Diagnosticarea viabilitatii economice si manageriale
Scopul si importanta analizei diagnostic
In spatiul socio-economic in care activeaza, intreprinderea trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta economico financiara.
Intreprinderea reprezinta o entitate socio-economica de sine statatoare, cu o structura proprie delimitata in timp si spatiu, astfel incat partenerii sai sunt considerati ca facand parte din interiorul sau, iar altii din exteriorul sau. Pentru a fi viabile si pentru a putea desfasura o activitate continua in mediul lor institutional, intreprinderile intra in relatii de interconditionare cu factorii existenti in mediul lor ambiant, fiind sustinute in demersul economic de clienti, furnizori, forta de munca, banci, institutii guvernamentale si bugetare etc, cu intentia declarata sa demonstreze ca sunt capabile sa desfasoare o activitate eficienta.
Analiza reprezinta o metoda de cercetare care consta in descompunerea sau desfacerea unui intreg (obiect, fenomen sau proces) in elementele sale componente, procedand la identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care le-a generat.
Analiza economico-financiara1 reprezinta un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe, in vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia economico-financiara a unui agent economic, identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care au determinat-o, precum si a rezervelor interne de imbunatatire a acesteia, din punctul de vedere al utilizarii eficiente a resurselor.
Diagnoza presupune cercetarea functionarii sistemului sub raport structural si functional cauzal si se intemeiaza pe baza informatiilor de stare ale acestora. In intreprinderi intre obiectivele prestabilite si cele efectiv realizate pot aparea neconcordante ce conduc la dereglarea functionarii sistemului.
Pe baza analizei se stabilesc abaterile fata de termenul de referinta, se determina eventualele puncte de dezechilibru, se stabilesc factorii si cauzele dereglarii sistemului.
Calitatea diagnosticului depinde de masura in care s-au identificat cauzele generatoare de disfunctionalitati si aspectele pozitive si, ulterior, de corelarea recomandarilor cu cauzele respective.
" Prin urmare, scopul analizei diagnostic este ca, in urma reglarii sistemului, sa se ajunga la o comanda optima, astfel incat sa se asigure maximizarea functiei obiectiv".1
Prin analogie cu medicina, diagnosticul presupune atat un studiu al starii pacientului (simptomologia), determinarea cauzelor (etimologia), cat si prescrierea masurilor de remediere corespunzatoare(terapeutica).
In acceptiunea specialistului Jean Pierre Thibout, analiza diagnostic urmareste sa gasesca raspuns unor probleme, cum ar fi:
Care sunt rezultatele intreprinderii!"?
Daca sunt sau nu satisfacatoare si de ce?
Cum au fost performantele?
Care sunt performantele si obiectivele dorite?
Ce trebuie facut pentru atingerea lor?
Care sunt masurile concrete ce se urmaresc a fi intreprinse, atat pe termen scurt cat si pe termen lung?
In opinia lui Peter Druker, recunoscut specialist in management, un conducator eficient consacra 50% din timpul sau diagnosticarii activitatii.
In diagnosticare este esential sa se inteleaga obligativitatea implicarii macanismului cauza-efect. Dupa cum afirma un specialist in management, "dereglarile in functiunea intreprinderii apar ca urmare, fie a deficietelor in elaborarea programului, fie a deficientelor aparute in executarea obiectivelor, in sistemul motivatiilor si schimbarii conditiilor dupa inceperea executiei"2.
. Obiectivele si succesul analizei diagnostic
Obiectivele analizei diagnostic sunt:
realizarea unui sistem de organizare si conducere corespunzatoare etapei in care se afla, care sa dea o structura echilibrata unitatii turistice si sa asigure indeplinirea corespunzatoare a functiilor sale;
prevenirea fenomenelor producatoare de dezechilibre structurale sau dezechilibre functionale ca urmare a influentei factorilor interni si externi, a caror integrare in sisteme trebuie facuta fara deranjamente;
gasirea cailor si mijloacelor de remediere a eventualelor dezechilibre si tulburari puse in evidenta in cadrul sistemului de organizare si conducere existent;
precizarea directiilor de dezvoltare a rezultatelor favorabile din sistem si a performantelor ce se vor obtine cu o utilizare eficienta a resurselor disponibile.
Succesul analizei diagnostic depinde de respectarea urmatoarelor cerinte:
analiza diagnostic presupune observarea, identificarea, analiza problemelor si elaborarea recomandarilor si solutiilor optime;
in cadrul analizei diagnostic nu se prescriu solutii "prefabricate";
analiza diagnostic se desfasoara intr-o perioada limita de timp
( maxim 2-3 saptamani);
analiza diagnostic trebuie efectuata de specialisti in organizare si conducere care sa nu fie in cadrul intreprinderii analizate pentru a putea indeplinii criteriul obiectivitatii;
solutiile si recomandarile in analiza diagnostic depind in cea mai mare masura de modul in care "pacientul" a fost convins de necesitatea luarii unor masuri coercitive.
3. Prezentarea societatii comerciale General Construct S.A.
Istoricul firmei General Construct S.A.
Firma a fost infiintata in anul 1959, sub denumirea de " Intreprinderea de Constructii -Montaj nr, 2", transformandu-se in ianuarie 1991 in societate pe actiuni cu capital mixt, numindu-se S.C GENERAL CONSTRUCT S.A.
Creata pentru executarea unor ansambluri de locuinte si a unor cladiri socio-culturale in capitala Romaniei, firma a realizat in decursul existentei sale peste 40.000 locuinte pe principalele artere si in zonele rezidentiale ale Bucurestiului, scoli si gradinite, magazine, precum si cladiri devenite reprezentative prin solutiile arhitectonice, dimensiuni si calitatea executiei:
Dupa anul 1990, firma a preluat in subantrepriza si lucrari ale unor caldiri de locuinte si cladiri sociale in strainatate.
In Germania au avut ca partener firme de constructii ca: Walter Bau, Weyss & Freitag, Bilfinger Berger, Dywidag, Zublin, Radmer Bau, Hama, Klett & Schimpf, Strabag.
In Israel au colaborat cu firma "Solel Boneh".
De la data construirii ca societate pe actiuni, firma GENERAL CONSTRUCT S.A a executat lucrari socio-culturale in Centrul Civic al orasului: sedii de ministere, blocuri de locuinte in zonele Izvor - Cosbuc, Decebal, Unirii, sedii de birouri pentru Banca Agricola, pentru firma SITRACO, pentru Institutul Bancar al Bancii Nationale, lucrari industriale: hale la firma " Coca - Cola" , aeroportul Otopeni, etc.
In ultimii 3 ani, firma a realizat cu precadere lucrari socio-culturale si de tip industrial, dupa cum urmeaza:
In prezent , S.C. GENERAL CONSTRUCT S.A este privatizata in proportie 100% avand ca actionar majoritar pe domnul Eftimie Pluti care detine 80% din actiuni fiind in acelasi timp presedintele Consiliului de Administratie si Directorul General al firmei.
Politica firmei este orientata catre exigentele beneficiarilor si ale pietei, carora General Construct SA le raspunde prin servicii oferite cu profesionalism.
Perfectionarea continua a sistemului de management al calitatii conform cu cerintele standardului ISO 9001 si Legii 10/1995 conduce la cresterea performantelor, a calitatii serviciilor si a credibilitatii firmei.
Din punct de vedere al resurselor umane, se urmareste formarea si pregatirea permanenta a personalului, firma considerand ca principalul capital al unei societati este reprezentat de oameni.
De asemenea, Consiliul de Administratie se angajeaza prin autoritatea de care dispune, sa asigure resursele necesare pentru imbunatatirea continua a sistemului.
3.2. Domeniu de activitate
Activitatea de baza a firmei S.C GENERAL CONSTRUCT S.A. cuprinde:
Toate veniturile si cheltuielile sunt evidentiate direct in moneda nationala.
Atributiile, responsabilitaile si competentele organismelor participative de management sunt evidentiate in "Statutul firmei" si "Rgulamentul de organizare si functionare." Pentru personalul de management documentele ce consemneaza sarcinile, competentele si responsabilitatile sunt "Fisele de post".
Situatia economico - financiara
Dinamica situatiei economico - financiara inregistrata in perioada 2003 - 2005 este evidentiata prin intermediul unor indicatori economici dupa cum se arata in tabelul 1.
Tabel 1 - RON-
Nr crt |
Indicator | ||||
Cifra de afaceri | |||||
Nr mediu de salariati (pers) | |||||
Active circulante | |||||
Active circulante - stocuri | |||||
Creante | |||||
Active totale | |||||
Profit brut | |||||
Profit net | |||||
Cheltuieli totale | |||||
Venituri totale | |||||
Capitaluri proprii |
| ||||
Capital permanent | |||||
Datorii pe termen scurt | |||||
Rata lichiditatii generale (%) | |||||
Rata lichiditatii reduse (%) | |||||
Rata lichiditatii imediate (%) | |||||
Rata rentabilitatii economice (%) | |||||
Rata datoriilor (%) | |||||
Durata de recuperare a creantelor (zile) | |||||
Viteza de rotatie a stocurilor (zile) | |||||
Viteza de rotatie a activelor circulante (zile) | |||||
Rata rentabiliatii financiare (%) | |||||
Perioada de rambursare a obligatiilor pe termen scurt (zile) | |||||
Rata rentabilitatii economice (%) | |||||
Rata rentabilitatii veniturilor (%) | |||||
Rata rentabiliatii cheltuielilor(%) |
3.4 Sistemul de management si componentele sale
3.4.1 Analiza subsistemului metodologic
La nivelul societatii se utilizeaza integral sau partial unele metode si tehnici manageriale care faciliteaza exercitarea proceselor de management in conditii normale.
.Subsistemul metodologic - evidentiaza , la nivelul societatii General Construct S.A urmatoarele aspecte mai importante:
3.4.2 Analiza subsistemului organizatoric
Aceasta componenta manageriala se regaseste sub forma organizarii procesuale si organizarii structurale. In ceea ce priveste organizarea procesuala observam existenta celor 5 functiuni de baza ale intreprinderii (cercetare-dezvoltare, productie, financiar-contabila, de personal, comerciala).
Organizarea structurala este evidentaiata in documentele de formalizare a structurii organizatorice, respectiv:
Regulamentul de organizare si functionare cuprinde:
Organigrama este una piramidala, specifica unei structuri organizatorice de tip ierarhic- functional (vezi anexa 1). Organigrama corespunde, in general exigentelor metodologice si de continut impuse de managementul stiintific. Ea cuprinde toate componentele primare:posturi, functii, niveluri ierarhice, ponderi ierarhice, compartimente si relatii organizatorice.
Fisele de post sunt elaborate pentru fiecare angajat in parte si cuprinde date referitoare la:
Aceste fise de post sunt actualizate din cand in cand deoarece unii membrii ai organizatie mai primesc diverse sarcini pe parcursul activitatii lor. Totusi chiar daca acestea exista si cuprind toate elementele necesare (ceea ce constituie un aspect pozitiv), acestea nu sunt corect intocmite deoarece:
- sarcinile, responsabilitatile, competentele sunt foarte detaliate;
- lipsesc obiectivele individuale;
- ar trebui ca pentru fiecare sarcina sa exista o responsabilitate respectiv o competenta;
- nu sunt datate si semnate de catre titularul postului si de o persoana din conducere.
Un element important al structurii organizatorice il constituie dimensiunea umana a componentelor acesteia, "incadrarea cu personal" prezentata in continuare:
Incadrarea cu personal a structurii organizatorice
la General Construct S.A
Tabelul 2
Nr. crt |
Personal |
Numar |
Total personal, din care | ||
Personal de management | ||
Personal de executie | ||
Muncitori - direct productivi - indirect productivi |
|
|
Personal cu studii superioare | ||
Personal cu studii medii | ||
Personal cu pregatire generala |
Din punct de vedere al resurselor umane, se urmareste formarea si pregatirea permanenta a personalului, firma considerand ca principalul capital al unei societati este reprezentat de oameni.
De asemenea, Consiliul de Administratie se angajeaza prin autoritatea de care dispune, sa asigure resursele necesare pentru imbunatatirea continua a sistemului.
Din punct de vedere al incadrarii cu personal se apreciaza ca situatia este normala. Totusi numarul de personal prezentat in tabelul 2, reprezinta numarul persoanelor angajate pe perioada nedeterminata, adica reprezinta personalul permanent al societatii. In cazul in care exista lucrari de constructii, in care se necesita mai multi oameni, se prefera angajarea unor persoane care sa lucreze cu "ziua".
Din punct de vedere al pregatirii profesionale, doar personalul de management si o parte din muncitorii indirect productivi au pregatire superioara. Totusi ponderea personalului cu pregatire superioara este de 42.5%, ponderea personalului cu pregatire medie este de 47.5% iar personalul cu pregatire generala reprezinta 10%.Media de varsta a salariatilor din cadrul firmei este medie, fiind cuprinsa intre 38-42 ani.
