TIPURI DE SI FINANTARI EUROPENE

TIPURI DE PROIECTE SI FINANTARI EUROPENE

1. Cadrul politico-legislativ al proiectelor

Eforturile Romaniei de a raspunde cerintelor Uniunii Europene s-au concretizat in elaborarea unor documente strategice, care fundamenteaza si impulsioneaza activitatea de cercetare stiintifica, investitii, resurse umane si altele, menite sa reduca decalajul dintre Romania si statele europene, si care reprezinta totodata un suport valoros pentru elaborarea proiectelor, dintre care[1]: Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Cadrului Strategic National de Referinta Programul National de Reforme 2007-2010 Strategia nationala de ocupare a fortei de munca 2004-2010 si Strategia Lisabona 2007-201

1.1. Planul National de Dezvoltare 2007-2013

Planul National de Dezvoltare a Romaniei pentru perioada financiara 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

PND reprezinta documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentand strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri.

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a Romaniei, in vederea reducerii cat mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Strategia PND 2007-2013 se axeaza atat pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cat si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Göteborg.

PND-ul Romaniei pentru perioada 2007-2013 prevede sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

• Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;
• Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
• Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative;
• Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol.

Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii Planul National de Dezvoltare a Romaniei 2007-2013 reprezinta:

• Instrument pentru eficientizarea prioritizarii investitiilor publice pentru dezvoltare
• Creeaza conditiile pentru imbunatatirea managementului cheltuielilor bugetare pe termen mediu, cadru de investitii stabil, vizibil si predictibil
• Fundamenteaza necesitatile strategice de finantare a caror acoperire se va realiza cu sprijinul UE
• Instrument util pentru "coordonarea donatorilor" (UE, IFI)

1.2. Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013

Cadrului Strategic National de Referinta (CSNR) este documentul strategic de referinta pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune in Romania. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune. Prin acest document se explica modul in care vor fi implementate Instrumentele Structurale in Romania in perioada 2007-201   Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legaturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care sta la baza elaborarii politicilor de dezvoltare economica si de crearea a noi locuri de munca.

CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-201 CSNR se implementeaza prin Programele Operationale.

1. Programul National de Reforme 2007-2010

Este un document elaborat in contextul Strategiei Europene pentru Crestere si Ocupare (Strategia Lisabona Revizuita - SLR).

PNR reprezinta cadrul national de elaborare si implementare a politicilor sectoriale ce revin administratiei centrale si locale si a fost alcatuit in conformitate cu Comunicarea Comisiei COM(2005)24 din 02.02.2005 Working together for growth and jobs, A new start for the Lisbon Strategy (SL) si Recomandarile integrate pentru crestere si ocupare (2005-2008) - COM (2005)141 din 12.04.2005. PNR este convergent cu strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013, Programul de Convergenta 2007-2010 si Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-201 Prioritatile PNR sunt:

• Imbunatatirea capacitatii administrative - constituie o prioritate orizontala de o importanta majora, care vizeaza asigurarea cadrului necesar sustinerii competitivitatii prin masuri specifice in domenii cheie: politici publice, gestiunea fondurilor comunitare, capacitatea autoritatilor publice de a lansa achizitii publice, reforma sistemului judiciar;
• Imbunatatirea calitatii si managementului cheltuielilor guvernamentale - vizeaza asigurarea eficientei investitiilor productive in contextul implementarii unor politici macro-economice prudente;
• Imbunatatirea functionarii pietelor - se refera in special piata de energie si la cea a comunicatiilor, inclusiv la investitiile pentru interconectare la retelele europene;
• Continuarea imbunatatirii mediului de afaceri - cuprinde reducerea si reorientarea ajutorului de stat, cresterea calitatii cadrului de reglementare si facilitarea accesului la capital;
• Cresterea gradului de ocupare si a ratei de participare pe piata muncii - implica realizarea unei piete a muncii favorabile crearii de noi locuri de munca, imbunatatirea adaptabilitatii intreprinderilor si lucratorilor, stimularea ocuparii fortei de munca si imbunatatirea calitatii resurselor umane;
• Imbunatatirea calitatii vietii prin gestionarea durabila a resurselor regenerabile si atenuarea efectelor schimbarilor climatice - trateaza cresterea eficientei energetice, gestionarea resurselor naturale, conservarea bio-diversitatii si reducerea poluarii.

1.4. Strategia nationala de ocupare a fortei de munca 2004-2010

Obiectivele strategiei de ocupare ale Romaniei au fost stabilite pe bazacelor trei mari obiective strategice interdependente ale Strategiei Europene de Ocupare revizuite: ocupare deplina, calitatea si productivitatea muncii, coeziune si incluziune sociala.

Masurile si actiunile avute in vedere in cadrul strategiei de ocupare fortei de munca sunt in concordanta cu liniile directoare ale SEO si anume:

• Masuri active si preventive pentru someri si persoane inactive;
• Crearea de locuri de munca si spiritul antreprenorial;
• Managementul tranzitiei si promovarea adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii;
• Promovarea dezvoltarii capitalului uman si a invatarii pe tot parcursul vietii;
• Cresterea ofertei pe piata muncii si promovarea imbatranirii active;
• Egalitate de gen;
• Promovarea integrarii si combaterea discriminarii persoanelor dezavantajate pe piata muncii;
• Rentabilizarea muncii si crearea de stimulente corespunzatoare;
• Transformarea muncii nedeclarate in ocupare corespunzatoare;
• Combaterea disparitatilor regionale privind ocuparea.

1.5. Strategia Lisabona

Pentru a veni in intampinarea problemelor cu care se confrunta Uniunea Europeana, statele membre ale Uniunii Europene au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24 martie 2000, Strategia Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora politicile comunitare, pe fondul a doua prvocari majore care afectau economia si societatea: globalizarea si dezvoltarea cu repeziciune a societatii informationale. Procesul de globalizare implica cresterea concurentei in toate sectoarele economiei. Dezvoltarea societatii informationale presupune o reforma radicala a sistemului de educatie din Europa si asigurarea invatarii pe tot parcursul vietii pentru cetatenii europeni.

Obiectivul central al Strategiei Lisabona, respectiv acela de a transforma Uniunea in cea mai competititva si dinamica economie din lume pana in anul 2010, a fost reformulat in anul 2005, cu ocazia efectuarii evaluarii pe termen mediu a Strategiei.

Obiectivul Strategiei Lisabona relansate isi propune transformarea Uniunii intr-un spatiu mai atractiv pentru investitii si munca, promovarea cunoasterii si inovarii si crearea de locuri de munca mai numeroase si mai bune. Pentru perioada de programare financiare 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmeaza sa le primeasca pentru finantarea proiectelor legate de indeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Astfel, fiecare Stat Membru a fost nevoit elaboraze Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansata.

In acest context, Romania a elaborat - in conformitate cu recomandarile Comisiei Europene si practica celorlalte state membre - Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansata.

Aceste programe strategice sunt completate de o legislatie adecvata[2], care raspunde problemelor in domeniile:

• gestionarea asistentei comunitare nerambursabile;
• achizitii publice;
• ajutorul de stat;
• finantele publice;
• cadrul financiar general pentru gestionarea asistentei comunitare nerambursabile alocate Romaniei;
• controlul si recuperarea fondurilor comunitare.

2. Tipuri de proiecte structurale si de coeziune

2.1. Domenii de lansare a proiectelor

Proiectele pot fi lansate practic in orice domeniu, cu conditia ca rezultatele sale sa fie eficace, eficiente si economicoase pentru a fi finantate fie din surse interne (din capitalul organizatiei, fondul de rulment, rezerve sau dezinvestitii) fie din surse externe (credite bancare, piata de capital, imprumuturi, aport de capital, granturi etc.). Acestea pot consta in investitii de mare anvergura, investitii de mica anvergura, training si educatie, dezvoltarea capabilitatilor de competitie pe piata, etc.

In scopul finantarii externe a proiectelor cu spijin comunitar (granturi partiale) acestea sunt elaborate in domenii prioritare ale economiei nationale sau regionale.

In ceea ce priveste fondurile structurale si de coeziune de la Uniunea Europeana sunt considerate prioritare urmatoarele domenii: servicii publice, mediu si energie, politici publice, infrastructura sociala, resurse umane, turism, sprijin pentru IMM-uri, sprijin pentru intreprinderi mari, IT (tehnologia informationala) si CDI (cercetare, dezvoltare, inovare).

a)     Axa prioritara este una dintre prioritatile strategice dintr-un program operational; cuprinde un grup de operatiuni legate intre ele si avand obiective specifice masurabile. (Regulamentul Consiliului Europei nr. 1083 din 2006). Au fost lansate urmatoarele axe prioritare in cadrul Programul Operational Regional:

1. Sprijin pentru dezvoltarea durabila a polilor urbani de crestere

2. Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale

Imbunatatirea infrastructurii sociale

4. Consolidarea mediului de afaceri regional si local

5. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

6. Asistenta tehnica

Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare privind cresterea economica si crearea de noi locuri de munca promovate de Uniunea Europeana.

Din totalul sumelor care vor fi disponibile pe POR in  perioada 2007-2013, axa prioritara 1 (care se refera la dezvoltarea polilor urbani) are alocata o cota importanta de fonduri -30%; Axa 2- are alocat 20.35% din bugetul POR, axa 3- infrastructura sociala va primi 1/5 din totalul alocarilor financiare; pentru sprijinirea mediului de afaceri si pentru turism fondurile sunt aproximativ egale-17% respectiv 15%. Restul de 2.5% sunt alocati pentru axa asistenta tehnica POR[3].

Proiectele pot fi lansate de orice organizatie: autoritate publica locala sau centrala, intreprindere mare, intreprindere mijlocie, intreprindere mica, microintreprindere, universitate, institut, ONG si altele.

2.2. Programe de finantare a proiectelor

Principalele programe de finantare a proiectelor din fonduri structurale si de coeziune actualmente active sunt: Programul Operational Regional (POR), Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS-CCE), Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU), Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA), Programul Operational Sectorial Transport, Programul National pentru Dezvoltare Rurala si Programe de Cooperare Europeana (transfrontaliera, transnationala si interregionala).

Programele active sunt prezentate in anexa 1.

Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare II

Planul este aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. 475/ 2007, pentru perioada 2007-2013 si reprezinta principalul instrument prin care Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) prin care se implementeaza Strategia Nationala pentru CDI prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) .

Scopul Programului 4 este de a crea conditii pentru o mai buna colaborare intre diferitele entitati de cercetare-dezvoltare si inovare, agenti economici si/sau unitati ale administratiei publice in vederea solutionarii problemelor identificate.

Obiectivul general il reprezinta cresterea competitivitatii CD prin stimularea parteneriatelor in domeniile prioritare, concretizate in tehnologii, produse si servicii inovative pentru rezolvarea unor probleme complexe si crearea mecanismelor de implementare.

Implementarea si realizarea obiectivelor propuse in Programul 4 - Parteneriate in domenii prioritare se va face prin urmatoarele tipuri de proiecte:

• Proiecte complexe - PC;
• Proiecte complexe de anvergura - PC-A

Programul este structurat pe noua directii de cercetare:
1. Tehnologia Informatiei si Comunicatii;
2. Energie;
Mediu;
4. Sanatate;
5. Agricultura, siguranta si securitate alimentara;
6. Biotehnologii;
7. Materiale, procese si produse inovative;
8. Spatiu si securitate;
9. Cercetare socio-economica si umanista.

4. Proiecte Europene. Cadrul 7

Cadrul 7 (bugetul pentru proiecte comunitare pe perioada 2006-2013) este structurat intr-un numar de 6 programe specifice: Cooperare, Idei, Oameni, Capacitati, Euratom, Centre de cercetare asociate[5]. Fiecare program este divizat in subprograme si fiecare are un "program de lucru". Fiecare program de lucru este divizat in: activitati, arii si teme. Propunerile de proiecte se depun la nivel de tema.

Totalul sumei alocate pentru perioada mentionata este de  53272 milioane euro, care se divide pe programe (fig. 1).

Fig. 1. Structura finantarii proiectelor Cadru 7

Programul Cooperare este cel mai important si detine 60% din totalul fondurilor alocate, fiind sursa pentru cercetare aplicativa. Structura programului "Cooperare" este:

sanatate

alimentatie, agricultura/pescarie, biotehnologie

tehnologia informationala si comunicatii

nanostiinta si nanotehnologii, materiale si noi tehnologii de productie

energie

mediu si schimbarea climei

transporturi (inclusiv aeronautice)

stiinte socio-economice si umaniste

spatiu

securitate

Programul Idei finanteaza proiecte de cercetare fundamentala. Programul Oameni finanteaza studenti doctoranzi si postdoctoranzi si schimburi de personal intre companii si centre de cercetare. Programul Capacitati este o mixtura de subprograme care acopera ariile:

infrastructura de cercetare

IMM-uri

sprijin regional pentru strategii de cercetare- dezvoltare

comunicarea in cooperarea internationala stiintifica

dezvoltarea politicilor nationale si europene.

Programul Euratom finanteaza cercetarea in domeniul nuclear, iat programul Centre de cercetare asociate (JRC din engl. Joint Research Centres) este destinat Comisiei Europene.

In programele Cadru 7 sunt incurajate consortiile intre diferite organizatii (intreprinderi, universitati, institute de cercetare) din tarile Uniunii europeane si din afara ei.