Operatii de control specifice:

1. Control EI. Sunt receptionate materialele din punct de vedere al numarului, al cantitatii, al volumului de material, al conditiilor de depozitare, conform documentatiei insotitore (factura, certificat de calitate, buletin de analiza a calitatii materialului, eliberate de firma furnizoare sau de structuri specializate pentru efectuarea analizei, agreate de furnizor si de utilizator.

Calitatea energiei livrate, a combustibililor aferenti fabricatiei produselor este stabilita prin termeni contractuali fermi

2.1. Controlul materialelor aduse fara documentatie aferenta privind calitatea. In acest caz stabilirea calitatii se face de utilizator, conform prevederilor contractuale. Intreaga responsabilitate privind introducerea in procesul de fabricare a unui material, fara documente care sa ateste calitatea revine producatorului.

2.2 Controlul produselor finite pentru expeditie.

Documentatia insotitoare a produsului finit va contine in mod distinct informatii cu privire la calitatea (parametrii) proprii produsului, la intretinerea acestuia , termenele de garantie, punerea in functiune si activitatea de service;.utilizatorului, ii revine sarcina de a-si insusi recomandarile producatorului cu referire la punerea in functiune, prevazute in documentatie.; el trebuie sa le aplice intocmai daca doreste sa nu piarda avantajele oferite de garantia ale producatorului.

2.3.Controlul documentatiei tehnice si tehnologice de specialitate, este asigurata in trei faze distincte, mentionate pe fiecare document in parte;

a) autocontrol al celui care executa desenul,

b) controlul sefului de proiect, sau al sefului de colectiv, care prin semnatura devine responsabil pentru documentul intocmit,

c) controlul de conformitatecu prevederile standardelor in vigoare, cu referire la produsul reprezentat.(standarde tehnice de profil, standarde de mediu,)

Controlul SDV -urilor, al utilajelor din dotare.

Sculele, dispozitivele si verificatoarele se clasifica pe trei nivele, in functie de modul de utilizare:

Nivelul 1 SDV-uri care se utilizeaza in procesele de fabricare in mod curent, cu frecventa ridicata; in functie de durabilitatea partiiactive a lor si functie de frecventa masuratorilor, se determina perioada de timp de functionare, si implicit calendarul verificarilor obligatorii.

Nivelul 2: SDV-uri care se utilizeaza pentru verificarea calitatii si preciziei SDV-urilor de nivelul 1.

Nivelul 3: SDV-uri aflate in rezerva echipei manageriale la varf, in vederea folosirii lor pentru verificari de precizie si completarea stocului de la nivelul 1

1. Controlul derularii proceselor de fabricare.

Control interoperational, este controlul de conformitate al operatiilor executate in cadrul fiecarui loc de munca, cu documentatia de executie afernta

Controlul final al produselor, vizeaza parametrii impusi de proiectantul produsului (facem aici mentiunea ca parametrii, din documentatia tehnica, au valori minimale in raport cu parametrii efectivi controlati); aici sunt incluse si controalele cu referire la aspectul produsului, designul, culoarea, mod de realizare calitativa a functiilor, grad de utilitate, nivel de siguranta asigurat, nivelul fiabilitatii minime, parametrii programului de mentenanta.

Controlul comportarii produsului la beneficiar, producatorul urmareste comportarea in exploatare a produselor livrate; este cazul produselor complexe,cum ar fi: generatoare electrice, echipamente/ agregate tehnice, nave, avioane, automobile.Urmarirea comportarii in exploatare implica diverse metode de, dintre care amintim: asigurarea unei perioade de garantie pentru produsul livrat, culegerea periodica de informatii cu referire la modul de exploatare al produsului de la utilizator, controlul periodic al starii tehnice a produsului efectuat de producator, sau de reprezentantul acestuia

. Controlul calitatii resurselor umane este o activitate cu caracter continuu la nivelul unei structuri de productie, deoarece de calitatea resursei umane antrenate in proces,depinde alitatea procesului de fabricare

Controlul financiar al companiei se asigura prin controlul continuu al bugetelor care conditioneaza activitatea de productie. Componenta tehnica a acestui control are in vedera faptul ca producatorul, dupa ce a negociat cu clientul, si stabilit un pret ferm pentru produs, in momentul introducerii in fabricatie a produsului, demareaza o activitate de reducere a costurilor de fabricare, utilizand metode specifice care stimuleaza creativitatea.

CLASIFICAREA OPERATIILOR DE CONTROL se face in raport cu anumite criterii de apreciere:

IN RAPORT CU NUMARUL PIESELOR CONTROLATE:

1.1.CONTROL INTEGRAL -(PT.INTREG VOLUMUL DE PRODUCTIE)

1.2.CONTROL PRIN SONDAJ

1.3.CONTROL PENTRU PRIMUL PRODUS.

2.IN RAPORT CU PERSONALUL CARE EFECTUEAZA CONTROLUL:

2.1.AUTOCONTROL

2.2.CONTRO9L EFECTUAT CU CONTROLORI DIN INTREPRINDERE

2.3.CONTROL EFECTUAT CU CONTROLORI SPECIALIZATI

APARTINAND UNOR ORGANISME DECONTROL SPECIALIZATE.

2.4.CONTROL EFECTUAT DE CLIENT LA PRELUAREA MARFII

3.IN RAPORT CU LOCUL UNDE SE EFECTUEAZA:

3.1. CONTROL LA LOCUL DE MUNCA.

3.2. CONTROL LA POSTURILE DE CONTROL PLASATE DE-A

LUNGUL FLUXULUI DE FABRICARE.

3.3 CONTROL IN SPATII SPECIAL DESTINATE EFECTUARII CONTROLULUI PARAMETRILOR TEHNICI AI PRODUSULUI (STANDURI)

4.DUPA CONTINUTUL ACTIVITATII DE CONTROL

4.1. ANALIZE EFECTUATE IN LABORATOARE

4.2. CONTROL DIMENSIONAL, GEOMETRIC,ASPECT, DESIGN.

4.3. CONTROL EXTERIOR,VOPSIRE, NICHELARE.

4.4.PROBE TEHNOLOGICE, INCERCARI PE STANDURI, STATII

PILOT.

4.5. CONTROLUL RESPECTARII DISCIPLINEI TEHNOLOGICE.

4.6.CONTROLUL PRODUCTIEI FABRICATE IN EXPLOATARE.

5.IN RAPORT CU PERIOADA DE TIMP IN CARE SE EFECTUEAZA:

5.1.CONTROL PRELIMINAR; 5.2. CONTROL INTERMEDIAR;

5.3. CONTROL FINAL.

DUPA MODUL DE EVIDENTIERE A DEFECTELOR:

6.1. Control. PREVENTIV;

6.2. Control CURENT;

6.3. ControlVOLANT;

6.4. Control STATISTIC

DUPA GRADUL DE DISTRUCTIVITATE:

7.1.Control.DISTRUCTIV;

7.2.Control.SEMIDISTRUCTIV;

7.3.Control.NEDISTRUCTIV.

2.4 .Standarde pentru managementul si asigurarea calitatii produselor si serviciilor

CALITATEA se defineste: ANSAMBLUL CARACTERISTICILOR UNEI

ENTITATI CARE II CONFERA APTITUDINEA DE A

SATISFACE NEVOILE EXPRIMATE SAU

IMPLICITE ale utilizatorilor;

In timp, are loc un proces succesiv/ iterativ de satisfacere a necesitatilor clientilor prin modificarea/ adaptarea caracteristicilor/ functiilor produsului. (Figura nr.2.5).

Conform acestei definitii:

Calitatea se exprima printr-un ansamblu de caracteristici,

Calitatea se poate evidentia numai in raport cu necesitatile clientilor,

Calitata este o variabila continua si nu discreta,

Prin calitate se satisfac nu numai nevoile exprimate , ci si cele explicite.

(In domeniul nuclear necesitatile sunt specificate in detaliu si pe termen lung)

ENTITATE ACTIVITATE, PROCES, PRODUS, ORGANIZATIE,

SISTEM, PERSOANA, SAU O COMBINATIE A LOR.

PRODUS REZULTATUL UNOR ACTIVITATI SAU PROCESE

(MATERIAL, SAU IMATERIAL SAU O COMBINATIE);

Se introduc 4 CATEGORII DE CLASIFICARE A PRODUSELOR:

HARDWARE (COMPONENTE, SUBANSAMBLE)

SOFTWARE (PROGRAME, PROCEDURI, INFORMATII, DATE)

MATERIALE PROCESATE (PROCESSED MATERIALS)

SERVICII (BANCARE, DE ASIGURARI, TRANSPORTURI)

HARDWARE ANSAMBLUL COMPONENTELOR SIN STRUCTURA UNUI PRODUS, INTERCONECTATE IN VEDEREA ASIGURARII FUNCTIILOR PENTRU CARE A FOST CONCEPUT/ PROIECTAT.

SOFTWARE SR ISO 9000 - 3/ 1955 CREATIA INTELECTUALA CARE CUPRINDE PROGRAME, PROCEDURI, REGULI SI ORICE DOCUMENTATIE ASOCIATA, REFERITOARE LA FUNCTIONAREA UNUI SISTEM DE PRELUCRARE A DATELOR;

"PRODUS SOFTWARE" ANSAMBLUL COMPLET DE PROGRAME, PROCEDURI, DOCUMENTATIA ASOCIATA PENTRU CALCULATOR SI DATELE DESTINATE LIVRARII CATRE UN UTILIZATOR.

MATERIALE PROCESATE PRODUSE FINITE SAU INTERMEDIARE, REALIZATE PRIN TRANSFORMARI, CONSTAND DIN SOLIDE, LICHIDE, GAZE, SAU COMBINATII ALE ACESTORA, INCLUSIV MATERIALE PULVERULENTE, LIGOURI, FILAMENTE SAU LAMINATE.

SERVICII REZULTATUL ACTIVITATILOR DESFASURATE DE INTERFATA FURNIZOR/ CLIENT SI ALE ACTIVITATLOR INTERNE ALE FURNIZORULUI, PENTRU SATISFACEREA CERINTELOR CLIENTILOR.

INTERFATA FURNIZOR/ CLIENT (F/C):

PARTICIPANTII LA F/C POT FI PREZENTI, SAU POT FI REPREZENTATI PRIN ECHIPAMENTE;

ACTIVITATILE LA F/C POT FI DE ESENTA SAU PRESTARI DE SERVICII;

PRESTAREA SERVICIULUI POATE INCLUDE FURNIZAREA SAU UTILIZAREA UNOR PRODUSE MATERIALE;

UN SERVICIU POATE FI ASOCIAT FABRICARII SAU LIVRARII DE PRODUSE MATERIALE.

SE RECOMANDA CA TERMENUL DE "CALITATE"SA FIE UTILIZAT INTR-UN CONTEXT GLOBAL PENTRU A EXPRIMA UN CONTEXT COMPARATIV/DE RELATIVITATE:

CALITATE RELATIVA - (RELATIVE QUALITY)

NIVELUL CALITATII - (QUALITY LEVEL)

MASURA CALITATII - (QUALITY MEASURE).

CLASA DE CALITATE (GRADE) - RANGUL ATRIBUIT ENTITATILOR CARE INDEPLINESC ACELEASI FUNCTIUNI, dar DIFERA PRIN CERINTE REFERITOARE LA CALITATE. (POZITIA LA VOLAN A CONDUCATORULUI AUTO).

CERINTE PENTRU CALITATE (REQUIREMENT FOR QUALITY) - EXPRESII ALE NECESITATILOR CLIENTILOR (ANSAMBLU DE CERINTE), EXPRIMATE IN TERMENI CANTITATIVI SAU CALITATIVI PRIVIND CARACTERISTICILE UNEI ENTITATI.

NECONFORMITATE - ABATEREA SAU ABSENTA UNEIA SAU A MAI MULTOR CARACTERISTICI DE CALITATE, SAU A ELEMENTELOR SISTEMULUI CALITATII, IN RAPORT CU CERINTELE SPECIFICATE.

DEFECT - NESATISFACEREA UNEI CERINTE SAU A UNEI ASTEPTARI REZONABILE PRIVIND UTILIZAREA PREVAZUTA, INCLUSIV A CELOR REFERITOARE LA SECURITATE.

Aparitia defectului la un produs, genereaza raspunderea juridica fata de produs.

RASPUNDERA JURIDICA (PRODUCT LIABILITY) - TERMENUL GENERIC CE DESCRIE OBLIGATIILE CE REVIN PRODUDUCATORULUI, SAU A UNEI ALTE PARTI, DE A DESPAGUBI PENTRU PIERDERILE DATORATE UNOR DAUNE CORPORALE, MATERIALE SAU DE ALTA NATURA, CAUZATE DE UN PRODUS ACHIZITIONAT.

Figura nr.2.5. Procesul iterativ de satisfacere a necesitatilor clientilor prin modificarea/ adaptarea caracteristicilor produsului

Standardele care vizeaza managementul si asigurarea calitati produselor / serviciilor, au constituit elementele unei strategii in domeniul calitatii, elaborata la nivel national, care are ca obiectiv principal elaborarea de standarde care vizeaza calitatea produselor/ serviciilor, cu caracter general, care sa se alinieze in acelasi timp, la standardele UE, odata terminata aceasta etapa, a inceput etapa de elaborare de standarde si norme tehnice, care vizeaza activitati specificecum ar fi:standarde de mediu, standarde pentru industria automobilelor, standarde pentru industria alimentara; In tabelul nr.2.2 se prezinta sintetizarea principalelor standarde care constituie structura de baza pentru implementarea sistemului de management al calitatii in tara noastra; standardele sunt structurate pe trei directii (categorii) esentiale:

Standarde din categoria ghiduri de selectie si utilizare.

Standarde model pentru asigurarea externa a calitatii

Standarde ghid pentru sistemul demanagement al calitatii.

Tabelul nr. 2.2.Standarde utilizate in Romania conforme cu standardele U.E.

Din punct de vedere al domeniului de aplicare, in prezent se utilizeaza urmatoarele standarde ca si ghiduri specifice urmatoarelor domenii.

GHIDURI PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL CALITATII (SMC):

1.1. ISO 8402/ 1994 (SR /1995); Managementul si asigurarea calitatii

-Vocabular

1.2.ISO 10.013/ 1995 (SR /1997); Ghid pentru elaborarea manualelor calitatii.

STANDARDE PENTRU MANAGEMENTUL CALITATII

ISO 10005/ 1995 Managementul calitatii.Ghid pentru planurile calitatii.

ISO/ DIS 10006/ 1995 Managementul calitatii.Ghid pentrucalitatea managementului proiectului.

ISO 10007/ 1995. Managementul calitatii.Ghid pentru managementul configuratiei.

BS 7000/1985 Ghid pentru managementul conceptiei produsului

MIL - STD - 882C/1993 Crintele programului de securitate a sistemelor.

MIL - STD - 1521B/1985 Analize tehnice si audituri pentru sisteme, echipamente si software

ISO/ DIS 10014 Efectele economice ale calitatii.

ISO/ DIS 10015 Instruire continua

ISO/ DIS 10016 Documente referitoare la calitate.

3.STANDARDE PENTRU AUDITUL CALITATII

ISO 10011-1/ 1990 (SR/ 1993) Linii directoare pentru auditareaSQ. Partea 1. Auditarea.

ISO 10011-2/ 1991 (SR 1993) Linii directoare pentru auditarea SQ.Partea 2 - Criterii de calificare pentru auditorii SQ.

ISO 10011-3/ 1991 (SR 1993) Linii directoare pentru auditarea SQ.Partea 3 - conducerea programelor de audit.

Standarde pentru asigurarea calitatii echipamentelor de masudare.

ISO 10012-1 /1992 (SR EN 30012-1/ 1995) Cerinte privind AQ echipamentelor de masurare Partea 1.confirmarea metrologicaa echipamentelor de masurare.

ISO/ DIS 10012-2 Cerinte privind AQ echipamentelorde masurare. Partea 2 - Cerinte privind controlul procesului de masurare.