3.4.3 Analiza subsistemului decizional
Componenta a managementului firmei, subsistemul decizional cuprinde atat deciziile microeconomice, cat si mecanismele de adoptare a acestora. Deciziile sunt destul de dese fiind luate in special de managerul general in probleme ce tin de strategie.
Din punct de vedere tipologic se remarca o pondere ridicata a deciziilor:
1. dupa orizontul de timp si implicatiile asupra firmei exista decizii tactice cu intervale de timp ce nu depasesc decat ocazional un an dar cu influente directe asupra unor componente importante din cadrul firmei;
2. dupa natura variabilelor implicate deciziile sunt certe cu variabile controlabile si anticipare cat mai exacta a rezultatelor;
3. dupa numarul de criterii decizionale avem decizii multicriteriale in sensul abordarii problemelor decizionale intr-un context mai larg dat de mediul ambiant;
4. dupa frecventa adoptarii se remarca decizii periodice si aleatorii;
5. dupa amploarea decidentului se observa deciziile colective.
Din punct de vedere calitativ se remarca respectarea cerintei de:
- imputernicire a deciziei, respectiv adoptarea acesteia de catre persoana sau grupul de persoane carora le este circumscrisa competenta necesara;
- integrarea deciziilor in ansamblul deciziilor microeconomice: necesita stabilirea unuia sau unor obiective decizionale care sa faca parte din sistemul categorial de obiective ale firmei;
- oportunitatea deciziei: cerinta exprimata prin aceea ca orice decizie trebuie adoptata si aplicata intr-un interval de timp considerat optim - atesta ca deciziile adoptate se incadreaza partial in acest parametru. Situatia este favorabila pentru ca adoptarea respectivelor decizii a fost dictata, din ratiuni economice si manageriale, de aparitia unor probleme majore, complexe, nerezolvate in trecut;
In legatura cu procesele decizionale strategico-tactice, este necesar ca aceste procese sa urmareasca etapele:
definirea problemei decizionale
stabilirea obiectivelor si criteriilor decizionale
stabilirea variantei decizionale
alegerea variantei optime
aplicarea deciziei
evaluarea rezultatelor aplicarii deciziei
3.4.4 Analiza sistemului informational
Componenta majora a managementului firmei, prin care se asigura, pe de o parte, fundamentarea deciziilor si, pe de alta parte, fundamentarea actiunilor necesare pentru aplicarea acestora, sistemul informational este principalul furnizor de informatii fara de care nu pot functiona celelalte subsisteme.
Analiza acestuia se axeaza pe aspectele metodologice, de analiza si cuprinde:
a. Informatiile care circula in sistem
Gama de informatii care circula in prezent, prin fluxurile si circuitele informationale este foarte variata, situatie ce reclama multe documente informationale. Totusi nu toate informatiile cuprinse in sistem sunt valorificate in procese decizionale si actionale adecvate; existenta lor in exces nu face decat sa complice sistemul informational si sa genereze unele deficiente majore, precum redundanta ori supraincarcarea circuitelor informationale.
b. Fluxurile si circuitele informationale
Acestea reprezinta "traseul" parcurs de informatiile regasite in diverse documente (situatii informationale), de la emitatori la beneficiari. Circuitele nu sunt clar definite dar totusi nu exista probleme majore, ca de exemplu ajungerea documentelor in alte departamente decat cele carora li se adreseaza, cu toate ca firma are un numar destul de mare departamante. Un punct slab al firmei prin prisma acestei analize este faptul ca legaturile informationale dintre compartimente, precum si activitatea informationala a fiecarui compartiment in parte nu este reflectata in regulamentul de organizare si functionare
c. Mijloacele de tratare a informatiilor
Un punct slab in cadrul societatii General Construct S.A il constituie faptul ca, intr-o masura destul de mare, mijloacele de tratare a informatiilor sunt manuale. De exemplu, in cadrul activitatilor financiar contabile, majoritatea documentelor si situatiilor informationale se realizeaza pe formulare tipizate, ceea ce denota o anumita preocupare a conducerii pentru reducerea volumului de munca a celor care intocmesc aceste documente. De asemenea frecventa intocmirii documentelor difera de la caz la caz, insa majoritatea se intocmesc de mai multe ori pe zi atunci cand apare o anumita cerinta. Prin urmare mijloacele de tratare a informatiilor sunt in mare parte, manuale, ceea ce face ca transmiterea informatiilor sa nu se faca in timp util.
