Marketingul non-profit

Marketingul non-profit

Marketingul in administratia publica face parte din categoria larga a marketingului non-profit.

Organizatiile non-profit sunt institutii publice sau private care prezinta o oferta pe piata bunurilor si serviciilor, avand alte scopuri decat castigul comercial (profitul). Astfel, avem de a face cu "organizatii scutite de plata taxelor si care ofera servicii in diverse domenii fara a dori sa obtina profit" . Aceste organizatii sunt prestatoare de servicii in folosul comunitatii, deci ofertante de servicii sociale, chiar daca uneori ofera si bunuri materiale, clientul lor fiind comunitatea, ce include atat beneficiarii ofertei, cat si donatorii de fonduri.

Marketingul non-profit se aplica in cazul organizatiilor publice sau private cu scop nelucrativ. Acestea nu au ca baza a activitatii lor notiunea de nevoie in sensul ei clasic, si nici obtinerea unui profit ca obiectiv si indicator de performanta.

In general, specialistii in marketing s-au ocupat de sectorul comercial acordand o mica atentie sau neluand chiar deloc in seama sectorul non-profit. Totusi, datorita amplorii pe care a luat-o acesta in ultimul timp, marketerii si-au indreptat actiunile si spre el.

Organizatiile ce folosesc marketingul non-profit sunt urmatoarele :

Institutii educationale: scoli, licee, universitati;

Biserici;

Organizatii filantropice;

Asociatii si organizatii non-profit (pe cauze sociale specifice);

Spitale si institutii din domeniul sanatatii;

Cluburi;

Agentii guvernamentale/institutii aflate in subordinea guvernului

Muzee;

Gradini botanice;

Partide politice;

Institutii ale politiei, armatei etc.;

Primarii, administratii locale

Orase;

Tari;

Firme din sfera profit, pentru actiuni punctuale legate de sfera non-profit.

In fapt, si activitatile sociale se cer desfasurate dupa criterii rationale, ele solicitand o anumita "gestionare" a resurselor pe care le antreneaza in vederea obtinerii de efecte pozitive.[4]

Organizatiile non-profit (ONP) trebuie sa solutioneze probleme ca si firmele comerciale, si anume: definirea misiunii, stabilirea obiectivelor, planificarea strategiilor, implementarea acestora, monitorizarea si evaluarea rezultatelor.

ONP-urile trebuie sa fie foarte flexibile si dinamice pentru a se adapta permanent la conditiile mediului, ceea ce inseamna ca ele trebuie sa-si schimbe misiunea de-a lungul timpului. Activitatile de marketing specifice sectoarelor non-profit sunt directionate spre doua grupuri principale[5]:

sponsori, contribuabili sau donatori in cazul actiunilor caritabile. ONP-urile isi indreapta actiunile de marketing spre aceste grupuri pentru a strange fonduri si a atrage resurse. In schimb, sunt oferite beneficii ca, de exemplu, publicitate favorabila.

receptorii, membrii sau utilizatorii.

Organizatiile non-profit sunt din ce in ce mai receptive la filozofia marketingului. Astfel, de exemplu, liceele si universitatile fac apel la tehnicile de marketing pentru a atrage elevii, studentii si fondurile necesare functionarii lor; partidele politice folosesc marketingul pentru a-si atrage electoratul si a influenta comportamentul alegatorilor; bisericile adopta practicile de marketing pentru a atrage noi adepti; organizatiile caritabile (de exemplu Crucea Rosie) si filantropice, sindicatele, organizatiile ecologice, muzeele, grupurile artistice etc. sunt, de asemenea, sensibile la conceptia de marketing[6].

Cu cat o societate este mai libera, mai democratica si are o economie de piata mai puternica, cu atat ea genereaza mai multe organizatii non-profit.

De exemplu, in S.U.A. exista 1,2 milioane de astfel de organizatii in care activeaza peste 11 milioane de voluntari si care gestioneaza fonduri de peste 300 miliarde de dolari. In Romania sunt inregistrate peste 100.000 de organizatii non-guvernamentale (O.N.G.).[7]

In sectorul non-profit oferta marketingului poate fi o persoana, o idee, un loc sau o institutie (organizatie).

Fig. 1.1. Oferta de marketing in sectorul non-profit

Sursa: Adaptat dupa Gh. Al. Catana - Marketing: filozofia succesului de piata, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2003, p. 21

Ansamblul organizatiilor non-profit reprezinta un adevarat "sector" aflat in plin avant, cu implicatii deosebite in domeniul organizarii sociale, al elaborarii si aplicarii unor strategii de guvernare, ce ofera servicii comunitare de larg interes, care este considerat "cel de-al treilea sector" sau "sectorul independent".[8]

Pentru tarile dezvoltate, sectorul non-profit a devenit o componenta importanta a structurii sale economico-sociale, care raspunde in conditii superioare satisfacerii unor nevoi generale, colective si chiar individuale prin distribuirea mai eficace si flexibila a unor servicii. In majoritatea tarilor, guvernele se afla intr-o continua criza financiara, mai ales cand este vorba de alocarea resurselor pentru domenii de interes social si sunt incapabile sa ofere servicii alternative. Ca urmare, asistam la cresterea importantei acestui sector, odata cu amplificarea cererii pentru servicii sociale, paralel cu reducerea relativa si uneori absoluta a fondurilor disponibile, din considerente de diminuare a bugetelor guvernamentale.