MANAGEMENTUL CALITATII - REPERE CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PRIVIND SISTEMUL NATIONAL DE MANAGEMENT SI DE ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI

MANAGEMENTUL CALITATII

REPERE CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PRIVIND SISTEMUL NATIONAL DE MANAGEMENT SI DE ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI

SCOP: Prezentarea generala a proiectului sistemului national de management al calitatii

RESURSE: Prezentare PP., Videoproiector, flipchart, suportul de curs.

METODOLOGIE: Prezentarea, dezbaterea

DOMENII COMPETENTIALE / COMPETENTE: Audit profesional / evaluare

Conform celor mai recente documente europene, eficienta si calitatea educatie sunt premise fundamentale ale coeziunii sociale, ale cetateniei active, ale cresterii economice si ale dezvoltarii umane in vederea tranzitiei spre o societate a cunoasterii. Dezvoltarea acestor repere are ca fundament legislatia deja elaborata in domeniul asigurarii calitatii educatiei si reprezinta modul concret in care prevederile legale in vigoare vor fi traduse in metodologiile, ghidurile si celelalte instrumente care, conform legii, vor fi elaborate in perioada imediat urmatoare.

Construirea unui sistem national coerent si unitar de asigurare si management al calitatii.

Sistemul national de management al calitatii cuprinde doua elemente fundamentale:

• Asigurarea functionarii institutiilor de invatamant
• Asigurarea si managementului calitatii la nivel de institutie scolara si la nivel de sistem.

a.     Asigurarea functionarii institutiilor de invatamant.

Fiecare institutie de invatamant nou infiintata va fi supusa unei proceduri de evaluare in doua faze, autorizarea provizorie si acreditarea.

• Prin autorizarea provizorie se certifica faptul ca exista toate premisele ca oferta de educatie a respectivei institutii sa fie conforma cu cerintele legale. Evaluarea in vederea autorizarii va avea urmatoarele tinte:
• Acreditarea institutiilor de invatamant certifica, in afara existentei si reinnoirii premiselor si faptul ca procesele educationale, in special procesele de predare si de invatare, respecta reglementarile legale iar rezultatele sunt cele asteptate si se inscriu, totodata, in limitele considerate acceptabile la nivel national. Aceste rezultate se refera la:

Institutiile acreditate[1] se supun evaluarii periodice la fiecare 5 ani.

Scopul evaluarii periodice este de a verifica daca institutia scolara se mentine la standardele nationale de acreditare. Ca urmare, evaluarea periodica va fi echivalenta cu o reacreditare.

Evaluarea periodica nu urmareste desfiintarea unitatilor scolare ci identificarea acelor domenii sau zone in care este necesara o interventie de aducere sau de readucere a functionarii institutiei scolare la nivelul stabilit de lege. Aceasta interventie va fi realizata de institutia sau institutiile care, in fata legii, au raspunderi in acest sens.

b.     Managementul propriu-zis al calitatii.

Calitatea educatiei este produsa, generata, asigurata la nivelul relatiei educationale fundamentale, cea dintre profesor si elev dar ea este definita si constatata la nivelul beneficiarilor de educatie.

Putem vorbi de asigurarea calitatii numai la nivelul scolii, pentru ca doar acolo se poate genera increderea participantilor la procesul educational ca rezultatele obtinute vor avea valoare pentru ei.

Situatia actuala: inexistenta unei culturi comune a calitatii.

Introducerea progresiva a sistemului national de indicatori, standarde si proceduri privind asigurarea si evaluarea calitatii educatiei.

Dezbaterea publica, reala si consistenta, urmata de obtinerea acordului actorilor educationali, in special al beneficiarilor directi si indirecti.

Legiferarea elementelor sistemului national de management al calitatii numai dupa ce un numar semnificativ de unitati scolare vor indeplini criteriile si standardele acceptate si vor fi capabile sa realizeze procedurile respective.

Standardele de calitate vor fi definite pe trei niveluri: minimal, de referinta si de excelenta.

Implicarea tuturor actorilor educationali esentiali in managementul si asigurarea calitatii.

Centrarea managementului calitatii pe valoarea adaugata si pe progres.

Evaluarea calitatii educatiei se face pe baza valorii adaugate, adica in functie de ceea ce scoala, educatia adauga la "zestrea" de cunoastere, deprinderi, atitudini, competente generale existente deja la nivelul indivizilor, grupurilor si comunitatilor.

Scolile sunt foarte diferite in ceea ce priveste premisele si resursele puse in joc. Ca urmare, la eforturi egale, rezultatele obtinute vor fi foarte diferite.

Ca urmare, calitatea se poate obtine si in scolile care actioneaza in conditii grele iar efortul depus si rezultatele obtinute trebuie recunoscute si recompensate

Utilizarea conceptului de "valoare adaugata este necesara pentru: a discerne influenta reala a educatiei asupra rezultatelor obtinute si pentru a motiva scolile care obtin rezultate deosebite in termeni de valoare adaugata.

Pentru a putea masura valoarea adaugata, este necesara o estimare corecta a conditiilor de intrare, exprimata in factori de risc (de exemplu: procentul elevilor care au dreptul la bursa sociala, procentul familiilor care primesc diferite forme de ajutor social, procentul familiilor in care cel putin un parinte este somer, procentul familiilor monoparentale, procentul elevilor migranti, nivelul studiilor parintilor elevilor, procentul orelor din planul de invatamant predate de cadre didactice necalificate, fluctuatia cadrelor didactice etc.).

Unitatile scolare vor fi clasificate in categorii de risc in functie de conditiile de functionare iar judecarea rezultatelor unei unitati scolare se va realiza numai prin comparare cu media de referinta a categoriei respective.

Fundamentarea managementului calitatii pe autoevaluare si pe dezvoltarea institutionala

Prima instanta de evaluare, de judecare a calitatii este scoala insasi

Autoevaluarea trebuie sa asigure, in primul rand, realizarea principalelor functii ale evaluarii - anume: imbunatatirea activitatii curente, asigurarea feed-back-ului pentru grupurile semnificative de interes, revizuirea si optimizarea politicilor si strategiilor educationale.

Evaluam pentru a dezvolta, pentru a creste, pentru a invata si nu pentru a sanctiona, pentru a lauda, pentru a spune "nu se poate" sau pentru a ne linisti ca lucrurile merg bine.

Demersul de autoevaluare, condus de comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii, va fi inclus in demersul de proiectare a dezvoltarii institutionale.

In toate aceste faze ale procesului de autoevaluare vor fi implicati partenerii semnificativi de la nivelul comunitatii.

Procedurile de asigurare a calitatii nu vor fi separate de procedurile normale de dezvoltare institutionala. Ciclul dezvoltarii unitatii scolare trebuie considerat un ciclu al calitatii.

Un rol esential il va avea comisia de evaluare si de asigurare a calitatii de la nivelul unitatii scolare.

Sistemul de management al calitatii va promova principiul practicabilitatii, asigurandu-ne ca sistemul nu devine birocratic si dificil de coordonat., aplicandu-se in practica principiului increderii si ale "prezumtiei de adevar" pentru declaratiile privind calitatea educatiei.

Transparenta sistemului national de management si de asigurare a calitatii

Toate documentele care se refera la evaluarea institutionala in vederea autorizarii, acreditarii si privind evaluarii calitatii vor fi publice.

Toate initiativele din domeniul managementului si asigurarii calitatii, inclusiv documentele programatice si cele operationale vor fi supuse dezbaterii publice.

Imbunatatirea continua a calitatii - scop fundamental al sistemului national de management al calitatii.

Intreaga activitate a ARACIP si a celorlalte institutii si componente institutionale implicate in managementul si asigurarea calitatii are ca scop imbunatatirea continua a calitatii educatiei oferite de invatamantul preuniversitar.

Evaluarea calitatii educatiei se bazeaza pe trei procese fundamentale, definite prin lege - asigurarea interna a calitatii, controlul calitatii si evaluarea externa a calitatii.

Totodata, instrumentele esentiale ale managementului calitatii pot fi definite, la randul lor, prin trei caracteristici, prevazute si ele in lege: componentele, procedurile si domeniile de aplicare.

Imbunatatirea calitatii este efectul realizarii proceselor specifice, in domeniile definite si folosind componentele stabilite.

Imbunatatirea calitatii educatiei va conduce, prin calificarile oferite de furnizorii de educatie, la adecvarea serviciilor educationale la nevoile exprimate si implicite si la cresterea satisfactiei beneficiarilor directi si indirecti fata de serviciile educationale oferite.

ARACIP va colabora cu toate componentele si nivelurile sistemului de invatamant precum si cu toate institutiile in coordonarea sau subordonarea Ministerului.

Indicatorii de calitate se vor referi la domenii hard, respectiv datele cantitative si statistice, cum ar fi rata de succes, rata de abandon, dobandirea abilitatilor-cheie si a competentelor-cheie, calificarile obtinute pe diferite niveluri, participarea si progresul in procesul de invatare, precum si domenii soft, de exemplu gradul de satisfactie a elevilor in ceea ce priveste oferta, gradul de implicare a partenerilor sociali in sistem, dar si, nu in ultimul rand, viziunea publica asupra sistemului.

Flexibilitatea si caracterul evolutiv al sistemului national de management al calitatii

ARACIP va elabora si va implementa un sistem de asigurare a calitatii propriei activitati.

Vor fi initiate proceduri de analiza periodica a nevoilor beneficiarilor de educatie, de consultare a actorilor educationali, de masurare a nivelului satisfactiei acestora fata de serviciile educationale oferite de institutiile de invatamant.

Vor putea exista, pe langa standardele nationale de calitate, standarde si indicatori specifici diferitelor categorii si tipuri de unitati scolare, chiar institutiilor scolare individuale.

Unitatile scolare vor fin incurajate sa-si dezvolte sisteme personalitate de calitate si sa implementeze sistemele deja recunoscute de management al calitatii (ISO, EFQM, CQAF-VET etc.).

Flexibilitatea si caracterul evolutiv al sistemului de management al calitatii sunt asigurate si prin structura standardului de calitate: domeniile si criteriile stabilite prin lege, are in componenta subdomenii, indicatori si descriptori - cantitativi si calitativi - astfel incat indeplinirea cerintelor sa poata fi dovedita in mod obiectiv.

Existenta a trei niveluri ale calitatii - minimal, optimal si de excelenta - face ca, pe masura evolutiei calitatii educatiei, cerintele minimale sa fie introduse in standardele de acreditare iar nivelurile urmatoare sa fie redefinite periodic.

Pe masura construirii sistemului national de management al calitatii, acesta va cuprinde si reglementari specifice institutiilor conexe, coordonate si subordonate Ministerului.

In incheiere, dorim sa subliniem, inca o data faptul ca am optat pentru o viziune transformationala asupra calitatii: intregul sistem de management si de asigurare evolueaza impreuna, influentandu-se reciproc, cu nevoile si interesele beneficiarilor. Un beneficiar educat si care participa efectiv la managementul calitatii va cere servicii educationale de calitate care, la randul lor, il vor determina pe beneficiar sa fie si mai exigent si implicat in managementul calitatii. Se asigura astfel evolutia comuna si potentata reciproc a celor doi poli ai calitatii: ofertantii de servicii educationale si beneficiarii acestora.