Pentru intreprinderile producatoare, problemele principale sunt:
cum sa mentina sau sa sporeasca receptivitatea sa la modificarile cerintelor pietei;
cum sa mentina sau sa sporeasca profitabilitatea
Apoi, in etapa de elaborare a strategiei, intreprinderea trebuie sa ia in considerare urmatoarele:
factorii esentiali de succes pentru ramura industriala respectiva;
resursele de care dispune pentru a concura pe segmentele de piata alese;
elementele principale ale deservirii clientilor.
Pentru ca o firma producatoare sa-si mentina pozitia competitiva intr-un mediu industrial dinamic, functiunile de productie si de logistica trebuie sa:
abordeze reteaua productie/logistica ca intreg;
sa desfasoare programe de imbunatatire sustinute, coordonate pentru diferite activitati pentru a exploata sinergia disponibila.
Orientarea functiunilor de productie si logistica, si prin urmare natura conexiunilor dintre acestea, trebuie sa fie determinate fata de un cadru competitiv predeterminat. Cele doua aspecte ale acestui cadru sunt prezentate in figura de mai jos.
Primul aspect se refera la optiunea strategica pe baza careia compania a decis sa concureze si la numeroasele sarcini de productie si logistica ce decurg din aceasta alegere. Al doilea aspect priveste factorii importanti de succes in industria respectiva, care determina orientarea si sarcinile de baza ale functiunilor de productie si de logistica.
O data alese segmentele de piata pe care va concura, o intreprindere trebuie sa aleaga una din cele doua optiuni strategice de competitivitate fundamentale:
pozitia de lider in domeniul preturilor - sa fie producatorul cu cel mai scazut cost din ramura industriala in care isi desfasoara activitatea sau
diferentierea semnificativa - sa fie vizibil superior sau mult diferit fata de concurenti, in acele aspecte ale activitatii care prezinta interes pentru client. O intreprindere se poate diferentia de concurenta prin: livrari in cel mai scurt timp, siguranta livrarii, superioritatea produsului, serviciul tehnic si altele.
Cand elaboram o strategie pentru realizarea unei sarcini propuse, este necesar sa alegem acele teluri care ofera si flexibilitate strategica. Strategiile de productie si logistica nu trebuie sa anuleze posibilitatea intreprinderii de a opta pentru alte obiective competitive in viitor.
Forta competitiva este data de eficacitatea retelei productie/logistica in ansamblu. Productia si logistica se intrepatrund si sunt interdependente. Productia nu poate fi luata separat de logistica si viceversa.
Deciziile luate in aceste doua domenii angajeaza intreprinderea in structuri de cost pe termen relativ lung si determina, intr-o mare masura, modul in care aceasta concureaza pe pietele alese.
Cele doua coordonate principale ale situatiei sunt localizarea si caracteristicile intrarilor de materiale (furnizorii de materii prime) si localizarea si caracteristicile pietei (clientii). Pentru fiecare intreprindere, exista o configuratie productie/retea de depozite care indeplineste majoritatea conditiilor impuse de aprovizionare sau de piata.
Capacitatea de productie este determinata de localizare si de logistica in felul urmator. In primul rand, capacitatea de productie trebuie sa fie in legatura cu cererea pietei. Rezulta, astfel, ca si capacitatea retelei logistice - aprovizionarea, primirea si procesarea comenzilor, transportul, reteaua de depozite si livrarea catre consumatorul final - trebuie sa fie, de asemenea, conectata la cererea pietei.
In al doilea rand, problema capacitatii consta intr-un numar de optiuni:
catalizatori de capacitate, cum ar fi timpul de lucru suplimentar, schimburile doi si trei, contracte cu o terta parte, rationalizarea gamei de produse si reducerea timpului total;
extinderea dimensiunilor fabricii;
achizitionarea unei fabrici suplimentare intr-un alt loc;
mutarea intr-o unitatea mai mare.
Optiunile (1) si (2) prezinta cel mai redus risc si influenteaza reteaua logistica numai in ceea ce priveste capacitatea suplimentara necesara. Optiunile (3) si (4) nu necesita numai o reevaluare a retelei productie/logistica din punct de vedere al capacitatii, ci implica si o revizuire a strategiei si a localizarii fiecarei unitati (fabrica, depozit) care contribuie la eficacitatea retelei totale. Cu alte cuvinte, o schimbare a localizarii si capacitatii operata la nivelul uneia dintre unitati impune o revizuire a localizarii si capacitatii tuturor celorlalte unitati. Problemele determinate de localizare, capacitate si logistica sunt interconectate.
Punctul de pornire in alegerea configuratiei fabrica/capacitate/filiale il reprezinta strategia competitionala a intreprinderii pe pietele alese - obtinerea celui mai scazut cost sau anumite forme de diferentiere importanta pentru clienti.
Strategia deservirii clientului poate fi gandita ca un proces continuu de crestere, atat a calitatii, cat si a numarului de legaturi dintre firma producatoare si client. Idealul ar fi sa existe o serie de relatii tehnologice bazate pe oameni si informatie, care sa creeze o legatura intre client si companie care sa duca la crearea unei aliante reciproc avantajoase.
Cresterea treptata a fortei de legatura se poate asigura prin aplicarea urmatoarelor procese strategice:
Elaborarea unor strategii de servire a clientului, a unor practici si standarde relevante pentru elementele esentiale ale servirii clientului - de exemplu, disponibilitatea produsului, serviciul de livrare.
Reproiectarea intregului sistem logistic (inclusiv a canalelor de distributie), pentru ca servirea sa devina o forta competitiva la nivelul de operare.
Stabilirea de relatii umane si informationale cu clientii, la nivel de functii si la nivel de conducere generala.
Utilizarea schimbului electronic de date, pentru transmiterea informatiei referitoare la schimbarile de solicitari, reduce nesiguranta si potentialul de conflict.
Aceasta forma de abordare strategica contine cateva aspecte privind interfata productie/logistica aspecte care trebuie abordate:
prognozele;
sistemele orientate catre client;
sistemele orientate catre furnizor;
configuratia fabrica/depozit local;
planificare generala.
Rolul general al prognozei de productie pe termen scurt si mediu este de a contribui la asigurarea disponibilitatii stocului pentru clienti. Aceasta include utilizarea planului necesarului de distributie acolo unde este cazul. Pe termen lung, prognoza la nivel de grup de produse si prognoza pentru noile produse iau o mare insemnatate pentru deciziile privind capacitatea de productie si flexibilitatea. In ramurile industriale unde timpul total de achizitie a echipamentului capital este considerabil, importanta prognozei este evidenta.
Punctul slab al prognozarii pe termen lung il constituie incapacitatea de a furniza informatii despre viitoarele produse si de a transpune previziunile in planuri concrete, care sa influenteze sistemele de planificare si control. In ceea ce priveste informarea despre viitoarele produse, este interesant de remarcat cat de putine informatii solicita, de fapt, departamentul de productie. Specialistii in marketing evita, in general, sa faca prognoze privind noile produse, si totusi s-ar evita multe intreruperi de fabricare a celorlalte produse in etapa de lansare a unui nou produs, daca s-ar face putina preplanificare.
Sistemele din cadrul intreprinderii trebuie sa fie angrenate in indeplinirea scopurilor generale ale firmei. In cadrul functiunilor de productie si logistica, sistemele tind sa se concentreze mai mult asupra obiectivelor lor zilnice. Sistemele de primire a comenzilor si de procesare a comenzilor de vanzare sunt proiectate avand ca punct central clientul. Sistemele de management al materialelor (controlul si planificarea productiei, aprovizionarea) tind sa reflecte clientul numai indirect. Atentia se indreapta, mai degraba, catre interior decat catre exterior.
Sistemele companiei trebuie sa se orienteze din ce in ce mai mult catre urmatoarele probleme:
cum sa consolideze relatia cu clientul;
cum sa integreze furnizorii cat mai eficient in lantul total al ofertei cu scopul de a imbunatati semnificativ servirea clientului.
Sistemele instalate de intreprindere trebuie sa aiba capacitatea de a forma cu clientul o legatura reciproc avantajoasa. De asemenea, aceste sisteme trebuie sa sprijine formarea de aliante strategice cu furnizorii. Intr-o alianta strategica, furnizorul si producatorul stabilesc o relatie comerciala din care sa obtina beneficii sinergice similare cu cele obtinute prin integrarea in amonte/in aval, dar fara riscurile si atributele negative ale acesteia din urma.
Localizarea, natura si performanta de operare a unitatilor productive, a depozitelor centrale si a celor locale, influenteaza foarte mult atat costul, cat si nivelul serviciilor. Pe termen lung, si in combinatie cu alti factori (sisteme, furnizori), configuratia fabrica/filiale este un fundament structural major pentru reducerea costurilor totale ale lantului ofertei. Cand legaturile dintre producator si client si intre producator si furnizor sunt complete, o regandire a retelei logistice (a lantului ofertei) de la furnizor pana la client va fi necesara, din doua motive:
Tehnologia disponibila, in special tehnologia informatiei, va permite cateva configuratii fabrica/filiale, care n-ar fi fost posibile inainte.
Va exista o nevoie continua de reducere a costului retelei
O trasatura esentiala a acestui proces va fi necesitatea implicarii intr-o maniera potrivita, atat a clientilor, cat si a furnizorilor. Acesta va fi un domeniu nou pentru multe firme si va necesita reevaluarea valorilor si a obiectivelor in unele cazuri.
Planul general de productie influenteaza buna functionare a mai multor departamente (productia, logistica, marketingul, finantele). Totusi, de cele mai multe ori, el este realizat de un singur departament, in izolare fata de celelalte. In sens operational, planul general de productie se ocupa in primul rand de disponibilitatea stocului in conditiile unei serii de restrictii cum este capacitatea.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |