Practica de cercetare - " intocmirea bugetului de vanzari, in cadrul unei companiei nationale"

-PRACTICA DE CERCETARE-

    " INTOCMIREA BUGETULUI DE VANZARI,

IN CADRUL UNEI COMPANIEI NATIONALE"

  INTOCMIREA BUGETULUI DE VANZARI

              IN CADRUL COMPANIEI NATIONALE

                "AEROPORTUL INTERNATIONAL

               HENRI COANDA BUCURESTI"S.A

                  -proiect management prin bugete-

                    CAPITOLUL I

     PREZENTARE GENERALA A COMPANIEI NATIONALE   

" AEROPORTUL INTERNATIONAL HENRI COANDA BUCURESTI" S.A.

       Compania Nationala "Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti"S.A,

cunoscut pana in data de 01.05.2004 sub denumirea de C.N."Aeroportul International Bucuresti-Otopeni"  S.A.,  face parte din marea familie a platformelor aeroportuare moderne.  Evolutia sa inseamna. de fapt, o permanenta dezvoltare si modernizare in vederea sincronizarii cu dinamica traficului aerian, cu performantele din ce in ce mai avansate ale aeronavelor, cu exigentele pasagerilor. In cei peste 30 ani de activitate in domeniul aviatiei civile, Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti a facut pasi importanti pe drumul transformarii sale dintr-un aeroport local intr-un important nod aerian al retelei europene de transport aerian. S-a infiintat in baza Hotararii Guvernului nr.522/24.08.1998, modificarea prin H.G. 527/7.04.2004 (prin care denumirea C.N "Aeroportul International Bucuresti-Otopeni" S.A.). Compania este societate comerciala pe actiuni, cu capital integral de stat, este organizata si functioneaza pe baza de gestiune economica. Sursele de finantare sunt asigurate din venituri proprii si, in completare, prin alocatii de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al companiei care decide asupra politicii economice a aeroportului in conformitate cu art. 14 din statutul aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 522/24.08.1998 modificata prin H.G. 527/7.04.2004.

Obiectul de activitate

C.N.  "Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti" S.A. are ca obiect principal de activitate efectuarea de prestatii, servicii, lucrari de exploatare, intretinere, reparare, dezvoltare si modernizare a bunurilor din patrimoniul sau, aflate in proprietate sau in concesiune, in vederea asigurarii contitiilor pentru aterizarea, decolarea si manevrarea la sol a aeronavelor in trafic national si/sau international, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, marfuri si posta, precum si servicii de interes public national. In conformitate cu prevederile art.4  alin.(2) din Hotararea Guvernului nr. 522/24.08.1998 privind infiintarea  companiei, modificata prin H.G. 527/7.04.2004, aeroportul poate efectua si orice alte opreratiuni si activitati legale necesare realizarii obiectului sau de activitate precum:

      - inchirierea de spatii pentru operatori aerieni pentru agentii economici care au ca obiect de activitate prestarea de servicii aferente aviatiei civile, pentru agentii economici care desfasoara activitati comerciale ;

      - prestare de servicii VIP

Serviciile prestate sunt de natura aeroportuara si conexe, in scopul asigurarii conditiilor optime desfasurarii activitatilor specifice aviatiei civile aferente aeroporturilor internationale.

  Avand in vedere categoriile de clienti, serviciile prestate de aeroport pot fi grupate astfel:

a) Servicii prestate pentru  companiile aeriene:

- asistenta turn control

- meteo si briefing

- balizaj

- suprafete de miscare(piste si platforme)

- asistenta  pe suprafata de miscare

- andocare/push-back

- handling la sol

- alimentare combustibil

- asistenta tehnica

- telecomunicatii

- facilitati cargo

- servicii de terminal (ghisee check-in, benzi, bagaje  etc)

- facilitati salon business

b) Servicii prestate pentru pasageri:

- Accesul la facilitati si servicii la sol: parcare publica, servicii de informare, ticketing, handling pasageri/bagaje, transport pasageri la /de la aeronava (burdufuri, autobuze), control securitate , control vamal, control de frontiera, carucioare bagaje, etc.

- Accesul la facilitati si servicii de terminal: rent-a-car, restaurante, magazine, asigurari medicale de calatorie, farmacie, florarie, difuzare presa, galerie de arta, schimb valutar, bancomat, posta, acces internet, etc.

- Accesul la servicii speciale: camera mama si copilul, servicii de protocol, asistenta medicala de urgenta, serviciu sanitar de frontiera, etc.

c) Servicii furnizate pentru agentii de handling, instituii ale statului si alti agenti economici:

a. spatii birouri

b. suprafete comerciale pentru desfasurarea activitatii  (inclusiv activitatii de intretinere, electricitate etc.)

Clienti

      Principalii clienti ai aeroportului sunt  companiile aeriene (Air France, Alitalia, British Airways. KLM, Swiss Air Lines, Malev, Austrian Airlines etc) care deservesc prin curse regulate sau charter peste 50 de destinatii din intreaga lume. Pasagerii  constituie grupul cel mai larg al clientilor aeroportului. In anul 2003 numarul de pasageri care au calatorit prin AIHCB a fost de peste 2 milioane. O alta categorie de clienti o constituie companiile de handling (Menzies, GlobeGround). De asemena, institutii ale statului, cum ar fi: vama, politie de frontiera etc. si alti agenti economici catering, restaurante, baruri, case de schimb valutar, banci, rent-a-car) sunt clienti care beneficeaza de servicii aeroportuare.

DESTINATII  ITERNATIONALE  DRECTE: Londra, Madrid, Paris, Bruxelles, Amsterdam, Frankfurt, Munchen, Varsovia, Moscova, Moscova, Zurich, Viena, Praga, Sofia, Instanbul, Chisinau, Budapesta, Roma, Treviso, Bologona, Verona, Milano, Ancona, Larnaca, Thessaloniki, Atena, Cairo, Tel Aviv, Aman, Beirut, Damasc, Dubai, Sharm-El-Sheikh. DESTINATII INTERNE DIRECTE: Baia-Mare, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Timisoara, Targu-Mures.

Scurt Istoric

Ceea ce avea sa devina, in 1969 - in urma modernizarii si prelungirii pistei si construirii unei aerogari pentru pasageri - "Aeroportul International Bucuresti-Otopeni", a fost baza militara a celui de-al III-lea Reich intre anii 1940-1944 si aeroport militar pana in 1965.

O noua etapa de dezvoltare este parcursa de aeroport, pana in 1986, prin construirea celei de-a doua piste a aeroportului (cu o lungime de 3,500 m) si a sistemului de cai rulare aferente, precum si prin modernizarea sistemului de balizaj; se ajunge la o capacitate operationala a aeroportului de 35-40 miscari aeronave pe ora. Dezvoltarea ulterioara a fost conceputa in etape si faze succesive de executie; in urma unei licitatii internationale deschise, realizarea lucrarilor a fost adjudecata de un Joint Venture format din societatile italiene: ItalStrade, ItalAirport, CEI MILANO si societatea romaneasca S.C   C.C.C.F.S.A, care au inceput lucrarile la noul obiectiv de investitii "Dezvoltarea si Modernizarea Aeroportului International Bucuresti - Otopeni"; pana in luna iunie 1998 au fost realizate si puse in functiune noile capacitati cuprinse in Faza I: terminalul nou pentru prelucrarea pasagerilor in flux plecari; finger cu 5 burdufuri; consolidare Pista Decolare-Aterizare nr. 1; consolidarea platformei principale de imbarcare-debarcare; platforma pentru avioane cu stationare mai mare de o zi; balizarea corespunzatoare a noilor platforme si cai de rulare aferente; asigurarea partiala a unor utilitati necesare functionarii aeroportului; noi achizitii de echipamente, utilaje si dotari; reabilitarea partiala a cailor de acces; In Faza a-II-a (1999-2002) la obiectivul "Dezvoltarea si Modernizarea Aeroportului International Bucuresti - Otopeni", s-au realizat lucrari ca:

-  reorganizarea si amenajarea: Terminalului Sosiri Internationale; Zonei parcare auto (data in folosinta in anul 2001); Zonei tehnice AIBO; Corpului administrativ al AIBO; un nou terminal de pasageri si extinderea zonei de prelucrare bagaje. Bazat pe o proiectare "flexibila", terminalul este destinat,  intr-o prima faza, prelucrarii traficului intern de pasageri, oferind, in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, posibilitatea adaptarii sale rapide la standardele si reglementarile privind traficul international de pasageri. Terminalul dispunde de facilitati bazate pe o tehnologie de ultima generatie care permit procesarea a 400 pasageri/ora de varf/flux, fiind pregatit sa proceseze un trafic de 500.000 de pasageri/an. Saptamanal, compania aeriana TAROM opereaza din noul terminal peste o suta de curse interne, facilitand legatura intre aeroportul Otopeni si principalele aeroporturi din tara. Beneficiind de o suprafata de 8500 mp, noul terminal este organizat in conformitate cu normele si standardele internationale in domeniu, dispunand de spatii pentru formalitati de intregistrare si prelucrare bagaje (11  ghisee check-in), zona de imbarcare (4 porti), salon VIP, sala de recuperare bagaje, birouri pentru bagaje pierdute, spatii de asteptare pentru pasageri si insotitori dotate cu mobilier confortabil, facilitati pentru persoanele cu mobilitate redusa (ascensoare, autoridicatoare, pante si rampe de acces, toalete cu cabine speciale), spatii comerciale, sisteme moderne de informare si afisare.

   In anul 2003 au inceput lucrarile la asa-numita Faza a-II-a extinsa.

In aceasta etapa s-au realizat  sau sunt in curs de realizare lucrari ca:

- modernizare drumuri interioare si drum tehnologic;

- realizarea sistemului perimetral de securitate si a drumului de patrulare;

- extinderea suprafetelor de miscare si a sistemului de balizaj;

- dezvoltarea si modernizarea retelelor exterioare de utilitati;

- reamenajarea corpului de legatura dintre Terminalele Plecari si Sosiri Internationale, ca zona comerciala (birouri, spatii comerciale), parterul si subsolul fiind destinate zonei tehnice aferente;

- construirea unui corp administrativ ;

- modernizarea Salonului Oficial al aeroportului si a turnului de control ;

- construirea unui hangar destinat intretinerii echipamentelor aeroportuare.

- Sistem de control automat 100% al bagajelor de cala tip multilevel;

- Sistem TRUNKING de tip TETRA pentru transmisiile radio pe platforma aeroportuara;

- Modernizarea sistemului de electro-alimentare a pistelor de decolare-aterizare celule in mediu inert  SF6; monitorizarea functionarii pe fibra optica);

- Implementarea platformei SITA-CUTE la toate punctele de prelucrare pasageri.

In conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare:

- dezvoltarea infrastructurii conexe de transport rutier si pe cale ferata, in vederea asigurarii accesului in zona de est a A.I.H.C.B. (termen de finalizare 2015);

- dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrari traficului de pasageri, prin realizarea unui nou terminal de pasageri si a sistemului de cai de rulare si platforme necesar (2015);

- dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrarii traficului de marfuri si posta, prin realizarea unei platforme multimodale cargo (2012);

- realizarea unui parc tehnologic "hight-tech" pentru dezvoltarea activitatilor conexe transportului aerian (2015).

Una dintre prioritatile strategiei de dezvoltare este de a face din Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti cea mai potrivita alegere pentru orice companie aeriana care doreste un aeroport sigur si modern. Anual aici aterizeaza si decoleaza spre destinatii internationale sute de aeronave ale unor prestigioase companii aeriene din intreaga lume. Configuratia terenului de zbor, caracteristicile tehnice ale celor 2 piste, sistemel performante de balizaj, cele doua platforme de stationare aeronave prevazute cu 45 de pozitii, sisteme automate de dirijare a aeronavelor la pozitiile de parcare, burdufurile mobile, sunt elemente care asigura, 24 ore din 24 operarea in conditii de maxima siguranta. In ultimii ani, Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti a directionat importante resurse umane si financiare, in vederea cresterii nivelului de siguranta in operarea traficului aerian intern si international ( sistem modern de balizaj al pistelor si cailor de rulare, lucrari de refacere a structurii suprafetei de manevra, lucrari de amenajare a zonelor de siguranta, utilaje performante pentru dezapezire/degivrare, autoturisme FOLLOW-ME, etc.).

   Din punct de vedere operational, mentinerea in continua stare de disponibilitate a tuturor suprafetelor aeropotului (aprox. 700 ha) a condus la asigurarea unor conditii optime de operare, chiar si in situatii meteo nefavorabile. O atentie deosebita este acordata asigurarii  unei infrastructurii moderne pentru transportul aerian de marfuri. In acest sens, in anul 2001 a fost inaugurat un modern terminal cargo cu o capacitate prognozata pentru o prima faza de 30.000 tone pe an. Dispunand de facilitati moderne- depozite uscate, depozite frigorifice, echipamente speciale de manipulare a marfurilor, 12 docuri de acces ajustabile in functie de marimea mijlocului de transport terestru, functionabile simultan, parcare autovehicule cu 84 de locuri, dintre care 28 sunt special destinate autocamioanelor - noul terminal cargo intregeste imaginea unei platforme aeroportuare coerente, capabile sa prelucreze traficul de pasageri si marfa la un inalt nivel de calitate a serviciilor.

  Satisfactia pasagerilor este constant analizata si monitorizata, Anual prin Aeroportu International Henri Coanda Bucuresti trec peste doua milioane de pasageri. Aeroportul dispune in prezent de un elegant terminal ( Plecari si Sosiri Internationale), in care farmecul arhitectonic este sustinut si de tehnologia de ultima ora care permite prelucrarea a 2400 de pasageri pe ora de varf. Interesul si preocuparea pentru confortul pasagerilor au determinat permanenta imbunatatire si diversificare a servicilor -  atractive spatii comerciale, saloane "mama si copilul, reconfortante saloane de protocol, galerii de arta, capela, posta, agentii de turism, rent a car, operatiuni bancare, acces internet, asigurari medicale de calatorie, baruri si restaurante. Recent  a fost implementat un nou serviciu de impachetare de securizare a bagajelor. Pasagerii si insotitorii acestora descopera o ambianta relaxanta: spatii de asteptare dotate cu mobilier confortabil, sisteme computerizate de informare (monitoare de afisare a curselor, a ghiseelor check-in, a portilor de imbarcare), sisteme de ceasoficare si climatizare.

Compania Nationala "Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti" S.A. acorda o atentie speciala pasagerilor cu mobilitate redusa (PMR), aliniindu-se, prin serviciile si facilitatile oferite, la standardele Conferintei Aviatiei Civile Europene (ECAC) si ale Organizatiei Internationale a Aviatiei Civile (ICAO), In acest context, AIBO a semnat in august  2001, Declaratia privind aplicarea "Acordului Aeroportuar Voluntar referitor la Serviciile oferite Pasagerilor", document elaborat in urma consultarilor dintru Uniunea Europeana si ECAC.

Resursele Companiei

Resursa umana:      peste 750 angajati

Resurse fizice:        peste 200 mld. Lei

Cifra afaceri:           pesste 500 mld. Lei

Profit:              peste 100 mld. Lei (in comparatie cu cifra de afaceri cifra de profit este

                mica deoarece majoritatea resurselor financiare au fost alocate activitatii

                 extrem de intense de investitii).

Sistemul informatic  

  Folosirea unui sistem informatic necesar prelucrarii datelor contribuie efectiv la indeplinirea obiectivelor companiei si aduce o multime de avantaje:

a. viteza de calcul superioara

b. capacitate mare de stocare informatii

c. accses usor si rapid la informatii etc.

CN AIHCB SA are dezvoltat un sistem informatic care include toate facilitatile oferite de tehnologia moderna, atat din punct de vedere al hardurilor, cat si din punct de vedere al soft-urilor. Exista softuri specializate care permit prelucrarea datelor speciale defaclate pe domenii de activitate: ICAR (ICAR RU, ICAR financiar, ICAR contabilitate, ICAR operational etc), SITA CUTE (care permite alocare ghisee, si cu care lucreaza atat serviciile din AIBO cat si agentii de handling si operatorii aerieni), SITATEX for WINDOWS, SOLARIS (afisaje interne zboruri), etc.

Certificari

AIHCB este primul aeroport si totodata prima organizatie la nivel national, care a obtinut certificarea sistemului de management integrat calitate - mediu in conformitate cu standardele SR EN ISO 9001:2001  si SR EN ISO 14001:1997. Beneficiind de acordurile de reprezentare si recunoastere internationala detinute de auditor (Societatea Romana de Asigurarea Calitatii) AIHCN a obtinut si certificatul IQNet (Reteaua Internationala a Organismelor de Certificare), IQNet fiind considerata cea mai prestigioasa retea internationala de certificare din lume.

Pozitia pe piata e profil

Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti ocupa pozitia de lider in randul aeroporturilor din Romania, concurand pentru o pozitie similara si in context sud-est european, la indicatori precum: miscari aeronave, trafic pasageri, trafic cargo, infrastructura aeroportuara, design de terminal, servicii oferite pasagerilor si campaniilor aeriene.

Evolutia pietei de profil

Conform datelor Asociatiei Internationale de Transport  Aerian (IATA), transportul aerian a intregistrat in ultimii doi ani si jumatate o scadere semnificativa, situatie generata de tragicele evenimente din 11 septembrie 2001, epidemiade SRAS care a marcat primele luni ale anului 2003, razboiul din Irak. In ciuda acestui context nefavorabil, pe Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti traficul de pasageri a intregistrat, in anul 2006, o crestere de 11% fata de anul 2002, depasind valorile prognozate. Pentru anul 2007 este estimat un trafic de aproximativ 2.500.000 de pasageri, ceea ce reprezinta o crestere de 7% fata de anul 2006. Aceste rezultate  reprezinta o incununare a eforturilor depuse in directia aplicarii strategiei de dezvoltare si modernizare aeroportuara.

Caracteristici tehnico-operationale

Zona operatiuni aeriene

- capacitate operationala miscari/ora

- 2 piste aterizare/decolare (3500 m x 45 m fiecare)

- 2 platforme parcare aeronave/45  pozitii

- mijloace de salvare si lupta impotriva incendiilor: CAT 9 ICAO

- operational 24/24h

Zona pasageri

- 3 terminale pasageri:

Plecari Internationale

-1200 pasageri/ora de varf

- 44 ghisee check-in

- 22 ghisee de control pasapoarte

- 10 porti imbarcare

- 5 punti mobile imbarcare/debarcare pasageri

Sosiri Internationale

- 1200 pasageri/ora de varf

- 22 ghisee control pasapoarte

- 3 benzi bagaje

Curse Interne

- 400 pasageri/ora de varf/flux

- 8 ghisee check-in

- 4 porti imbarcare

- parcari auto: 1400 locuri

Zona Cargo

- 2 terminale cargo

- Capacitate totala: 50.000 t/an

Zona aviatie generala

- terminal aviatie generala

- 5 pozitii de stationare aeronave

           CONTABILITATEA DECONTARILOR DIN AEROPORT

Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

Cumpararile de bunuri si servicii genereaza datorii catre

furnizori, a caror stingere urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare. Contul 401

"Furnizori" este cont de datorii, dupa functia contabila este un cont de pasiv se utilizeaza pentru evidenta decontarilor cu furnizorii pentru  aprovizionarile de bunuri, lucrari si servicii

Se crediteaza:

- cu obligatiile de plata a valorii bunurilor intrate in patrimoniu la pret de achizitie, lucrarilor executate si a serviciilor prestate de terti, materialelor nestocabile aprovizionate si incluse direct pe cheltuieli, precum si a taxei pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor.

Se debiteaza:

- cu platile efectuate catre furnizori, cu valoarea efectelor

comerciale de

plata acceptate de furnizori, cu valoarea sconturilor obtinute de la

furnizori.

Soldul creditor reprezinta sume datorate furnizorilor.

In functie de moneda in care se evalueaza cumpararile in facturile

furnizorilor vom distinge:

. datorii fata de furnizori interni, a caror exprimare valorica se

face in lei ;

. datorii fata de furnizori externi, a caror exprimare valorica se face in devize, dar in contabilitate, alaturi de consemnarea lor in valuta, ele se exprima in lei folosindu-se cursul valutar de la data intocmirii facturii.

Contabilitatea decontarilor cu clientii

Vanzarile de bunuri si servicii genereaza creante fata de cumparatori, considerati clienti din operatii comerciale, a caror incasare urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare. 411 "Clienti" este un cont de active circulante in decontare, iar dupa functia contabila este de activ. Acest cont tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, si marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi.

Se debiteaza:

cu pretul de vanzare al produselor, semifabricatelor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor prestate prin creditul conturilor de venituri, precum si cu taxa pe valoare adaugata aferenta acestora , prin creditul contului 4427,  "T.V.A. colectat".

Se crediteaza:

- cu sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau in numerar, cu valoarea efectelor comerciale acceptate in contul drepturilor de creanta.

Soldul debitor al contului reprezinta drepturile de creanta care nu au fost inca incasate.

Dupa scadenta creantelor distingem:

-  creante exigibile, al caror termen de incasare este indicat in documentele de livrare;

-  creante neexigibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si al caror termen de incasare se va preciza ulterior, la intocmirea facturii.

 Contabilitatea decontarilor cu personalul

Pentru desfasurarea normala a activitatii lor, agentii economici folosesc forta de munca. Intre acestia si personalul angajat intervin decontari pentru munca prestata.

Fiecare persoana beneficiaza pentru munca prestata de un salariu, in conditiile prevazute in contractul de munca.

Salariul cuprinde:

- salariul de baza

- adaosurile la salariu

- sporurile la salariu

- alte drepturi banesti

Salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala. Adaosurile la salarii se refera la indemnizatiile de conducere, prime si alte adaosuri. Sporurile la salarii se acorda pentru conditii deosebite de munca, pentru ore prestate pe timpul noptii, pentru orele suplimentare de munca, pentru vechime neintrerupta in munca etc. In categoria altor drepturi banesti pot fi mentionate indexarile la salarii, compensarea cresterilor de preturi, indemnizatiile acordate pentru concediile de odihna. Totalitatea drepturilor cuvenite salariatilor constituie fondul de salarizare al unitatii. Ele reprezinta, pe de o parte, cheltuieli ale unitatii economice, iar pe de alta parte, decontari cu personalul unitatii si cu alte organisme beneficiare ale unor sume legate de drepturile salariale ale personalului.

Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face, de regula de doua ori pe luna:

- la chenzina I, cu o cota de 40-45 % din salariul incadrare al salariatilor, dupa data de 15 al lunii curente

- la chenzina a II-a, cu diferenta neta ramasa dupa luarea in considerare a retinerilor din salariu, dupa data de 1 a lunii urmatoare.

Retinerile din salariu pot fi de doua categorii:

a) retineri pentru pagube sau imputatii ale salariatilor la unitatea unde lucreaza

b) retineri in favoarea unor organisme, persoane fizice si juridice cum sunt: impozitul pe salarii, contributia salariatilor pentru pensia suplimentara(3%), contributia salariatilor la fondul de somaj(1%), chirii si rate la imprumuturi datorate, rate pentru bunuri de folosinta indelungata cumparate, datorii catre alte persoane fizice sau juridice stabilite prin hotarari judecatoresti etc.

421 "Pesonal-remuneratii datorate" se foloseste pentru evidentierea decontarilor cu personalul unitatii pentru salariile cuvenite acestora in bani si in natura, inclusiv a sporurilor si premiilor. Dupa functia contabila este un cont de pasiv, iar dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza:

- cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului

Se debiteaza:

- cu retinerile din salarii privind avansurile acordate, sumele datorate de salariati tertilor, contributia salariatilor pentru pensia suplimentara, contributia salariatilor pentru fondul de somaj, impozitul pe salarii, precum si alte retineri, cu salariile nete achitate personalului

Soldul creditor reprezinta sume datorate personalului. 423 "Personal-ajutoare materiale datorate" tine evidenta ajutoarelor de boala pentru in capacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului si a altor ajutoare. Dupa functia contabila este un cont  pasiv, iar dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt.

Se crediteaza:

- cu sumele datorate personalului reprezentand ajutoare materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum si cele acordate, potrivit legii, pentru protectia sociala.

Se debiteaza:

- cu sumele platite personalului reprezentand ajutoare materiale, precum si cu retinerile reprezentand avansuri acordate, sume datorate tertilor, impozitul datorat.

Soldul creditor reprezinta sumele datorate personalului. 425 "Avansuri acordate personalului" tine evidenta avansurilor (chenzinale) acordate personalului unitatii, poate fi caracterizat astfel:

. dupa continutul economic este un cont de creante;

. dupa functia contabila este un cont de activ;

. se debiteaza cu avansurile din salariu acordate salariatilor;

. se crediteaza la sfarsitul lunii cu sumele retinute pe statele

de salarii sau ajutoare materiale reprezentand avansuri platite;

. soldul debitor reprezinta avansurile platite;

4281 "Alte datorii in legatura cu personalul" se tine evidenta decontarilor cu salariatii la inchiderea exercitiului, pentru a permite inregistrarea cheltuielilor aferente exercitiului expirat, precum si alte datorii in raporturile cu personalul, poate fi caracterizat astfel:

. dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

. dupa functia contabila este un cont de pasiv;

. se crediteaza cu sumele datorate personalului legate de drepturile de salarizare;

. se debiteaza cu sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont;

. soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor;

Contributiile pentru asigurarile sociale sunt de doua feluri:

. contributia unitatii la asigurarile sociale;

. contributia personalului pentru pensia suplimentara;

Contributia unitatii la asigurarile sociale reprezinta o cheltuiala a unitatii si se calculeaza in procente aplicate la castigul brut realizat de salariatii care sunt angajati cu contract de munca, castig ce face parte din fondul de salarii. Marimea contributiei unitatii la asigurarile sociale depinde de categoriile de incadrare pe grupe de munca, a unitatilor unde lucreaza salariatii si anume:

-; unitati din grupa I-a 40%

-; unitati din grupa a II-a 35

-; unitati din grupa a III-a 30%

Pe seama contributiei unitatii la asigurarile sociale, unitatile economice pot plati salariatilor ajutoare materiale astfel:

-; indemnizatii materiale pentru concedii de boala;

-; prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii;

-; procurari de proteze medicale;

-; concedii de maternitate si pentru ingrijirea copilului pana la doi ani sau a copilului bolnav;

-; ajutor de deces a unui membru de familie sau chiar a salariatului;

La sfarsitul fiecarei luni se face decontarea contributiei unitatii la asigurarile sociale, tinand seama de ajutoarele materiale datorate angajatilor, cand pot sa apara urmatoarele situatii:

- diferente de plata, cand contributia unitatii la asigurarile sociale depaseste ajutoarele materiale acordate salariatilor

- diferente de incasat, cand contributia unitatii la asigurarile sociale este inferioara ajutoarelor materiale acordate salariatilor.

Plata sau incasarea diferentelor la si de la bugetul asigurarilor sociale se face prin unitatea bancara, in ziua ridicarii numerarului pentru plata chenzinei a doua. Contabilitatea decontarilor privind contributia unitatii la asigurarile sociale se realizeaza cu ajutorul contului 4311 " Contributia unitatii la asigurarile sociale" care:

. dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

. dupa functia contabila este un cont de pasiv;

. se crediteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale;

. se debiteaza cu sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurarile sociale si cu sumele datorate fondului special pentru sanatate;

. soldul creditor reprezinta sumele datorate la asigurarile sociale;

In cazuri exceptionale acest cont poate prezenta temporar, la sfarsitul lunii, si sold debitor, reprezentand diferenta de incasat de la bugetul asigurarilor sociale, in situatia in care ajutoarele materiale acordate salariatilor depasesc contributia unitatii la asigurarile sociale. Din aceasta cauza se pune in discutie functia contabila a acestui cont, in sensul de a fi considerat bifunctional.

Contributia unitatii la fondul de somaj

Se suporta de unitatile economice, reprezentand deci, o cheltuiala a acestora. Se calculeaza prin calcularea unei cote de 5% la castigul brut realizat de salariatii care sunt angajati cu contract de munca, castig care face parte din fondul de salarii. Fondul de somaj astfel calculat, impreuna cu cel aferent contributiei personalului la acest fond se varsa integral la Directiile judetene de munca si protectie sociala la data ridicarii de la banca a numerarului pentru plata chenzinei a II-a si va fi folosit pentru acordarea ajutorului de somaj celor in drept si pentru acoperirea unor cheltuieli legate de calificarea si recalificarea somerilor.

Contabilitatea contributiei unitatilor la fondul de somaj se realizeaza cu ajutorul contului: Contributia unitatii la fondul de somaj"  care:

. dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

. dupa functia contabila este un cont de pasiv;

. se crediteaza cu contributia datorata de unitate la fondul de somaj;

. se debiteaza cu sumele virate pentru fondul de somaj;

. soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj;

Contributia personalului la fondul de somaj

Se stabileste prin aplicarea cotei de 1% la salariile brute de incadrare ale salariatilor incadrati cu contract de munca si se retine din salariile acestora. Se deconteaza integral cu Directiile judetene de munca si protectie sociala. Contabilitatea decontarilor privind contributia personalului la fondul de somaj se realizeaza cu ajutorul contului: 4372 "Contributia personalului la fondul de somaj" care:

. dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

. dupa functia contabila este un cont de pasiv;

. se crediteaza cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj;

. se debiteaza cu sumele virate sau platite reprezentand contributia personalului pentru constituirea fondului de somaj;

. soldul creditor reprezinta sumele datorate de salariati pentru constituirea fondului de somaj;

Decontarile privind impozitul pe profit

Rezultatul contabil reprezinta diferenta dintre veniturile incorporate in rezultat si cheltuielile decontate asupra rezultatului si este reflectat in soldul creditor al contului 121 "Profit si pierdere".

Elementele nedeductibile fiscal sunt in fapt cheltuielile nedeductibile care sunt reprezentate de: impozitul pe profit datorat, pana la data efectuarii calculelor, amenzi si penalitati, cheltuielile care depasesc limitele de cheltuieli pentru actiuni de protocol, prevazute in legea bugetara anuala, sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor sau a rezervelor peste limitele prevazute de lege, cheltuielile de sponsorizare ce depasesc limitele admise, cheltuielile cu dobanzile care depasesc suma veniturilor din dobanzi plus 20% din celelalte venituri, pierderi din surse externe si alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal. Elementele deductibile fiscal se refera la: dividende primite de la o alta persoana juridica romana, reportarea cheltuielilor cu dobanzile ramase nedeductibile in anii anteriori, sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva in limita a 5% din profitul brut contabil anual pana ce acesta va atinge 20% din capitalul social, veniturile din provizioane pentru care nu s-a admis deducerea fiscala.

In legatura cu impozitul pe profit mai mentionam urmatoarele:

a) Marimea impozitului pe profit este corelata cu politica guvernului si, ca atare, legislatia care reglementeaza acest impozit este supusa unor dese modificari. In prezent, cota de impozit pe profit este de 38 % calculata asupra rezultatului fiscal, cu unele exceptii.

b) Impozitul pe profit se calculeaza lunar, dar se regularizeaza fie lunar fie trimestrial, in functie de rezultatul fiscal realizat, cumulat de la inceputul anului. Plata impozitului se face lunar sau trimestrial, pana la data de 25 a lunii urmatoare sau a primei luni din trimestrul urmator.

c) Agentii economici care efectueaza investitii pentru modernizarea tehnologiei de fabricatie, extinderea activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare si protectia mediului inconjurator, beneficiaza de reduceri la impozitul pe beneficiul folosit in acest scop.

441 "Impozitul pe profit"

. dupa continutul economic poate fi un cont de:

- datorii, cand obligatiile de plata depasesc sumele achitate;

- creante, cand obligatiile de plata sunt inferioare sumelor achitate;

. dupa functia contabila este un cont bifunctional, care functioneaza astfel:

- ca un cont de pasiv, cand exprima datorii

- ca un cont de activ , cand exprima creante

. se crediteaza cu impozitul pe profit datorat bugetului statului;

. se debiteaza cu impozitul pe profit achitat bugetului statului;

. soldul contului poate fi:

- creditor, cand exprima datorii si reprezinta sume datorate ca impozit pe profit;

- debitor, cand exprima creante si reprezinta sume varsate in plus ca impozit pe profit.

Decontarile privind taxa pe valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect, calculat pe valoarea adaugata realizata de agentii economici si suportat de consumatori. Valoare adaugata este reprezentata de diferenta dintre valoarea bunurilor si a serviciilor produse de o unitate si cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor, numite consumuri intermediare. Deci baza de calcul a acestui impozit  pe consum este valoarea adaugata, de isi trage denumirea.

Pentru determinarea taxei pe valoare adaugata datorata se procedeaza astfel:

-; Taxa pe valoare adaugata cuprinsa in facturile furnizorilor se inregistreaza de catre fiecare agent economic intr-un cont distinct, purtand denumirea de taxa pe valoarea adaugata dedectibila;

- Acelasi agent economic calculeaza si inscrie in facturile emise taxa pe valoare adaugata la valoarea totala a bunurilor si serviciilor livrate, evaluate la pret de vanzare, aceasta purtand denumirea de taxa pe valoarea adaugata colectata, care se inregistreaza, de asemenea intr-un cont distinct;

- Periodic, de regula lunar, se face diferenta intre taxa pe valoare adaugata colectata si cea deductibila obtinand, pe aceasta cale, taxa pe valoare adaugata de plata, care nu este altceva decat taxa aferenta valorii adaugate de unitate.

Obiectul taxei pe valoarea adaugata il reprezinta urmatoarele

categorii de operatii:

a) Livrarile de bunuri mobile si prestari servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale;

b) Transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum si intre acestia si institutii publice si persoana fizice;

c) Importul de bunuri si servicii

d) Unele prestari de servicii asimilate cu livrarile de bunuri prevazute in legislatia in vigoare.

Documentele necesare calcularii TVA obligatorii pentru agentii economici sunt:

. Factura fiscala, care este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala. Se intocmeste de compartimentul "desfacere" sau alt compartiment la livrarea marfurilor si produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, pe baza dispozitiilor de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor.

. Chitanta fiscala, care este tot un formular cu regim special distribuit de unitatea fiscala teritoriala. Serveste ca document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii, in situatia in care nu se intocmeste factura (se utilizeaza numai pana la epuizarea formularelor aflate in stoc).

. Jurnalul pentru vanzari serveste ca document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata. Se intocmeste intr-un singur exemplar in care se inregistreaza zilnic elementele necesare corecte a taxei pe valoarea adaugata colectata, aferenta vanzarilor determinarii de bunuri materiale sau a prestarilor de servicii.

. Jurnalul pentru cumparari serveste ca document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila. Se intocmeste tot intr-un singur exemplar si cuprinde cumpararile de bunuri materiale sau a prestarilor de servicii.

Trimestrial, agentii economici intocmesc Decontul de TVA, ce reprezinta documentul care stabileste modul de decontare cu bugetul statului a TVA si care poate prezenta urmatoarele situatii:

-; TVA de plata, cand TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila;

-; TVA de recuperat, cand TVA colectata este mai mica decat TVA deductibila.

Contul 4423 "TVA de plata"

. dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

. dupa functia contabila este un cont de pasiv;

. se crediteaza la sfarsitul lunii cu datoria fata de bugetul statului aferenta valorii adaugate de unitate, determinata ca diferenta intre TVA colectata si TVA deductibila;

. se debiteaza cu platile ce se fac la buget si cu recuperarea eventualelor taxe suportate in plus in cursul lunilor precedente;

Contul 4426 "TVA deductibila"

. dupa continutul economic este un cont de creante;

. dupa functia contabila este un cont de activ;

. se debiteaza in tot cursul lunii cu taxa pe valoare adaugata din facturile furnizorilor privind cumpararile efectuate;

. se crediteaza la sfarsitul lunii cu TVA deductibila, compensata cu TVA colectata si de incasat (daca este cazul) de la bugetul statului;

. la sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold;

Contul 4427 "TVA colectata"

. dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

. dupa functia contabila este un cont de pasiv;

. se crediteaza cu sumele datorate de unitatea patrimoniala bugetului de stat, reprezentand taxa pe valoare adaugata aferenta vanzarilor de marfuri si bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari;

. se debiteaza cu TVA colectata compensata cu TVA deductibila si cu cea de plata la bugetul statului;

. la sfarsitul perioadei nu prezinta sold;

Contul 4428 "TVA neexigibila"

. dupa continutul economic poate fi un cont de:

-; creante pentru:  -; cumparari de bunuri si servicii cu plata in rate;

              -; cumparari de bunuri si servicii ce nu sunt insotite de facturile furnizorilor

  ; datorii pe termen scurt pentru:

-; vanzari de bunuri si servicii cu plata in rate;

-; vanzari de bunuri si servicii ce nu sunt insotite de facturi;

-; stocuri de marfuri incluse in pretul de vanzare cu amanuntul la unitatile comerciale ce tin evidenta la acest pret;

. dupa functia contabila este un cont bifunctional

. se crediteaza cu TVA neexigibila aferenta vanzarilor, marfurilor in stoc la unitatile cu amanuntul, respectiv TVA devenita exigibila;

. se debiteaza cu TVA neexigibila aferenta cumpararilor, respectiv TVA devenita exigibila in cursul exercitiului;

. Soldul contului poate fi :

-; creditor, cand exprima datorii neexigibile privind TVA

-; debitor, cand exprima creante neexigibile privind TVA

Contul 4424 "TVA de recuperat"

. dupa continutul economic este un cont de creante;

. dupa functia contabila este un cont de activ;

. se debiteaza la sfarsitul lunii in cazul aparitiei unei creante fata de buget reprezentata de diferenta dintre TVA  deductibila (mai mare)si TVA colectata (mai mica);

. se crediteaza cu sumele recuperate pe calea incasarii de la buget sau cu cele recuperate prin diminuare, in lunile urmatoare, a taxei pe valoarea adaugata de plata;

. soldul debitor reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului;

Decontarile privind impozitul pe salarii

Impozitul pe salarii reprezinta un alt venit bugetar important, cu mare frecventa la agentii economici. Perceperea lui urmareste participarea salariatilor la asigurarea veniturilor bugetare si la asigurarea echitatii in sfera participarii acestora la formarea veniturilor bugetare. Subiectul impozitelor pe salarii il constituie persoanele fizice romane si straine care realizeaza venituri sub forma de salarii si alte drepturi salariale pe teritoriul Romaniei.

 Veniturile ce fac obiectul impozitului pe salarii sunt:

- salariile, sporurile, indemnizatiile, ajutoarele materiale, stimulentele din fondul de participare la profit, recompense si premii, concedii de odihna si alte castiguri in bani sau natura.

- Impozitul pe salarii pentru angajatii incadrati cu carte de munca se aplica la totalul  veniturilor lunare sub forma de salarii si alte drepturi salariale, din care se scad pensia suplimentara, contributia la fondul de somaj si alte sume neimpozabile precum si premiile obtinute care se impoziteaza separat.

Cotele venit corespunde un impozit in suma fixa, la care se adauga un impozit calculat pe baza unei cote procentuale aplicata asupra venitului ce depaseste nivelul superior al transei precedente. Prin urmare, impozitul pe salarii se retine din drepturile salariale ale angajatilor, precum si din veniturile realizate de colaboratorii de orice natura. Impozitul se inregistreaza ca datorie la bugetul statului si la bugetele locale la sfarsitul fiecarei luni, dar se deconteaza cu acestea in luna urmatoare, dupa deducerea contributiei salariatilor la fondul social de sanatate in cota de 7%.

444 "Impozitul pe salarii"

. dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, provenite din retinerile din salariile personalului si a colaboratorilor unitatii;

. dupa functia contabila este un cont de pasiv;

. se crediteaza cu sumele datorate bugetului statului ca impozit pe salarii retinut din drepturile salariale ale angajatilor si colaboratorilor unitatii;

. se debiteaza cu sumele virate la buget reprezentand impozit pe salarii si alte drepturi similare;

. soldul creditor reprezinta sumele datorate bugetului ca impozit pe salarii;

Decontarile privind fondurile speciale, taxe si varsaminte asimilate

Agentii economici datoreaza unor organisme publice sume constituite in mod special cu anumite destinatii prevazute de lege, care sunt cunoscute sub denumirea de fonduri speciale, si anume:

. Fondul special pentru sanatate se constituie la societatile comerciale care incaseaza incasari din actiuni de publicitate la produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice si la societatile comerciale care realizeaza venituri din vanzarile de produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice. Se deconteaza cu Directiile judetene de sanatate.

. Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice ce se datoreaza de societatile comerciale care produc sau importa carburanti auto livrati la intern.

. Fondul pentru risc si accidente se constituie in cote procentuale (1%) aplicate asupra sumelor brute ce se platesc ca salarii si alte drepturi salariale persoanelor fizice, potrivit statelor de plata. Se deconteaza cu Inspectoratele Judetene de Stat pentru Handicapati.

. Alte taxe si varsaminte prevazute de lege de a fi varsate unor organisme publice.

Contabilitatea obligatiilor si decontarilor cu privire la fondurile speciale se realizeaza cu ajutorul contului: 447 "Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate"

. dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;

. dupa functia contabila este un cont de pasiv;

. se crediteaza cu obligatiile si varsamintele de efectuat catre diferite organisme publice;

. se debiteaza cu platile efectuate catre organisme publice sub forma de taxe si varsaminte asimilate datorate acestora;

. soldul creditor reprezinta sumele datorate de catre unitate organismelor publice;

. se dezvolta in analitic pe feluri de fonduri speciale.

In anul 1998, in structura organizatorica a Aeroportului International Bucuresti-Otopeni a aparut un nou serviciu: Serviciul Buget si Analize Economice, aflat in subordinea directa a Directorului Economic. Acest serviciu, impreuna cu responsabilii centrelor de gestiune. De asemenea, acest compartiment se ocupa cu urmarirea lui. Cu realizarea de propuneri in vedera imbunatatirii situatiei financiare a companiei, cu analiza principalilor indicatori economici.

Evolutia principalilor indicatori economico-financiari

Din analiza datele economico-financiare prezentate sintetic in tabelul anterior se pot desprinde urmatoarele concluzii:

- In anul 2007 comparativ cu anul precedent veniturile totale ale Companiei Nationale "Aeroportul International Henri Coanda - Bucuresti" S.A. au crescut cu 14 % adica cu 9053,29 ron. Acest fapt poate fi pus pe seama cresterii numarului de pasageri deservitii cu 8 % si a numarului de miscari aeronave cu 3,49 %.

- Cresterea veniturilor totale este determinata de cresterea veniturilor din exploatare cu 14,41 %, ca urmare a diversificarii activitatii si imbunatatirii calitaii serviciilor oferite, si de cresterea veniturilor financiare cu 12,66 %, ca urmare a imbunatatirii calitatii managementului financiar in special in alegerea destinatiilor optime pentru plasamentele financiare.

- Cheltuielile totale au crescut cu 10 % procentual, ceea ce reprezintao crestere absoluta de 5741,63 ron.

Cresterea relativa a cheltuielilor este inferioara  modificarii relative a veniturilor, fapt ce indica o situatie favorabila din punct de vedere al gestionarii resurselor companiei.

-Cheltuielile de exploatare au crescut cu 12.m16 %, in timp ce cheltuielile financiare au scazut cu %, ca urmare a rambursarilor aferente creditelor pentru investitii.

- Cifra de afaceri a cunoscut o evolutie favorabila (+ 13 %)

- Profitul ca principala masura a performantelor organizatiei, a crescut cu 3 %

- De asemenea, productivitatea muncii a crecut cu aproximativ 11% in anul 2007  fata de 2006.

- Cheltuielile la 1 ron venituri (ca indicator de eficienta)s-au diminuat cu 3,27%.

Structura organizationala

AIHCB SA are urmatoarele organe de conducere:

- Adunarea Generala a Actionarilor(AGA)

- Consiliul de Administratie(CA)

- Director General

- Directori Generali Adjuncti

- Directori Executivi

- Sefi compartimente

                      CAPITOLUL II

           PROPUNERI DE MODIFICARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE

Subsistemul organizatoric al Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti functioneaza pe baza centrelor de gestiune. Compania, abordata ca sistem, este sectorizata in mai multe centre de profit si gestiune, respectiv subdiviziuni organizatorice importante la nivelul carora se elaboreaza, lanseaza, executa si urmaresc bugete.

         Astfel, centrele de gestiune delimitate la nivlelul companiei din punct de vedere structural-organizatoric sunt grupate in urmatoarele tipuri:

- centre de profit din sfera serviciilor: Serviciul Protocol, Serviciul Parcari, Serviciul Trafic Sol, Serviciul Salvare Stingere Incendii etc.;

 - centre de gesiune auxiliare: Sectia Mecano-Energetic;

- centre de gestiune din sfera activitatilor administrativ-functionale: celelate compartimente.

Centrul de profit "Protocol" are drept responsabil Directorul General si Seful de Serviciu astfel incat are posibilitatea de a obtine cele mai bune incasari, in conditiile unor costuri cat mai reduse. In cadrul acestui centru responsabilii sunt facuti raspuzatori de anumite rezultate nete pe care le-au  obtinut. Aceasta inseamna ca ei fac propuneri Consiliului de Administratie pentru aprobarea tarifelor in conditii de eficienta. De asemenea au o anumita putere de decizie asupra cheltuielilor curente, de dezvoltare si administratie pentru buna desfasurare a activitatii serviciului. Propunem modificarea structurii organizatorice a C.N. A.I.H.C.B S.A in sensul:

- infiintarii unui consiliu consultativ constituit din managerii de nivel superior si conducatorii centrelor de gestiune

- infiintarii unui compartiment de control financiar de gestiune in subordinea directa a

Directorului General;

- infiintarii compartimentului management-strategii, in subordinea directa a Directorului General cu atributii legate de reproiectarea sistemului de management, intretinerea functionarii acestuia, adaptarea documentelor de strategii si politici globale, plecand de la studiile de diagnosticare, studiile de piata si cele de prognoza;

- infiintarea unor compartimente (grupe) obiective-bugete, in cadrul fiecarui centru de gestiune, ce se constituie intr-un corespondent al Serviciului Buget si Analize Economice in ceea ce priveste, mai ales, urmarirea realizarii obiectivelor si a celorlalte componente bugetare.

                       CAPITOLUL III

      SERVICIUL PROTOCOL - PREZENTAREA ACTIVITATII

Serviciul Protocol este direct subordonat Directorului General al Companiei Nationale Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti, si are 2 compartimente : Biroul Protocol si Salonul Business.

Biroul Protocol isi desfasoara activtatea acordand servicii de protocol atat agentilor economici, cat si institutiilor oficiale ale statului, in baza unui contract, dar si la solicitari ocazionale. Activitatea Biroului Protocol se desfasoara in cadrul a trei saloane de protocol:

- Salon Corp C;

- Salon  Muntenia (finger);

- Salon curse interne.

Salonul Business al Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti din cadrul Serviciului Protocol, este destinat in pricipal pasagerilor care calatoresc la clasa "business" in aeronava, accesul in salon fiind permis pe baza invitatiei emise de catre compania aeriana transportuare, cea care efectueaza calatoria. De asemenea , accesul in Salon mai este permis si detinatorilor de carduri "Priority Pass", urmare a prelungirii contractului cu societatea londoneza Priority Pass, contract care prevede dreptul de acces in salon posesorilor cardurilor mai sus amintite, indiferent de compania aeriana transportuare sau clasa de calatorie a pasagerului. Posesorul unui asemenea card are dreptul de a invita in salon cate persoana doreste, tariful perceput pentru persoanele invitate la salon fiind la acelasi nivel ca si cel al posesorului de card. O alta modalitate de a beneficia de facilitatile Salonului Business, este cea "contra-cost" ce se adreseaza unui spectru larg de pasagero, pasageri ce nu  beneficeaza de servicii business la bordul aeronavei, dar ce doresc sa cumpere aceste servicii la sol, servicii ce sunt oferite pana la inceperea imbarcarii in aeronava. Taxa de acces la Salon (taxa pe care o poate plati orice persoana care are calitatea de pasager, adica o carte de imbarcare valida si un pasaport) este de 20 euro platibila in Euro, Dolari americani sau Lei, la paritatea Euro/Dolar sau Euro/Leu, paritate stabilita de BNR din ziua efectuarii paltii.

Ca modalitate de plata exista posibilitatea platii in numerar sau carti de credit acceptate: VISA, VISA ELECTRON, EUROCARD, MASTERCARD, SI MAESTRO.

Analizand, numarul de pasageri business ai fiecarei companii aeriene, pozitia de lider o detine in continuare Compania aeriana TAROM cu un numar de pasageri business de aprox 17.000 urmat de KLM cu 9.000 pasageri si AUSTRIAN AIRLINES cu 8.600 pasageri. La mica diferenta pe locul IV se claseaza Compania aeriana AIRFRANCE, urmata de partenerul de alianta  ALITALIA cu 6.600 pasageri, pe locul VI clasandu-se BRITISH AIRWAYS cu 4.700 pasageri. Referitor la tratatia oferita pasagerilor business, aceasta este asigurata de catre societatea Abela - Rocas in baza contractului incheiat cu Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti si prin dialogul continuu purtat cu reprezentantii Abela Rocas, s-a incercat gasirea acelor formule astfel incat serviciile ofericte pasagerilor, mediul in care aceasta se presteaza - din punct de vedere al conditiilor de prezentare, expunere precum si al operativitatii procesului prestat, sa se imbunatateasca continuu atat calificativ cat si din punct de vedere al adaptabilitatii si flexibilitatii diverselor situatii intalnite astfel incat serviciul efectuat sa satisfaca la un nivel cat mai inalt un numar cat mai mare de pasageri. Saloanele Business ale Aeroportului beneficiaza de doua zone special amenajate cu mobilier destinat calculatoarelor in vederea accesului la internet pentru pasagerii beneficiari de servicii business la sol.

BIBLIOGRAFIE

1. www.aeroporthenricoanda.ro

2. Bianca Florentina Preda, Contabilitatea institutiilor Editura Fundatiei Romania de Maine,2007

3. Boulescu Mircea , Audit intern, Editura Fundatiei Romania de Maine 2007

4. Gheorghe Manolescu-Editura Fundatiei Romania de Maine 2006

5. Marius Daniel Mares (coordonator), Gabriel Mihai, Valerica Mares, Informatica Generala- Editura Fundatiei Romania de Maine 2006