Importanta fidelitatii masuratorilor in evaluarea calitatii

Importanta fidelitatii masuratorilor in evaluarea calitatii

Fidelitatea masurarii are o importanta deosebita in activitatea legata de controlul si asigurarea calitatii. Pornind de la conceptia de prevenire in cadrul functiei calitatii s-a largit sfera de cuprindere a obiectivelor masurarii, asa cum ilustreaza Figura nr.3.6..

Fig.nr.3.6. Utilizarea masurarilor, pentru obtinerea de date, nec esare calculului statistic.

Se observa ca masurarea furnizeaza informatii sau decizii nu numai despre unitatile de echipament individuale, ci si despre loturile, procesele tehnologice si instrumentele de masura propriu-zise. Din aceasta cauza este necesara ca alegerea sistemelor de masurare sa se faca pe baza costului total si a costului necesar pentru operatii preventive.

Aceste obiective determina ca alegerea sistemelor de masurare sa se realizeze nu numai pe baza costului propriu-zis al sistemului, ci si pe evaluarea costului total de obtinere a datelor necesare in vederea actiunilor preventive. Este necesara in acest caz compararea sistemelor de masurare prin atribute si cele prin variabile asa cum se prezinta in Tabelul 3.4.:

Tabelul 3.4.

COMPARATIE INTRE SISTEMELE DE MASURARE PRIN ATRIBUTE SI PRIN VARIABILE

Analizand datele din tabel se pare ca este mai rentabil utilizarea sistemului de masurare prin variabile. Cu toate acestea, in general este preferat sistemul de masurare prin variabile datorita economiilor obtinute la costurile cu obtinerea datelor corecte (inregistrarea datelor complexa, valoarea ridicata a informatiei unei observatii sau numarul redus de observatii necesare).

Un mijloc de masurare chiar daca este utilizat corect, poate sa nu asigure o citire egala cu valoarea adevarata a marimii masurate. Apar astfel problemele legate de justetea si fidelitatea mijlocului de masurare.

Justetea unui aparat de masura reprezinta gradul in care media unei lungi serii de masurari repetate efectuate cu ajutorul unui aparat asupra unui singur exemplar dintr-un echipament, difera fata de valoarea adevarata a acelui echipament.

Fidelitatea unui aparat de masura reprezinta gradul in care aparatul repeta rezultatele sale atunci cand se efectueaza masurari repetate asupra aceluiasi exemplar de echipament.

Eroarea de masurare reprezinta diferenta dintre valoarea adevarata si valoarea masurata. Aceasta eroare poate sa afecteze deciziile privitoare la calitatea echipamentului cat si a productiei.

In firmele industriale apar in general numeroase controverse datorate diferentelor de masurare. Sectiile de productie nu sunt de acord cu rezultatele compartimentului de control, incercarile de laborator dau de multe ori rezultate contradictorii, iar masurarile efectuate de beneficiari si de producator nu concorda din cauza diferentelor intre mijloacele si procedeele de masurare.

Pentru rezolvarea acestor divergente este necesara efectuarea unor citiri duble cu cele doua aparate asupra echipamentelor identice si analizarea diferentelor atat in ceea ce priveste justetea cat si fidelitatea. Se vor calcula abaterile medii si abaterile medii patratice pentru a se determina nivelul de semnificatie.

O alta solutie ar fi dezvoltarea unui nou sistem de masurare, bazat pe participarea mai multor intreprinderi din acelasi domeniu de activitate. In cadrul acestui sistem, se organizeaza o serie de teste cu ajutorul carora se asigura date corespunzatoare, fiecare intreprindere cunoscandu-si situatia relativa a mijloacelor proprii de control fata de celelalte firme si initiind programe pentru mentinerea justetei echipamentului de masura.

Pentru a se obtine rezultatele asteptate este necesara crearea unui comitet de coordonare recunoscut de catre un anumit organ oficial de standardizare.

3.3.4. Normele metodologice privind calculul indicatorilor de calitate

In prezent, in Romania s-au experimentat in industrie unele norme metodologice cu privire la calculul indicatorilor calitatii echipamentelor industriale, cu scopul crearii unui mecanism de stimulare a cresterii raspunderii angajatilor pentru calitatea echipamentelor. Indicatorii urmariti [B.01] sunt:

a) Ponderea productiei de calitate superioara in totalul productiei realizate (I₁), prin care se reprezinta proportia productiei fizice (valorice) de calitate superioara (Q_s) in totalul productiei (Q_t):

Q_s

I₁ = --- x 100 (3.11.)

Q_t

b) Ponderea productiei fara defecte de calitate in totalul productiei fabricate (I₂), indicator ce se calculeaza ca raport intre productia fara defecte de calitate (Q_b) si cantitatea (valoarea) totala a productiei fabricate (Q_t):

Q_b

I₂ = --- x 100 (3.12)

Q_t

Prin produs fara defecte de calitate se intelege orice piesa, subansamblu, semifabricat, produs finit si serviciu care se incadreaza in parametrii de calitate inscrisi in documentatia tehnica.

c) Punctajul defectelor (I₃) este un indicator de calitate complex al fabricatiei, care ia in considerare numarul si gravitatea defectelor si evalueaza pe baza unui punctaj, calitatea echipamentelor executate in functie de clasificarea defectelor posibile a aparea la controlul echipamentului: critice (100), principale (50), secundare (10) si minore (1):

100N_c + 50N_p + 10N_s + N_m

I₃ = -------- ----- ------ ------ (3.13)

n

in care N_c, N_p, N_s, N_m reprezinta numarul defectelor critice, principale, secundare si minore identificate la control, iar n este numarul de echipamente controlate.

d) Ponderea productiei fara defecte de calitate receptionate de sectiile beneficiare interne, in totalul productiei livrate de sectiile furnizoare (I₄), se stabileste pe baza raportului dintre valoarea productiei fara defecte de calitate receptionata de sectiile beneficiare (Q_r) si valoarea totala a productiei livrate de sectiile furnizoare (Q_f):

Q_r

I₄ = ------ x 100 (3.14.)

Q_f

e) Ponderea valorii echipamentelor fara defecte de calitate receptionate de utilizatorii din tara sau externi in valoarea productiei realizate (I₅), este raportul dintre:

V_{P (l)} - V_PR

I₅ = ----- ----- --------- x 100 (3.15.)

V_P

unde:

V_{P (l)} = valoarea productiei realizate livrate;

V_PR = valoarea echipamentelor reclamate intemeiat;

V_P = valoarea productiei realizate.

f) Ponderea productiei fizice fara defecte de calitate in valoarea totala a productiei fizice realizate (I₆). Prin valoarea productiei fizice se intelege valoarea tuturor echipamentelor, semifabricatelor si serviciilor cu caracter industrial care se livreaza in afara firmei, cat si cele consumate in interiorul acesteia, evaluate in preturi de productie. I₆ se calculeaza ca raport intre valoarea productiei fizice fara defecte de calitate V_{PF (b)} (din valoarea totala scazandu-se valoarea echipamentelor, pieselor, subansamblurilor reclamate in termenul de garantie) si valoarea totala a productiei fizice efectiv realizate V_{PF (e)} cu relatia:

V_{PF (b)}

I₆ = ---------- x 100 (3.16.)

V_{PF (e)}

g) Punctajul global al calitatii (I₇) este un indicator complex al calitatii la nivelul firmei industriale, care ia in considerare valoarea echipamentelor reclamate in termenul de garantie de catre beneficiari (V_pr), valoarea pierderilor prin rebuturi si echipamente declasate (V_pd), cheltuielile de remediere (V_cr), valoarea echipamentelor respinse la controlul final de catre controlul tehnic de calitate intern (V_pf), ca si gravitatea acestor deficiente, evaluata pe baza unui sistem de punctaj:

10V_pr + 5V_pd + 2V_cr + V_pf

I₇ = -------- ----- ------ ------- (3.17.)

V_PF

Acesti indicatori pot fi utilizati la aprecierea activitatii diferitelor categorii de personal astfel:

pentru muncitori, maistri, personalul tehnic productiv in ateliere, sectii, fabrici si personalul C.T.C. din fluxul de fabricatie din intreprinderile ce realizeaza productie diferentiata pe clase de calitate, se aplica adaptat locului de munca indicatorul I₂ sau I₃;

calitatea activitatii desfasurate de personalul muncitor din compartimentele C.T.C., care atesta calitatea livrarilor se apreciaza prin indicatorul I₅;

calitatea activitatii personalului de conducere a unitatilor, a personalului din celelalte compartimente functionale ale intreprinderii se masoara prin indicatorii I₆ sau I₇.

Pentru a stabili un nivel de comparatie a valorilor acestor indicatori de calitate se face analiza realizarilor in ultimele 12 luni ale anului precedent, corectate cu realizarile de varf, cu exceptia indicatorilor I₃ si I₇, la care se vor lua realizarile minime.