Tipuri de gestiune a stocurilor

Tipuri de gestiune a stocurilor

Din studiul realitatii existente pe teren s-a ajuns la concluzia ca exista mai multe tipuri de gestiune, care se diferentiaza intre ele prin conditiile in care se desfasoara procesele de stocare, de natura si caracteristicile cererii pentru consum, de natura resurselor materiale care se aprovizioneaza, de caracteristicile surselor de furnizare. Astfel vom avea urmatoarele tipuri de gestiune a stocurilor.:

Gestiunea cu cerere constanta la intervale egale. Care prevede ca reaprovizionarile pentru intregirea stocului curent sa se faca in loturi egale din punct de vedere cantitativ. Acest tip de gestiune permite constituirea stocului de siguranta, dimensiunea acestuia din urma constituind si nivelul de alarma. Este considerat ca fiind tipul clasic de gestiune.

Gestiunea cu cerere variabila la intervale egale. Implica reaprovizionarea cu loturi variabile ca marime care trebuie estimate la momentele calendaristice cand se are in vedere desfasurarea actiunilor de comanda-reaprovizionare si care trebuie sa tina seama de stocul existent in momentul respectiv in depozitele firmei. Este un tip de gestiune dificil de condus care nu exclude posibilitatea aparitiei lipsei de stoc

Gestiunea cu cerere variabila la intervale inegale. La aceasta nu se cunosc momentele calendaristice de lansare a comenzilor (se determina prin extrapolare), problema estimarii este mai dificila decat in momentul anterior.) Este specifica unitatilor prestatoare de servicii sau a celor cu productie nenominalizata.

Gestiunea de tip (S,s) sau cu doua depozite. Se caracterizeaza prin faptul ca intervalele si cererile sunt variabile, lotul de aprovizionare este constant iar lansarea comenzilor de reaprovizionare se declanseaza in momentul cand se atinge in procesul miscarii stocului curent un nivel de aprovizionare prin care se defineste, de fapt, momentul de reaprovizionare. Denumirea de gestiune de tip "S,s" este data de nivelul de reaprovizionare ( "s") si marimea lotului "S". Sistemul permite organizarea unui stoc de siguranta. Optimizarea unei gestiuni de acest gen implica stabilirea celor doua niveluri s si S in asa fel incat procesul de formare-detinere a stocurilor sa se realizeze cu cheltuieli minime.