3.5 Puncte forte si puncte slabe economice si manageriale
3.5.1 Puncte forte economice si manageriale
3.5.2 Puncte slabe economice si manageriale
3.6 Analiza situatiei generale a cheltuielilor firmei
In Tabelul 3 se prezinta situatia principalelor cheltuieli ale firmei. Valorile prezentate in tabel sunt exprimate in RON.
Tabel 3
Nr crt |
Denumire indicator | |||
Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile | ||||
Cheltuieli cu energia si apa | ||||
Alte cheltuieli materiale | ||||
Cheltuieli materiale (rd 1+2+3) | ||||
Cheltuieli privind prestatiile externe | ||||
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate | ||||
Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate | ||||
Salarii | ||||
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala | ||||
Total cheltuieli cu personalul (rd 8+9) | ||||
Cheltuieli cu amortizarile si provzioanele | ||||
Cheltuieli de exploatare - TOTAL (rd 4+5+6+7+10+11) | ||||
Venituri din exploatare | ||||
Cheltuieli financiare | ||||
Venituri financiare | ||||
Cheltuieli exceptionale | ||||
Venituri excetionale |
3.6.1 Analiza structurala a evolutiei principalelor categorii de cheltuieli
Tabel 4 %
Nr crt |
Denumire indicator | |||
Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile | ||||
Cheltuieli cu energia si apa | ||||
Alte cheltuieli materiale | ||||
Cheltuieli materiale | ||||
Cheltuieli privind prestatiile externe | ||||
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate | ||||
Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate | ||||
Salarii | ||||
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala | ||||
Total cheltuieli cu personalul | ||||
Cheltuieli cu amortizarile si provzioanele | ||||
Cheltuieli de exploatare - TOTAL (rd 4+5+6+7+10+11) |
Din analiza Tabelului 4, se observa ca in perioada analizata, cheltuielile au diferite evolutii. Astfel valoarea cheltuielilor materiale a crescut in anul 2004, comparativ cu 2003. In anul 2005 valoarea acestora a scazut cu 27.03 puncte procentuale comparativ cu anul 2004, aceasta scadere fiind semnificativa.
In anul 2003, din valoarea totala a cheltuielilor de exploatare ponderea cea mai mare o ocupa cheltuielile materiale (55.01%), urmata de cheltuielile privind prestatiile externe (22.69%). Cheltuielile cu personalul au o pondere de 17.45% din totalul cheltuielilor de exploatare. In anul 2003, cheltuielile cu personalul au inregistrat valoarea cea mai mare, deoarece in anul 2004 cheltuielile cu personalul au avut o pondere de 12.52 % iar in 2005 13.7%. Acest situatie se datoreaza in cea mai mare parte scaderii numarului mediu de personal, acesta fiind de 79 salariati in anul 2003 si 40 salariati in anul 2005.
De asemenea, analizand cheltuielile cu personalul se observa ca in anul 2004 au fost mai mici decat in anul 2005, cu toate ca numarul mediu de personal a fost mai mare in anul 2004 (61 salariati) comparativ cu 2005 (40 salariati), aceasta situatie indicand faptul ca a crescut salariul mediu pe muncitor.
In anul 2004, cheltuielile de exploatare au inregistrat valoarea cea mai ridicata comparativ cu perioada analizata.
3.6.2 Analiza eficientei economice cu ajutorul indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri
Aprecierea eficientei economice se realizeaza prin intermediul indicatorului "cheltuieli la 1000 lei venituri". Marimea acestuia se poate determina atat la nivel global de activitate al firmei - cheltuieli la 1000 lei venituri totale, cat si pe fiecare tip de activitate in parte: exploatare, financiara si respectiv exceptionala.
Cheltuieli
C = ────────── *1000
Venituri
Indicator |
U.M | |||
Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale |
RON | |||
Cheltuieli din exploatare la 1000 lei venituri din exploatare |
RON |
In general situatia firmei este buna, inregistrandu-se profit. In anul 2003 si 2004 valoarea cheltuielilor la 1000 lei venituri inregistreaza o valoare destul de mare, cu toate acestea situatia ramane favorabila. In anul 2005 valoarea cheltuielilor la 1000 lei venituri inregistreaza valoarea cea mai buna, nivelul acestora scazand de la 99.23% (2004) la 47.45% .
3.6.3 Puncte forte ale situatiei generale a cheltuielilor firmei "General
Construct S.A"
3.6.4 Puncte slabe ale situatiei generale a cheltuielilor firmei "General
Construct S.A"
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |