Corelatii si factorii de influenta a nivelului stocurilor de productie

Corelatii si factorii de influenta a nivelului stocurilor de productie.

Stocul de productie este un indicator important a activitatii economice a intreprinderii. De volumul si structura stocurilor depind eforturile investitionale pe care trebuie sa le faca firma industriala pentru achizitionarea aducerea si depozitarea resurselor stocate.

Stocul de productie face parte din sistemul general de indicatori si intra in diverse corelatii, in cadrul unui sistem complex de corelatii, de determinare si fundamentare, de conditionare si cauzalitate cu mai multi indicatori ai activitatii economice.

Prima corelatie este cu capitalul social, deoarece stocurile sunt o parte a acestuia. Pe masura ce stocurile se prelucreaza, intra in procesul de productie si devin produse finite, sau ajung incorporate in lucrari care urmeaza a fi facturate clientilor.

Ce a de-a doua corelatie este cu veniturile firmei care reprezinta sursa de finantare a stocurilor. O situatie financiara favorabila se caracterizeaza printr-un raport continuu descrescator intre volumul de stocuri de resurse materiale si veniturile firmei industriale.

A treia corelatie este cea cu viteza de rotatie a capitalului (mijloacelor) circulant. Orice  diminuare a stocurilor determina accelerarea vitezei de rotatie a acestuia

A patra corelatie semnificativa se stabileste cu indicatorii din planul de aprovizionare, in sensul ca stocul de productie devine un indicator distinct al planului de aprovizionare sub denumirea de stoc la sfarsit de an, care va trebui sa aiba o anumita dimensiune si o anumita structura. Pe de alta parte necesarul de materiale pentru indeplinirea programului de productie imbraca, intre primirea receptia si darea lui in productie, forma stocului curent. Prin urmare rezulta ca volumul fizic si valoric al necesarului de materiale pentru indeplinirea planului de productie determina in mod direct nivelul de formare a stocului curent, al stocului de productie si a capitalului circulant aferent.

A cincia corelatie este intre stocul productiei si volumul productiei. Dimensiunea stocurilor influenteaza potentialul productiv al intreprinderii. Dar si activitatea productiva influenteaza dimensiunea stocurilor. Concluzia este una: firmele trebuie sa-si constituie stocuri asortate in cantitati minim necesare si suficiente.

Alta corelatie este intre stocul de productie si normele de consumuri specifice. Este vorba despre acele consumuri inscrise in documentatiile tehnice si care sunt utilizate pentru determinarea stocurilor pentru productie.

Ultima corelatie este intre stocul de productie si costurile de productie. Prin care se reflecta cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor respective ( diverse taxe, dobanzi bancare, impozite, cheltuieli de conservare, asigurari, etc.).

Factorii de influenta a nivelului de formare a stocurilor sunt:

v    Frecventa livrarilor de la furnizori. Trebuie stabilita in functie de conditiile concrete de livrare pe care le are furnizorul, dar si pe cele de primire pe care le are beneficiarul. Este important sa se cunoasca de catre clienti strategia de vanzare a furnizorului, deoarece aceste strategii pot influenta nivelul stocurilor. De obicei furnizorul opteaza pentru una dintre variantele: livrarea alternativa (care conduce la livrarea la clienti a unor stocuri pentru perioade de timp mai lungi) sau livrarea simultana (care actioneaza invers si ii avantajeaza pe clienti).

v    Cantitatea minima care poate fi comandata. De regula este stabilita de catre furnizor. Acest factor ii dezavantajeaza pe producatorii mici deoarece le supradimensioneaza stocurile. Acestia pot opta pentru sistemul de aprovizionare en-gros.

v    Capacitatea de transport in corelatie cu distanta de transport. Vizeaza realizarea transportului de materii prime cu cheltuielile cele mai mici

v    Conditiile naturale si de clima. Determina uneori constituire stocurilor de iarna datorita influentei nefavorabile a acestui anotimp.

v    Proprietatile fizico chimice. Influenteaza durata de stocare in timp.

v    Capacitatea de stocare existenta. Sau care ar putea fi inchiriata. Stocarea peste aceasta limita nu se poate face normal decat prin extinderea spatiilor de depozitare si amenajarea corespunzatoare a acestora in concordanta cu tipul marfurilor care trebuie depozitate.

v    Volumul si structura productiei. Conditioneaza direct structura materiala a stocurilor. Indirect, prin necesarul de resurse pentru realizarea programelor de productie si consumul mediu zilnic influenteaza nivelul de formare a stocurilor.

v    Normele de consum si consumurile standard. Influenteaza indirect nivelul de constituire a stocurilor.

v    Volumul pe structura al productiei si normele de consum. Fac parte din categoria de indicatori care intra pe de o parte in corelatie cu stocul de productie, iar pe de alta parte se transpun in factori de influenta indirecta si directa (dupa caz) a nivelului si structurii stocurilor prevazute pentru constituire.

v    Durata de comanda si aprovizionare. Conditioneaza nivelul de constituire a stocurilor de siguranta.

v    Durata de conditionare si pregatire. Influenteaza nivelul de formare a acestor stocuri.

v    Durata estimata a perioadei de iarna. Influenteaza dimensiunea acestui stoc.

v    Cheltuielile de lansare a comenzilor de aprovizionare ca si cele de stocare. Impun formarea stocurilor pe criterii economice.

v    Periodicitatea fabricatiei la producatori. Conditioneaza intervalul minim la care se pot aproviziona resursele materiale de la sursa directa. Indicatorul nu ii afecteaza pe cei care se aprovizioneaza din surse en-gros care au stocuri suficiente pentru a realiza o aprovizionare continua.

v    Amplasamentul stocurilor de resurse materiale. Influenteaza volumul stocurilor care se formeaza la subunitatile de consum ale unitatii mama, sub forma stocurilor pentru transport intern