-aici?
(tare)
Ma duc sa duc unor prieteni ce am de dus.
DEMIPHO
O clipa, stai!
Vrei cateva intrebari marunte as vrea sa-ti spun.
CHARINUS
O,cate vrei!
DEMIPHO (incurcat)
Cu sanatatea bine-ai dus-o?
CHARINUS
Macar cat timp am fost plecat.
Doar ajungand in port, aicea, un rau mi s-a-ncuibat in suflet.
DEMIPHO
Pe Hercle!asta-i rau de mare.iti trece repede, sa stii.
Dar ce vroiam sa-ntreb?Din Rhodos adus-ai mamei tale-o sclava?
CHARINUS
Intr-adevar.
DEMIPHO
Si cum iti pare?
CHARINUS (incercand sa para indiferent)
O, nu e rea deloc, ma jur.
DEMIPHO
Nu e buna sa ne slujeasca, nu ma-ncanta.
CHARINUS
De ce?
DEMIPHO
Pai are-o-nfatisare, ca n-as dori-o-n casa mea.
CHARINUS
Dar am cumparat-o si vreau s-o darui mamei mele.
DEMIPHO
Ba sa nu-i spui cu i-ai adus-o.
CHARINUS (aparte)
Ma ocrotesc preabunii zei.
DEMIPHO (aparte)
Incet, incet, ai dau de-a dura.
CHARINUS
Dar ce sa fac cu fata?Sa n-o dau celui de la care am luat-o?
DEMIPHO (repede)
Catusi de putin
CHARINUS
El o primeste,-a zis, devreme ce n-o mai cumpar.
DEMIPHO
Nu-i nevoie,
Nu vreau procese, nici sa-ti puna buna-credinta la-ndoiala.
Am sa gasesc, fara-ndoiala, s-o vand c-un pret destul de bun.
CHARINUS
Mi-e teama sa n-o vinzi mai ieftin decat am cumparat-o eu.
DEMIPHO
Taci tu:Cunosc un om in varsta care-ar da mult sa-i cumpar una
Ca fata asta, sau aproape.
CHARINUS
Si eu cunosc un tanar, tata,
Care-ar da mult sa-i cumpar una ca ea, sau chiar pe ea, sa stii.
DEMIPHO
Eu as putea s-o vand, ia seama, cu 20 de mine-ntregi.
CHARINUS
Si eu, dac-as dori, pe data cu 27 as vinde-o.
DEMIPHO
Si eu
CHARINUS
La randul meu
DEMIPHO
Dar nu stii ce vreau sa spun.ci taci odata.
Mai pun trei mine pe deasupra, si fac treizeci, cu toate,-mi pare.
(se intoarce intr-o directie opusa fiului sau)
CHARINUS
Spre cine te intorci?
DEMIPHO
Spre omul care o cumpara.
CHARINUS
Si unde-i?
DEMIPHO
In fund, acolo-l vad.Imi cere cinci mine inca sa adaug.
CHARINUS
Trazneasca-l bunii zei, pe Hercle!oricine-ar fi.
DEMIPHO
Acuma, iara
Imi face semne, sa urc pretul cu sase mine.
CHARINUS
Al meu da sapte.
DEMIPHO
Pe Pollux!n-are sa ma-nvinga.
CHARINUS
Da mai usor ca tine, tata.
DEMIPHO
Degeaba da, tot eu o cumpar.
CHARINUS
Al meu a vrut-o mai intai.
DEMIPHO
Nu-mi pasa.
CHARINUS
Da cincizeci de mine.
DEMIPHO
Ba n-o s-o aiba nici c-o suta
Nu cumva urci acum pretul doar ca sa mi te pui in cale?
O problema buna ai:stiu bine ce-i cu batranul care-o vrea.
E-ndragostit nebun de fata, iti da oricat ii ceri sa-ti deie.
CHARINUS
Pe Pollux!tanarul acela se prapadeste, moare, piere
De dragul fetei
DEMIPHO
Iar batranul e mort de-a binelea, sa stii
CHARINUS
Batranul tau n-a fost, o, tata, si niciodata n-o sa fie
Indragostit mai fara minte ca tanarul de care-ti spun.
DEMIPHO
Nu-ti pierde linistea, iau totul asupra mea.
CHARINUS
Dar nu stii?
DEMIPHO
Ce?
CHARINUS
Am luat-o fara chezasie.
DEMIPHO
Oricum, o cumpara, n-ai grija.
CHARINUS
Nu poti s-o vinzi, cinstit, la nimeni.
DEMIPHO
Gasesc eu calea, las pe mine.
CHARINUS
N-o vand, si tu o cumperi, tata.
Nu stiu, ti-am spus, daca i-i gandul s-o dea sau nu pe alte maini.
DEMIPHO
Pe Pollux! Nimeni n-o s-o aiba, afara doar de stiu eu cine.
CHARINUS
Esti hotarat?
DEMIPHO
Incape vorba?Plec, tata, chiar acum la nava
Sa-nchei vanzarea.
CHARINUS
Merg cu tine?
DEMIPHO
Nu!!
CHARINUS
Nu te porti cum se cuvine.
DEMIPHO
Da vina, fiule, pe mine:zi c-ai facut tot ce-ai putut.
Si te opresc sa mergi la nava, asculta bine.
CHARINUS
Bine,-ascult.
DEMIPHO (aparte)
Ma duc in port, ca sa-i leg ochii, asa o-ntorc.n-o cumpar eu,
Ci-l rog s-o faca Lzsimachus, tot imi spunea el adineauri
Ca merge-n port.Dar sa nu-ntarzii.
(iese)
CHARINUS (disperat, privindu-l cum se departeaza)
S-a zis cu mine, sunt pierdut.
SCENA 4
CHARINUS, EUTYCHUS
CHARINUS
De ce sa mai traiesc?Vreau moartea.Ce bucurii mi-aduce viata?
M-am hotarat:ma duc la medic si ma dau mortii cu otrava,
Caci nu mai am nimic pe lume de care viata sa ma lege.
(vrea sa plece)
EUTYCHUS
(ivindu-se)
Stai, nu pleca, ramai, Charinus.
CHARINUS
Hei, cine m-a strigat?
EUTYCHUS
Eutychus,
Tovaras si prieten tie, cum si vecin apropiat.
CHARINUS
Nu stii pesemne ce povara de chinuri duc in spate.
EUTYCHUS
Stiu.
Am ascultat din prag, de-acolo, si stiu de-a fir-a-parul tot.
CHARINUS
Ce stii?
EUTYCHUS
Ca bunul tau parinte ar vrea sa-ti vanda
CHARINUS
Astii tot.
EUTYCHUS
Iubita
CHARINUS
Stii, cum vad, prea multe.
EUTYCHUS
Si fara voia ta, Charinus.
CHARINUS
Nimic nu uiti.Dar cum se face, de unde stii ca mi-i iubita?
EUTYCHUS
Mi-ai povestit tu ieri, tu insuti.
CHARINUS
Asa-e, da, si nu pricep
Cum de-am uitat?
EUTYCHUS
Nu-i de mirare.
Ti-ar place sa-i astup gurita lu taica-tu?
CHARINUS
Din cale-afara.
EUTYCHUS
Vrei sa ma duc in port..?
CHARINUS
Incearca sa zbori, mai bine
EUTYCHUS
ca s-o cumpar
Cu pret mai mare?
CHARINUS
Greutatea-i in aur.
EUTYCHUS
Si pot mai sus decat batranul sa urc eu cu pretul?
CHARINUS
La nevoie,
Il urci cu doua mii de drahme deasupra lui.
Poti tu sa taci?
EUTYCHUS
Vorbesti c-un mut.
CHARINUS
Cu bine,-atunci.Invinge si scapa-ma.
EUTYCHUS
Fagaduiesc.Asteapta-ma la tine.
CHARINUS
Du-te si intoarce-te curand cu prada.
(ies amandoi)
ACTUL AL TREILEA
SCENA 1
LYSIMACHUS, PASICOMPSA
LYSIMACHUS
(tragand-o pe Pasicompsa de mana)
Mi-am ajutat prieteneste prietenul, i-am cumparat
Vecinului ravnita marfa.
(catre Pasicompsa)
A mea esti frumuseto, vin-o.
Si nu mai plange.E-o prostie sa strici minunea ta de ochi.
Si nici n-ai pricina de jale, ci mai curand de bucurie.
PASICOMPSA
Fii bun, te rog frumos, batrane, sa-mi spui
LYSIMACHUS
Intreaba tot ce vrei.
PASICOMPSA
De ce m-ai cumparat?
LYSIMACHUS
Pe tine?Ca sa-mplinesti porunca mea,
Cum eu porunca ta-mplini-voi neabatut.
PASICOMPSA
Fagaduiesc.Sa fac ce stiu si-mi sta-n putere ca sa m-arat pe placul tau.
LYSIMACHUS
Altmiteri, n-am sa-ti cer un lucru istovitor din cale-afara.
PASICOMPSA
Atunci, vai mie, sunt pierduta.
LYSIMACHUS
(aparte)
Pe Pollux!Vorba-i pretuieste mai mult decat am dat pe ea.
(tare)
Vreau sa te-ntreb un singur lucru.
PASICOMPSA
Intreaba-ma si-ti voi da raspuns.
LYSIMACHUS
Ia sa-mi spui mie cum te cheama, ce nume porti tu?
PASICOMPSA
Pasicompsa
LYSIMACHUS
(aparte)I-i numele ca frumusetea.
(tare)Nu vreau sa te-nsel, copila, si-ti spun cinstit:nu esti a mea.
PASICOMPSA
Atunci, a cui sunt eu?
LYSIMACHUS
Sapanul vrea sa te cumpere din nou.
Eu doar i-am fost mijlocitorul, cum m-a rugat.
PASICOMPSA
Spune-mi, e-nsurat?
Ci nu e, nici nu se insoara.
LYSIMACHUS
As vrea eu, dar te-a mintit.
PASICOMPSA
Mi-i cel mai drag pe lume tanar.
LYSIMACHUS
Nu tanar, proasto, ci copil,
Caci nu de multa vreme, drept e, din gura dintii i-au cazut.
PASICOMPSA
Ce spui de dintii lui?
LYSIMACHUS
Nimica.Urmeaza-ma.Caci m-a rugat
Sa te primesc o zi la mine, cat sta nevasta-mea la tara.
(intra amandoi in casa lui Lysimachus)
SCENA 2
CHARINUS, EUTYCHUS
CHARINUS
Eutychus!
EUTYCHUS
Hei, Charinus!
CHARINUS
Pana rasuflii, rogu-te sa-mi spui,
Intr-un cuvant, doar unul, unde ma aflu?Printre vii sau morti?
EUTYCHUS
Estii nici cu mortii, nici cu vii.
CHARINUS
Ah, am scapat.Ah!Nemurirea mi-e daruita.
Ci spune, daca nu ma aflu nici pe pamant, nici in Acheron, atuncea unde-s?
EUTYCHUS
Nicaieri.
CHARINUS
Ah, mor.Discursul tau ma face sa mor prietene, de tot.
Ce obicei, sa tii discursuri, cand fapte ti se cer, nu vorbe.
Te rog, sari la sfarsit acuma, fie ce-o fi.
EUTYCHUS
Pentru-nceput, suntem pierduti.
CHARINUS
Nu vrei mai bine sa-mi spui ce inca nu-teleg?
EUTYCHUS
Charinus, ti-ai pierdut iubita.
CHARINUS
Eutychus, savarsesti o crima.
EUTYCHUS
Cum?
CHARINUS
Iti omori un bun tovaras, amic si liber cetatean.
EUTYCHUS
Fereasca zeii!
CHARINUS
Vari pumnalul in gatul meu, ma inabus.
EUTYCHUS
Nu-ti pierde, rogu-te, curajul.
CHARINUS
De parca-as mai avea ce pierde.
Hai, spune tot prapadul.Cine a cumparat-o?
EUTYCHUS
Vai, nu stiu.
O si luase si plecase cu ea cand am ajuns.
CHARINUS
Vai mie!
Urmeaza, gade, stinge-mi viata, tot ai pornit sa ma ucizi.
EUTYCHUS
Tu esti mai mahnit acuma decat am fost eu mai nainte.
CHARINUS
Ci spune, cine-a cumparat-o?
EUTYCHUS
Nu stiu, ma jur.
CHARINUS
Asa-l slujesti pe cel mai bun al tau prieten?(plangand)
EUTYCHUS
Ce vreai sa fac?..Hai, nu te prapadi plangand.Ce ti-am facut?
CHARINUS
Ma pierzi pe mine si mi-ai pierdut prietena.
EUTYCHUS
Sunt martori zeii, drag prieten, ca nu sunt vinovat.
CHARINUS
Degeaba.Cum sa cred?
EUTYCHUS
Poti sa ma crezi sau nu.Dar ce vreai sa fac?
CHARINUS
Totusi sa fi-ntrebat ce mutra are.
EUTYCHUS
Am intrebat.
CHARINUS
Si cum arata?Ce ti s-a spus?
EUTYCHUS
Asculta-aici.
Carunt si cu picioare.Burtos, bondoc si bucalai.
CHARINUS
Nu pot sa-ndur mai mult
De-aceea ma exilez, sunt hotarat.
Ma duc sa ami salut parintii, si-ndata, fara sa-i spun tatii,
La fuga o iau din tata asta sau vad eu unde pribagesc.
ACTUL AL PATRULEA
SCENA 1
CHARINUS
Salut pervazuri, praguri scumpe, si in acelasi timp adio.
N-am sa mai pun pe veci piciorul in usa casei parintesti.
Un alt oras, o alta tara, de Atica imi este sila.
In care nu mai poti alege prietenul tradator,
In care vezi ca ti se smulge tot ce iubesti pe lumea asta?
De-ar fi sa-ti daruie si tronul, in el nu merita sa stai.
SCENA 2
EUTYCHUS, CHARINUS
EUTYCHUS(iesind din casa bucuros)
O, tu, pe care zei si oameni Speranta te numesc, stapana
Ce mi-ai aprins in ochi speranta, fi binecuvantata.
CHARINUS(intorcandu-se imbracat in vesminte de calatorie)
Sunt gata, dupa cum se vede.O, Cupido, puternic esti!
Increzator il faci, prea leste, pe omul ocrotit de tine,
Si-i schimbi, cand vrei, la fel de leste, increderea in deznadejde.
EUTYCHUS
Ce voce, voce cunoscuta, imi bate in ureche?
O, Jupiter! Charinus a vorbit?
CHARINUS
Cu bine, scumpi cetateni.
EUTYCHUS
Asteapta-o clipa, Charinus.
CHARINUS
Daca vrei sa flecaretti cu mine, urmeaza-ma.
EUTYCHUS
Ci stai pe loc.
CHARINUS (plecand)
Eu ma grabesc, iar tu, cu vorba, ma-ntarzii.Si se lasa-amurgul.
EUTYCHUS
Charinus, drag prieten, vino, indreapta-ti pasii catre mine.Unde-ai plecat?
CHARINUS
In pribagie.
EUTYCHUS
De ce?
CHARINUS (suspinand)
Ca sa-mi inec amarul.
EUTYCHUS
Ci stai, vin ca prietenaducator de fericire.Frumoasa ta.
CHARINUS
Si ce-i cu dansa?
EUTYCHUS
Am aflat unde este.
CHARINUS
Stii tu, stii?
EUTYCHUS
Nevatamata.
CHARINUS
Unde-i?
EUTYCHUS
Unde stiu eu.
CHARINUS
Se cade ca eu sa stiu.
EUTYCHUS
Te linistesti un pic?
CHARINUS
Cand prinsa mi-i inima de vitejie?De ce nu spui nimic?Vorbeste.Tacerea asta ma ucide.
EUTYCHUS (misterios)
Departe nu-i de noi.
CHARINUS
Putin imi pasa.Unde-i?
EUTYCHUS
In casa noastra.
CHARINUS (dandu-l la o parte)
Da-mi pace si lasa-ma sa-mi vad de cale.
EUTYCHUS
Ba nu, n-am sa te las.
CHARINUS
La drum, picioare, cu toata graba si de-a dreptul
Spre Cipru, daca-al meu parinte ma osandeste in exil.
EUTYCHUS
Esti un nebun, si vorba asta sa n-o mai spui
CHARINUS
Sunt hotarat Sa nu ma las, sa n-am odihna pana n-oi gasi-o.
EUTYCHUS
Dar e-n casa.
CHARINUS (consinuand, fara sa para ca l-a auzit pe E.)
Caci tot ce-a spus a fost minciuna.
EUTYCHUS
Eu adevarul ti l-am spus
CHARINUS
Ajung in Cipru
EUTYCHUS
Hai cu mine, s-o vezi in casa, daca vrei
CHARINUS
O caut.n-o gasesc.
EUTYCHUS
Ma-nfurii.
CHARINUS
Plec si mi-o caut mai departe.
EUTYCHUS
Ia lasa fleacurile astea si intra, rogu-te, cu mine.
CHARINUS
Pe nava urc, pornesc indata.Sunt, iata-acasa.M.am intors.
Din lungul meu exil.
(cu bucurie, intinzand mainile catre prietenul sau)
Eutychus, prieten credincios, salut!
Cum o duci?Ce-mi fac parintii?Ce fac maicuta, tatal tau?
EUTYCHUS
Viseaza, fara doar si poate!
(intorcandu-se catre public)
E-ntr-o ureche.
CHARINUS
Cu toata graba. (se precipita spre Eutychus)
EUTYCHUS
Incet, te rog.Ma calci pe tocuri.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |