TESTE DE VERIFICARE - MANAGEMENT

TESTE DE VERIFICARE - MANAGEMENT

1. Esential pentru faza de operationalizare a procesului de management este:

a)     preponderenta activitatilor de adoptare si implementare a deciziilor curente;

b)     manifestarea functiilor de previziune, organizare si coordonare;

c)     dominanta deciziilor referitoare la activitatea de productie,

d)     existenta unui puternic caracter constatativ;

e)     anticiparea de solutii organizatorice, motivationale si de evaluare a resurselor umane.

2. Procesele de management, spre deosebire de executie se caracterizeaza prin faptul ca: activitatile exercitate de elementul uman sunt orientate in directia producerii de bunuri materiale sau prestari de servicii; o minoritate a elementului uman actioneaza asupra celeilalte parti in vederea realizarii obiectivelor firmei. Analizati cele doua afirmatii si mentionati care din optiunile de raspuns sunt corecte:

a)     prima afirmatie este adevarata, a doua este falsa;

b)     prima afirmatie este falsa, a doua este adevarata;

c)     ambele afirmatii sunt adevarate cu valoare cauza-efect;

d)     ambele afirmatii sunt adevarate fara valoare cauza-efect;

e)     ambele afirmatii sunt false.

3. In procesul de manifestarea functiei de previziune, reconsiderarea reprezinta etapa prin care:

a)     se stabileste o retea de obiective specifice si individuale,

b)     firma este orientata in directia initierii unui program de cercetare, de reorganizare interna, etc.;

c)     se face legatura dintre orientarile generale oferite de strategie si operatiunile curente;

d)     obiectivele firmei sunt defalcate in spatiu (compartimente de munca, persoane) si pe perioade scurte de timp (luna, decada, saptamana, zi);

e)     se realizeaza un sir de verificari si evaluari asupra programelor, bugetelor, planurilor si prognozelor.

4. In reuniunea Consiliului de Administratie, domnul Petre Petre, managerul general al S.C.ELCO-S.A., aprecia ."In ultimii trei ani societatea noastra a inregistrat o crestere continua. Suntem deja o societate de mare dimensiune si cu un management centralizat. De aceea, trebuie sa ne orientam spre o structura de planificare cu rol functional si competenta functionala." In acest caz, evident, managerul general opina pentru necesitatea unei structuri de planificare:

a)     fara organizare formala;

b)     cu organism specializat de planificare;

c)     pe compartimente;

d)     de stat major;

e)     mixte (pe compartimente si de stat major).

5. Care este natura organizarii daca se concretizeaza in stabilirea structurii organizatorice, sistemului informational, delegarea autoritatii si descentralizarea activitatilor firmei?

a)     organizare procesuala;

b)     organizare structurala;

c)     organizare geografica;

d)     organizare pe produs;

e)     organizare de ansamblu.

6. Intr-un proces de management indeplinirea corespunzatoare a functiei de coordonare depinde de :

a)     gradul de intelegere a rolului si particularitatilor factorului uman din firma;

b)     natura relatiilor interpersonale ale managerilor cu subordonatii lor;

c)     latura umana a potentialului managerilor;

d)     capacitatea de adaptare a firmei la schimbarile generate de mediul ambiant;

e)     existenta unor comunicatii intense (verticale, orizontale si oblice).

7. Care din optiunile de raspuns se constituie in schema de reducere a tensiuni?

a)     necesitati nesatisfacute, comportament de satisfacere a necesitatilor, tensiune, motivatie, reducerea tensiunii;

b)     necesitati nesatisfacute, tensiune, comportamente de satisfacere a necesitatilor, motivatie, reducerea tensiunii;

c)     necesitati nesatisfacute, motivatie, tensiune, comportament de satisfacere a necesitatilor, reducerea tensiunii;

d)     necesitati nesatisfacute, tensiune, reducerea tensiunii, motivatie, comportament de satisfacere a necesitatilor;

e)     necesitati nesatisfacute, tensiune, motivatie, comportament de satisfacere a necesitatilor, reducerea tensiunii.

8. In exercitarea functiei de control-evaluare, operatia de corectie necesita

a)     compararea obiectivelor realizate cu standardele;

b)     analiza abaterilor dintre obiectivele realizate si standarde;

c)     identificarea naturii abaterilor (pozitive sau negative) dintre obiectivele realizate si standarde;

d)     comunicarea rezultatelor masurate persoanelor care sunt nominalizate sa actioneze;

e)     operativitate in interventia managerilor.

9. Intr-un dialog cu directorul Departamentului de personal, directorul executiv atragea atentia ca pentru"motivarea personalului trebuia sa se efectueze studii bazate pe metoda incidentelor critice". Analizati opinia directorului executiv si mentionati care teorie a motivarii a fost neglijata:

a)     teoria necesitatilor (nevoilor);

b)     teoria celor doi factori;

c)     teoria stimulentelor;

d)     teoria echitatii;

e)     teoria sperantelor.

10. Caracterul corectiv al functiei de control-evaluare consta, intre altele, in:

a)     compararea rezultatelor cu abaterile stabilite initial;

b)     analiza abaterilor si precizarea cauzelor care le-au generat;

c)     initierea masurilor pentru preintampinarea deficientelor;

d)     indicarea masurilor necesare eliminarii deficientelor;

e)     integrarea abaterilor pozitive in procesul de executie si de management.

11. In reuniunea de sindicat de la sectia Feraj I, liderul organizatiei a fost de parere ca: "Formele de salarizare folosite au stimulat personalul sectiei in intensificarea eforturilor. Totodata, trebuie sa observam ca, prin analize corecte, au fost eliminati factorii nefavorabili ai salarizarii care s-au manifestat in ultimele trei luni." Analizati opinia liderului organizatiei de sindicat si aratati carei teorii aparitia cele doua directii de motivare:

a)     teoriei clasice si teoriei necesitatilor;

b)     teoriei celor doi factori si teoriei echitatii;

c)     teoriei necesitatilor si teoriei sperantelor;

d)     teoriei clasice si teoriei stimulentelor;

e)     teoriei sperantelor si teoriei echitatii.

12. Domnul Gore Slabu, seful sectiei motoare, a fost caracterizat de domnul Ion Ion, Managerul de productie al firmei, astfel: "Consider ca eforturile dvs. de a ordona sarcinile si activitatile firmei au fost notabile, dar cel mai mult apreciez modul cum a-ti armonizat si sincronizat obiectivele continute de programele de fabricatie ale atelierelor." In care atribute ale procesului de management a excelat seful sectiei Motoare?

a)     previziune;

b)     organizare;

c)     coordonare;

d)     antrenare;

e)     control-evaluare.

13. "Stabilirea obiectivelor de indeplinit si a resurselor necesare" este un element de continut al functiei de:

a)     previziune;

b)     organizare;

c)     coordonare;

d)     antrenare;

e)     control-evaluare.

14. Organizarea este:

a)     functie a procesului de management si functiune a firmei;

b)     activitate distincta si functiune a firmei;

c)     compartiment subordonat directorului executiv si activitate distincta;

d)     compartiment subordonat directorului executiv si functie a procesului de management;

e)     functie a procesului de management si activitate distincta.

Director executiv

15. Locul planificarii in structura organizatorica a S.C. ELCO-S.A. este redata in urmatoarea organigrama:

Director economic

Director comercial

Director de productie

Functiune de personal

Functiune financiar-contab.

Fuctiune C&D

Fuctiune comerciala

Fuctiune de productie

In acest caz societatea prezinta:

a)     structura de planificare fara organizare formala;

b)     structura cu organism specializat de planificare;

c)     structura de planificare pe compartimente;

d)     structura de planificare de stat major,

e)     structura mixta de planificare.

16. Organizarea, ca functie a procesului de management, urmareste:

a)     formarea unui sistem conducator capabil sa influenteze corespunzator sistemul condus;

b)     sa structureze elementele componente ale firmei (activitati, aplicatii etc.) cu scopul de a asigura functionarea continua;

c)     sa descompuna procesele de munca fizica si intelectuala in elementele lor componente in vederea efectuarii unei analize corecte;

d)     sa stabileasca parametrii constructivi si functionali ai structurii manageriale;

e)     gruparea activitatilor, dupa anumite criterii, pe salariati cu scopul asigurarii conditiilor necesare indeplinirii obiectivelor.

17. Definitoriu pentru procesele de management este:

a)     actiunea unei parti a elementului uman (o minoritate) asupra celeilalte parti (majoritate);

b)     sfera mai restransa de competente;

c)     sfera mai restransa de responsabilitati;

d)     sfera mai larga de actiune;

e)     volumul mai mic de munca.

18. Continutul unui proces tipic de management este dat de:

a)     ansamblul functiilor (atributelor) conducerii;

b)     specificul proceselor de executie;

c)     gradul de realizare a obiectivelor;

d)     eficienta proceselor de executie;

e)     metodele si tehnicile de management utilizate.

19. Rezultatul concret al unei prognoze este reprezentat de:

a)     o strategie oferita firmei;

b)     o solutie alternativa situatiei actuale, cu caracter imperativ;

c)     initierea unui program de cercetare;

d)     o cunoastere aprofundata a concurentei;

e)     extinderea activitatii si pe plan international.

20. O structura mixta de planificare este specifica:

a)     firmelor mici cu activitate complexa;

b)     firmelor mijlocii cu activitate complexa;

c)     firmelor mijlocii si mari intr-un mediu stabil;

d)     firmelor mari cu un management descentralizat;

e)     firmelor mari, cu un management centralizat, activitate complexa si mediu instabil.

21. Instrumentele programarii sunt:

a)     programele pe termen mediu si lung;

b)     programele operative si bugetele;

c)     bugetele firmei pe termen lung;

d)     obiectivele generale ale firmei;

e)     metodele moderne de management.

22. Functia de organizare cuprinde un ansamblu de activitati prin care se asigura:

a)     coerenta in actiune, ordine functionala si capacitate de adaptare a firmei la schimbarile de mediu;

b)     motivarea resurselor umane ale firmei;

c)     reconsiderarea programelor firmei;

d)     corelarea resurselor materiale cu cele umane;

e)     crearea faptului care faciliteaza utilizarea eficienta a tuturor resurselor firmei.

23. Organizarea principalelor componente ale firmei se caracterizeaza prin:

a)     organizarea activitatilor continute de functiunile firmei;

b)     exercitarea ei numai de catre conducerea superioara;

c)     descentralizarea activitatilor firmei;

d)     exercitarea ei la nivelul managementului mediu si inferior;

e)     grad ridicat de delegare a autoritatii.

24. Scopul si rezultatele organizarii procesuale constau in:

a)     identificarea tendintelor, prefigurarea fenomenelor viitoare si stabilirea obiectivelor si resurselor necesare;

b)     analiza proceselor de productie in interdependenta lor;

c)     asigurarea conditiilor care sa permita indeplinirea obiectivelor;

d)     analiza si regruparea proceselor de munca in functie de nivelul obiectivelor la realizarea carora participa;

e)     delimitarea si definirea functiunilor firmei.

25. Activitatile continute in functia de coordonare sunt:

a)     independente de potentialul uman al managerilor;

b)     dependente de potentialul uman al managerilor;

c)     puternic formalizate;

d)     mai putin formalizate;

e)     omogene.

26. Functia de coordonare cuprinde un ansamblu de activitati prin care se asigura:

a)     armonizarea si sincronizarea actiunilor individuale si colective din cadrul firmei;

b)     extrapolarea tendintelor existente;

c)     reconsiderarea factorilor care ii motiveaza pe oameni;

d)     impartirea rationala a sarcinilor si responsabilitatilor in cadrul aceluiasi compartiment;

e)     realizarea consecutiva a sarcinilor de munca.

27. Principalele modalitati de realizare a functiei de coordonare sunt:

a)     planificarea si organizarea;

b)     comunicarea si delegarea de autoritate;

c)     controlul si analiza permanenta a sarcinilor si operatiilor de lucru;

d)     stimularea aspectelor informale ale activitatilor;

e)     stimularea detaliata a succesiunii fazelor proceselor de fabricatie.

28. Indeplinirea corespunzatoare a functiei de coordonare este conditionata de :

a)     existenta unor intense comunicatii verticale, orizontale si oblice;

b)     latura umana a potentialului managerial;

c)     gradul de autoritate al managerilor;

d)     satisfacerea intereselor personalului;

e)     marimea compartimentelor de munca.

29. Functia de antrenare se refera la:

a)     ansamblul activitatilor de pregatire si perfectionare a salariatilor;

b)     mentinerea capacitatii de munca a salariatilor;

c)     gradul in care personalul firmei face fata sarcinilor de munca;

d)     actiunile ce trebuie intreprinse de manageri pentru organizarea si stimularea participarii eficiente a personalului la atingerea obiectivelor fixate;

e)     numai la o corecta motivare a personalului prin prisma nevoilor sale.

30. Indeplinirea corespunzatoare a functiei de antrenare presupune, in principal:

a)     intelegerea de catre manageri a rolului si particularitatilor factorului uman din firma;

b)     manageri polivalenti, cu o pregatire profesionala diversa;

c)     asigurarea conditiilor de munca eficienta;

d)     practicarea unui stil corespunzator de management;

e)     o puternica autoritate decizional

31. Care din optiunile de raspuns se constituie in factori intrinseci de motivare a personalului?

a)     relatiile interpersonale;

b)     realizarea proprie;

c)     interesul pentru munca;

d)     salariul;

e)     conditiile de munca.

32. Teoria echitatii are in vedere faptul ca:

a)     salariatii trebuie remunerati la fel;

b)     salariatii urmaresc obtinerea unei compensatii conforma cu efortul pe care il depun in munca;

c)     absenta echitatii este o sursa de tensiune;

d)     oamenii nu isi schimba comportamentul in munca daca primesc o compensatie mai mare decat efortul depus;

e)     procesul de motivare este influentat de evenimente din trecut.

33. Care din urmatoarele activitati sunt considerate etape ale exercitarii functiei de control-evaluare?

a)     realizarea unor chestionare prin care se evalueaza cunostintele profesionale ale angajatilor;

b)     reincadrarea salariatilor pe alte functii in urma evaluarilor obtinute;

c)     controlul inopinat si prin sondaj asupra activitatii salariatilor;

d)     compararea rezultatelor (realizarilor) cu obiectivele stabilite initial;

e)     analiza abaterilor si precizarea cauzelor care le-au generat.

34. Functia de control-evaluare, pentru a fi eficienta, trebuie sa aiba un caracter:

a)     continuu;

b)     corectiv;

c)     inopinat;

d)     previzional,

e)     rigid.

35. Caracterul flexibil (adaptiv) al functiei de control-evaluare se refera la:

a)     supletea operatiilor de control-evaluare;

b)     reactia de raspuns la dinamismul mediului ambiant;

c)     trecerea cu vederea a abaterilor minore;

d)     evaluarea in linii mari a performantelor firmei;

e)     realizarea concomitenta a controlului si evaluarii.

36. Domnul Alex Craiu, managerul de productie al S.C. ROMAN - S.A., intr-o reuniune cu sefii sectiilor de productie preciza:"Un bun manager trebuie sa posede personalitate, experienta si vointa". Care factor al stilului de management contine elementele invocate de domnul manager de productie?

a)     relatia dintre manager si membrii grupului;

b)     motivatia;

c)     calitatile, caracteristicile si structura psihica a managerului;

d)     pozitia ierarhica si modul de exercitare a puterii;

e)     autonomia.

37. Ce stil de management promoveaza seful biroului "Preturi", Domnul Anton Blandu, daca se conduce dupa deviza: "Cand nu reusesti dintr-o data abandoneaza?"

a)     fricos;

b)     indiferent;

c)     evaziv;

d)     ezitant;

e)     permisiv.

38. Seful sectiei Masini I. a S.C. PROMOB - S.A. , domnul Ion Gorun, referindu-se la stilul de management al maistrilor celor cinci ateliere aprecia: "Cu totii sunt maistri valorosi si competenti. Patru dintre ei actioneaza dupa propriile rationamente si doar unul adopta hotarari numai dupa ce se consulta cu mine". In acest caz seful sectiei a avut in vedere sa caracterizeze stilul de management al maistrilor dupa:

a)     interesul fata de rezultate, oameni si eficienta;

b)     valoarea profesionala si modul de manifestare fata de subordonati;

c)     atitudinea fata de responsabilitate;

d)     valoarea profesionala si modul de manifestare fata de sefii ierarhici;

e)     modul de manifestare a autoritatii manageriale.

39. Domnul Marian Bogatu, seful serviciului "Financiar" al S.C. ELCO-S.A. lucreaza intens, crede in forta exemplului personal si invita pe ceilalti la lucru. Are incredere maxima in oameni, stimuleaza si dezvolta relatiile interumane. Manifesta preocupari pentru realizarea unui randament sporit. Stilul de management al domnului Marin Bogatu este:

a)     realizator;

b)     altruist;

c)     promotor;

d)     democrat;

e)     echilibrat.

40. Stilul de management permisiv se caracterizeaza prin:

a)     capacitatea managerului de a reduce tensiunile interpersonale;

b)     organizarea si conducerea spontana a subordonatilor;

c)     evitarea oricaror interventii in organizarea si conducerea grupului;

d)     preocuparea managerului in atragerea subordonatilor la stabilirea obiectivelor;

e)     supraaprecierea contributiei masurilor organizatorice in realizarea obiectivelor fixate.

41. Domnul Ion Ion, Managerul de productie al S.C. PROMOB S.A., intr-o reuniune cu sefii sectiei de productie preciza: "Desi ati acordat o mare importanta indeplinirii sarcinilor, totusi observ tendinta de evitare a interventiilor in organizarea si conducerea grupurilor de munca si, mai ales inmultirea fenomenelor de organizare si conducere spontana". In acest caz managerul de productie constata ca sefii sectiilor promoveaza stilurile de management:

a)     ezitant si autoritar;

b)     sovaielnic si birocratic;

c)     autocratic si permisiv;

d)     autoritar si indiferent;

e)     promotor si evaziv.

42. Domnul Krath Biro, Directorul economic al S.C. PROMOB SA este caracterizat de subordonati astfel: "Este un director activ emite putine idei, respecta intocmai normele si ordinele pe care le considera ca dogme. Rezultatele il intereseaza foarte putin desi se autoapreciaza ca productiv. Este bine informat asupra rezultatelor anterioare aler firmei". Care stil de management este caracteristic domnului Krath Biro?

a)     altruist;

b)     autocrat;

c)     birocrat;

d)     delasator;

e)     ezitant.

43. Gruparea stilurilor de management, in functie de autoritatea manageriala, in trei tipuri de baza (autoritar, democrat, permisiv) si trei tipuri intermediare (paternalist, majoritar si permisiv cu discutii) a fost realizata de:

a)     M.Belbin;

b)     D.McGregor;

c)     W.J.Reddin;

d)     N.Mayer;

e)     Traian Harseni.

44. Stilurile de management: repulsiv, dominant, si indiferent sunt caracterizate in raport de:

a)     atitudinea fata de responsabilitate;

b)     modul de manifestare a autoritatii manageriale;

c)     aria deciziilor si volumul informatiilor;

d)     interesul pentru rezultate, oameni si eficienta;

e)     criteriile promovate de curentul "Comportamental".

45. "Motivatia prin adoptare" se caracterizeaza ptrin faptul ca individul:

a)     adera la obiectivele firmei cu speranta ca isi va realiza scopurile;

b)     considera obiectivele firmei mai presus de cele personale;

c)     accepta scopul comun numai daca este stimulat material;

d)     individul are o cunostinta profunda de apartenenta la organizatie;

e)     accepta modelul de antrenare propus de manager.

46. Autonomia ca factor de influenta a profilului de management, vizeaza:

a)     domeniul conceptual;

b)     domeniul actionar;

c)     domeniul conceptual si actionar;

d)     legatura dintre decizie si efectele sale;

e)     motivarea personalului.

47. Din punct de vedere al stilului de management, atitudinea fata de responsabilitate reprezinta:

a)     o trasatura de caracter;

b)     o norma de conduita;

c)     un criteriu de caracterizare unidimensionala a stilurilor de management;

d)     un criteriu de caracterizare multidimensionala a stilurilor de management;

e)     un criteriu de eficienta al stilului de management.

48. Gruparea stilurilor de management in: autoritar, democrat si permisiv se realizeaza in functie de:

a)     atitudinea fata de responsabilitate;

b)     modul de manifestare a autoritatii manageriale;

c)     modul de manifestare a relatiilor interumane;

d)     comportamentul si atitudinea;

e)     gradul de incredere in masurile de natura organizatorica.

49. Din punct de vedere multidimensional in gruparea stilurilor de management sunt utilizate urmatoarele criterii:

a)     atitudinea fata de responsabilitate;

b)     modul de manifestare a autoritatii manageriale;

c)     specificul cultural-organizational al firmei;

d)     interesul pentru rezultate, oameni si eficienta;

e)     comportamentul si atitudinea.

50. Stilurile de management dupa aria deciziilor si volumul informatiilor sunt:

a)     echilibrat, dispus la risc, speculativ, nechibzuit, ezitant, sovaielnic, fricos;

b)     altruist, autocrat, ezitant, dominant, indiferent, permisiv; echilibrat;

c)     promotor, birocrat, evaziv, dispus la risc, delasator, realizator, autocrat;

d)     speculativ, dispus la risc, realizator, birocrat, echilibrat, ezitant, sovaielnic;

e)     increzut, nechibzuit, speculativ, evaziv, delasator, ezitant, altruist.

51. Ce caracteristici sunt proprii persoanelor cu stilul de management dominant?

a)     plaseaza responsabilitatea in sarcina subordonatilor;

b)     nu accepta ideea ca pot gresi;

c)     refuza promovarea in functii de conducere;

d)     manifesta respect exagerat fata de independenta celorlalti;

e)     evita interventiile in organizarea grupurilor.

52. Stilul de management democrat se caracterizeaza prin:

a)     atragerea subordonatilor la stabilirea obiectivelor si repartizarea sarcinilor;

b)     randamentul grupului nu se reduce semnificativ in absenta managerului;

c)     interes profesional limitat al subordonatilor;

d)     accent pe organizare si conducere spontana;

e)     evitarea oricaror interventii in organizarea grupurilor.

53. Prin stil de management intelegem:

a)     modalitatile prin care managerii isi exercita atributiile ce le revin;

b)     modalitatea de delegare a autoritatii;

c)     atitudinea managerilor fata de subordonati;

d)     ansamblul rolurilor pe care le interpreteaza;

e)     ansamblul trasaturilor cum sunt: carisma, creativitate si flexibilitate.

54. Tendinta de atitudine ca un criteriu de apreciere a stilului de management, se refera la predominanta acceptarii:

a)     uneia din teoriile formulate de D.McGregor;

b)     participarii subordonatilor la stabilirea obiectivelor;

c)     participarii subordonatilor la repartizarea sarcinilor;

d)     utilizarii metodelor participative de management;

e)     promovarii stilului autoritar de management.

55. Structura organizatorica functionala este:

a)     simpla, clara si directa;

b)     alcatuita numai din compartimente functionale;

c)     alcatuita din compartimente operationale si functionale;

d)     aplicabila firmelor cu nivel scazut de complexitate a activitatii;

e)     aplicabila firmelor cu grad ridicat de complexitate a activitatii.

56. Elementele comune structurii organizatorice oricarei firme vizeaza:

a)     modul de aplicare a principiului dereglarii de autoritate,

b)     postul de munca, functia, sfera de autoritate;

c)     forma de reprezentare grafica a structurii organizationale;

d)     competentele persoanelor cu functii de conducere;

e)     compartimentele de munca, relatiile dintre acestea, nivelurile ierarhice si filierele ierarhice.

57. Precizati care din competentele enumerate mai jos sunt specifice managerilor compartimentelor functionale:

a)     dau ordine, dispozitii si fac indrumari de specialitate managerilor compartimentelor de executie;

b)     dau dispozitii managerilor compartimentelor de munca situate pe acelasi nivel ierarhic;

c)     dau indrumari pe linia specialitatii lor tuturor compartimentelor de munca;

d)     dau dispozitii managerilor de nivel ierarhic inferior;

e)     dau indrumari de specialitate managerilor compartimentelor de munca situate pe acelasi nivel ierarhi

58. Structura organizatorica functionala este:

a)     simpla, clara si directa;

b)     relativ complicata, confuza si la fiecare nivel ierarhic sarcinile sunt divizate intre compartimentele specializate;

c)     alcatuita din compartimente operationale si functionale,

d)     alcatuita numai din compartimente functionale;

e)     aplicabila firmelor cu nivel scazut de complexitate a activitatii.

59. Relatiile formale (reglementate) sunt legaturi:

a)     care se manifesta in cazul fenomenului de pasarela;

b)     de informare;

c)     prevazute in regulamente sau acte normative;

d)     care apar spontan intre compartimentele de munca;

e)     pe baza carora isi desfasoara activitatea un compartiment de munca in raport cu celelalte compartimente de munca.

60. Autoritatea conducatorului de compartiment de munca se exercita mediat asupra subordonatilor in cazul:

a)     compartimentelor de stat-major;

b)     compartimentelor ierarhice;

c)     compartimentelor functionale;

d)     compartimentelor elementare;

e)     compartimentelor de ansamblu.

61. Intr-una din pauze intre cinci studenti s-a produs o disputa de opinii cu privire la definirea competentei - element al postului de munca. Opiniile individuale au fost:

a)     constituie o caracteristica sintetica a postului de munca;

b)     precizeaza obligatia ce revine titularului postului de munca pe linia indeplinirii obiectivelor individuale;

c)     defineste limitele in cadrul carora actioneaza titularzul postului de munca;

d)     reprezinta un criteriu de evaluare a muncii personalului;

e)     este un instrument de realizare a obiectivelor individuale.

Analizati cele cinci optiuni si alegeti raspunsul corect.

62. Pentru o structura organizatorica de tip ierarhic esential este:

a)     asigura centralizarea controlului strategic al rezultatelor; confera coerenta in toate activitatile desfasurate;

b)     confera coerenta in toate activitatile desfasurate;

c)     contine compartimente de munca de tip "staff" care ajuta liniile ierarhice sub diferite forme;

d)     deciziile adoptate se fundamenteaza pe elemente stiintifice;

e)     comunicatiile se realizeaza prin contacte directe intre conducatori si executanti.

63. In conditiile firmelor cu o structura ierarhic-functionala (mixta), gruparea compartimentelor de munca in "ierarhice" si "functionale" se realizeaza in raport de :

a)     marimea compartimentelor de munca;

b)     natura activitatilor continute;

c)     gradul de incarcare a personalului cu functii de conducere;

d)     mijloacele materiale din dotare;

e)     modul de atasare a compartimentelor de munca la functiile de conducere de nivel superior.

64. "Linia de consultanta" este specifica firmelor cu structura:

a)     ierarhica pentru a permite dezvoltarea functionala pe competente distincte;

b)     functionala, cu scopul de a asigura unitatea de conducere la oricare nivel ierarhic;

c)     mixta, pentru a facilita integrarea unor activitati eterogene intr-un compartiment de munca;

d)     mixta si indeplineste rolul de a furniza propuneri si sugestii necesare pregatirii deciziilor;

e)     mixta, pentru ca fiecarei persoane sa-i fie precizate cu claritate responsabilitatile.

Rolul de centru de decizie este indeplinit de intreprindere privita ca:

a)  organizatie economica;

b)  organizatie sociala;

c)  organizatie tehnico-productiva;

d)  organizatie independenta;

e) organizatie producatoare de bunuri.

Faptul ca intreprinderea cuprinde un ansamblu de activitati umane cu o finalitate bine determinata si care dau viata tuturor elementelor tehnice, tehnologice si de alta natura defineste intreprinderea ca fiind:

a) o organizatie tehnico-productiva;

b) o organizatie sociala;

c) un centru de decizii;

d) o organizatie producatoare de bunuri materiale;

e) o organizatie economica.

Intreprinderea ca organizatie economica reprezinta:

a) un complex de relatii structurale personale sau pluripersonale dintre angajati;

b) ansamblul activitatilor productive si tehnologiei folosite care ii determina profilul;

c) capacitatea de a intra in relatii cu alte intreprinderi si de a desfasura un intens schimb de activitati (aprovizionare, vanzare etc);

d) ratiunea de a exista;

e) un centru de decizie in care o parte a personalului (o minoritate) actioneaza asupra celeilalte parti cu scopul stabilirii si realizarii obiectivelor.

Care din caracteristicile si abilitatile pe care trebuie sa le posede un bun intreprinzator ajuta la identificarea mai multor solutii pentru rezolvarea unei probleme?

a)        cunostintele de specialitate;

b)        abilitatile mentale;

c)        abilitatile de comunicare;

d)        capacitatea decizionala;

e)        abilitati privitoare la relatiile umane.

Mediul ambiant al intreprinderii poate fi definit ca fiind:

a)     ansamblul relatiilor sale cu reprezentantii din cel mai apropiat mediu;

b)     totalitatea cerintelor de ordin ecologic pe care trebuie sa le respecte;

c)     sistemul factorilor exogeni care actioneaza indirect asupra sa;

d)     ansamblul conditiilor de natura eterogena care exercita influenta asupra modului in care isi realizeaza obiectivele proprii;

e)     o retea de variabile exogene, carora le opune propriile variabile endogene.

Care tip de mediu ambiant al intreprinderii este definit de schimbari foarte accentuate, frecvente, adesea transformatoare care pun probleme dificile de adaptare, in general greu de anticipat?

a)     mediul schimbator;

b)     mediul turbulent;

c)        mediul instabil;

d)        mediul concurential;

e)        mediul stabil.

71. Mediul ambiant al intreprinderii poate fi definit ca fiind:

a)        ansamblul relatiilor intreprinderii cu reprezentantii din cel mai apropiat mediu;

b)     ansamblul conditiilor de natura eterogena care exercita influenta asupra modului in care intreprinderea isi realizeaza obiectivele proprii;

c)     totalitatea cerintelor de ordin ecologic pe care intreprinderea trebuie sa le respecte;

d)        retea de variabile exogene, carora intreprinderea le opune propriile variabile endogene;

e)        sistemul factorilor exogeni care actioneaza indirect asupra intreprinderii.

Pentru ca o intreprindere sa se infiinteze trebuie sa se indeplineasca urmatoarele conditii de forma:

a)        inmatricularea in Registrul comertului;

b)        declararea infiintarii intreprinderii la Ministerul Muncii;

c)        publicarea anuntului de infiintare in Monitorul oficial;

d)        fixarea impozitului de catre organele in drept;

e)        deschiderea unui cont curent la banca.

La infiintarea unei intreprinderi, fixarea cotelor de profit si pierderi ce revin asociatilor reprezinta:

a)        o conditie de forma;

b)        o formalitate de natura fiscala;

c)        o conditie de fond;

d)        o formalitate de natura sociala;

e)        nu se pune o astfel de conditie la infiintarea intreprinderii.

Care din urmatoarele operatiuni nu fac parte din procesul propriu-zis de creare a unei intreprinderi?

a)        intocmirea formalitatilor de natura juridica;

b)        intocmirea formalitatilor de natura sociala;

c)     organizarea interna a intreprinderii;

d)        intocmirea studiului comercial;

e)     intocmirea studiului financiar.

Incetarea platilor de catre o intreprindere presupune ca:

a)        intreprinderea respectiva poate fi inca solvabila;

b)        falimentul este iminent;

c)        exista imposibilitatea de a face fata pasivelor exigibile prin
activele disponibile;

d)        intreprinderea respectiva a intrat in lichidare juridica;

e) guvernul trebuie sa ia masuri severe de supraveghere financiara.

In cazul procedurii de redresare si lichidare juridica, intreprinderea se afla la o a doua convocare in fata instantei pentru:

a)        instituirea unei perioade de supraveghere;

b)     numirea comisiei de supraveghere;

c)        analiza propunerilor comisiei de supraveghere;

d)        pronuntarea deciziei de redresare sau lichidare juridica;

e)        transformarea in numerar a activului, lichidarea pasivului si partajarea valorilor ramase.

Directorul financiar al S.C. ELCO - S.A., in discutia cu presedintele societatii sesiza: 'Datoriile privind creantele, salariile personalului si impozitele catre stat nu mai pot fi acoperite prin disponibilitatile banesti in cont si facturile in curs de incasare'. in aceste conditii societatea se va afla in situatia de:

a)     insolvabilitate;

b)        declansarea procedurii de constatare a starii de incetare a platilor;

c)        convocare in fata instantei de judecata pentru instituirea unei perioade de supraveghere;

d)     oprire partiala;

e)     oprire totala.

Asociatii au o responsabilitate nelimitata si solidara fata de creditori in cazul:

a)         societatilor de capitaluri;

b)     societatilor de persoane;

c)     societatilor in comandita simpla;

d)     societatilor cu raspundere limitata;

e)         societatilor in nume colectiv.

Raspunderea asociatilor este nelimitata si solidara in cazul:

a)        intreprinderilor cu proprietate individuala;

b)        societatilor de capitaluri;

c)     societatilor in nume colectiv;

d)     societatilor cu raspundere limitata;

e)        societatilor in comandita simpla.

Cesionarea (cedarea) de parti de capital este supusa aprobarii tuturor asociatilor Ia:

a)         societatea in nume colectiv;

b)     societatea in comandita simpla;

c)     societatea in comandita pe actiuni;

d)     societatea pe actiuni;

e)     societatea cu raspundere limitata.

Care din caracteristicile de mai jos corespund societatii in comandita pe actiuni?

a)        este o societate de persoane;

b)        este o societate de capitaluri;

c)        capitalul este divizat pe actiuni;

d) asociatii poarta numele de actionari;

e) asociatii au raspundere nelimitata si solidara fata de creditori.

Care din urmatoarele caracteristici nu sunt specifice I.M.M.?

a)        managementul nu este independent, fiind cel mai adesea subordonat proprietarilor intreprinderii;

b)        aria de activitate este, in primul rand locala, chiar daca piata este mai extinsa;

c)        diversificarea activitatii este unul din punctele forte;

d)        intrarea sau iesirea pe/de pe piata se face cu mari eforturi;

e)     potentialul inovational este ridicat.

In tarile cu traditie in economia de piata, statisticile arata ca:

a)        50% din noile intreprinderi nu ajung la prima aniversare;

b)     20% din noile intreprinderi nu ajung la a doua aniversare;

c)        30% din noile intreprinderi nu ajung la o a treia aniversare;

d)        20% din noile intreprinderi nu ajung la a patra aniversare;

e)     10% din noile intreprinderi nu ajung sa depaseasca a cincea aniversare.

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la I.M.M.?

a)        gestiunea personalului este mai eficace;

b)        importanta politicii de formare a cadrelor este neglijata;

c)        problemele de finantare se rezolva prin recurgerea cu usurinta la imprumutul bancar;

d)     omniprezenta conducatorilor si centralizarea deciziilor faciliteaza recrutarea de cadre valoroase;

e)        perenitatea intreprinderii nu este amenintata in cazul retragerii conducatorilor acestia predand foarte usor stafeta urmasilor lor.

Efectele de sinergie isi fac simtita prezenta in cazul:

a)        cresterii interne;

b)        cresterii verticale in aval;

c)        cresterii orizontale;

d)        cresterii verticale in amonte;

e)        cresterii conglomerat.

In cazul cresterii externe a intreprinderii exista urmatoarele avantaje:

a)        reducerea costurilor ca urmare a economiilor de scara;

b)        efectele de sinergie sunt apreciabile;

c)        nu apar probleme de adaptare;

d)        nu se produce diluarea puterii si nici modificarea structurilor;

e)        intreprinderea poate inchiria sau cumpara masinile de care are nevoie cu fondurile pe care le are la dispozitie.

Cresterea orizontala a intreprinderii prezinta urmatoarele avantaje:

a)        obtinerea economiilor de scara;

b)        eliminarea riscurilor privind aprovizionarea;

c)        insusirea marjelor intermediarilor;

d)        reducerea costurilor ca urmare a efectelor de sinergie;

e)        exista controlul asupra unor intreprinderi cu stadii diferite de fabricatie.

Presedintele Consiliului de Administratie al S.C. ELCO - S.A., in finalul reuniunii de elaborare a strategiei de crestere, preciza: 'Orientarea noastra de a achizitiona echipamentul tehnologic nou necesar dezvoltarii capacitatii de productie ne va permite, in mai putin de o luna, sa depasim pragul de rentabilitate. Totusi, pentru a diminua riscul afacerii noastre, trebuie sa extindem activitatea la S.C. ALCO - S.A. si S.C. TECO - S.A., mai ales ca fabrica produse asemanatoare cu ale noastre'. in acest caz strategia S.C. ELCO - S.A. urmareste:

a)        cresterea interna;

b)        cresterea externa verticala;

c)        cresterea externa conglomerat;

d)        cresterea externa orizontala omogena;

e)        cresterea externa orizontala functionala.

In situatia in care o intreprindere A dispare iar activele sale sunt preluate de doua sau mai multe intreprinderi existente, care absorb, in parti egale sau diferite patrimoniul intreprinderii A putem spune ca este vorba de:

a)        fuziune printr-un proces de topire;

b)        fuziune prin absorbtie integrala;

c)        fuziune-sciziune;

d)        fuziune prin absorbtie partiala;

e)        aport partial de active.

Daca o intreprindere A emite un numar important de actiuni care sunt cumparate de o intreprindere B, intreprinderea care astfel dobandeste capacitatea de control asupra intreprinderii care a emis actiunile, este vorba de:

a)        aport partial de active;

b)        fuziune sciziune;

c)     luare de participatii;

d)        fuziune prin absorbtie partiala;

e)        absorbtie de filiala.

In cadrul unui contract de fransiza, fransizatul desfasoara urmatoarele activitati:

a)        efectueaza aprovizionarile;

b) realizeaza actiunile comerciale (publicitate, promovare);

c)      acorda asistenta tehnica;

d)     contribuie cu capitalul necesar la afacere;

e)   plateste redevente proportionale cu volumul vanzarilor realizate.

La un an de la infiintarea S.C. AMIC - S.A., cererea pentru produsul fabricat este din ce in ce mai mare. Pentru societate a sosit momentul externalizarii activitatii si a cedat S.C. TOP S.A., o fabricatie de 50 tone si S.C. TERM - S.A. 90% din tratamentele termice. Ce acord de parteneriat a ales S.C. AMIC - S.A.?

a)        subfurnitura de capacitate;

b)        subfurnitura de specialitate;

c)        subfurnitura in cascada;

d)        concesionare;

e)        fransiza.

Intr-un contract de fransiza, fransizatului i se stabilesc prin contract si urmatoarele obligatii:

a)        pune la dispozitie marca sa si contribuie cu capitalul necesar;

b)        efectueaza aprovizionarile si realizeaza actiunile comerciale (publicitate, promovare);

c)        contribuie cu capitalul necesar si cu activitatea sa (exploatarea comerciala);

d)        aduce asistenta (pregatire, sfaturi) si pune la dispozitie marca sa;

e)        contribuie cu activitatea sa (exploatarea comerciala) si efectueaza aprovizionarile.

Tratamentul de redresare juridica la care a fost supusa S.C. ROT - S.A. nu a dat rezultate. Peste putin timp activele sale vor fi preluate, in parti egale, de S.C. MIC - S.A. si S.S. TOC - S.A. In acest caz, regruparea va fi de forma:

a)        absorbtiei integrale;

b)        absorbtiei de filiala;

c)        absorbtiei partiale;

d)        fuziunii-sciziunii;

e)        aportului partial de active.

Caracteristicile subfurniturii de specialitate sunt urmatoarele:

a)        donatorul de ordine dispune de o experienta tehnica de specialitate superioara celei a subfunizorului;

b)     competenta subfunizorului constituie o garantie a stabilirii comenzii;

c)     in caz de recesiune, donatorul de ordine va utiliza la maximum compartimentele de munca (ateliere, sectii) pentru productie;

d)     donatorul de ordine va incerca sa obtina garantii de la subfunizor privind termenele de respectat in caz de repunere in cauza a comenzilor si asigurarea unui nivel al comenzilor, indiferent de conjunctura;

e) subfurnizorul nu dispune de o experienta tehnica fata de donatorul de ordine.

Cu privire la grupul de intreprinderi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a)        reprezinta un ansamblu de intreprinderi care realizeaza produse asemanatoare;

b)    este o structura organizata si autonoma care pune in valoare capitalul mai multor intreprinderi;

c)        controlul strategic al grupului este realizat de o structura autonoma constituita din reprezentantii intreprinderilor componente;

d)       grupul uneste fazele procesului economic si asigura fuziunea de capitaluri de forme diferite;

e)        integrarea intreprinderilor in cadrul grupului este asigurata prin contopirea capitalurilor sociale ale intreprinderilor respective.

Atunci cand se creeaza o 'structura vida' ce are ca obiect mentinerea controlului majoritar in mai multe intreprinderi avem de a face cu:

a) luarea de participatii

b)     holding de participatie;

c)        holding de animatie;

d)        holding de mobilizare de capitaluri;

e)        grup primar de intreprinderi.

Grupul de intreprinderi este constituit din societatea mama A cu un capital format din 50 000 actiuni, societatile B si C fiecare avand un capital format din 20 000 actiuni si societatea D cu un capital format din 5 000 actiuni. Societatea mama A detine 12 000 actiuni ale societatii B. Societatea B detine 8 000 actiuni ale societatii C, iar aceasta detine 3 500 actiuni ale societatii D care, la randul sau, detine 4 000 actiuni ale societatii mama A. Analizati relatiile dintre societatile grupului si precizati care din optiunile de raspuns sunt corecte:

a)        societatile realizeaza relatii financiare radiale;

b)        societatile realizeaza relatii financiare circulare;

c)        societatea mama A realizeaza o relatie de participatie minoritara cu societatea B;

d)        societatea B realizeaza o relatie de filiatie cu societatea C;

e)        societatea D realizeaza o relatie de participatie minoritara cu societatea mama A.

Grupul de intreprinderi este constituit din societatea mama A cu un capital format din 50 000 actiuni, societatile B si C fiecare avand un capital format din 20 000 actiuni si societatea D cu un capital format din 5 000 actiuni. Societatea mama A detine 12 000 actiuni ale societatii B. Societatea B detine 8 000 actiuni ale societatii C, iar aceasta detine 3 500 actiuni ale societatii D care, la randul sau, detine 4 000 actiuni ale societatii mama A. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:

a)        societatea mama A realizeaza o relatie de participatie directa cu societatea B;

b)        societatea B realizeaza o relatie de filiatie directa cu societatea C;

c)        societatea C realizeaza o relatie de filiatie directa cu societatea D;

d)     societatea C realizeaza o relatie de participatie directa cu societatea D;

e) societara D poseda actiuni ale societatii A.

Intr-un contract de fransiza, fransizatului i se stabilesc prin contract si urmatoarele obligatii:

a) pune la dispozitie marca sa si contribuie cu capitalul necesar;

b) efectueaza aprovizionarile si realizeaza actiunile comerciale (publicitate, promovare);

c) contribuie cu capitalul necesar si cu activitatea sa (exploatarea comerciala);

d) aduce asistenta (pregatire, sfaturi) si pune la dispozitie marca sa;

e) contribuie cu activitatea sa (exploatarea comerciala) si efectueaza aprovizionarile.