Produsul direct (suma directa) a unei familii de multimi
Definitia 1.1. Fie (Mi)iII o familie nevida de multimi. Numim produsul direct al acestei familii un dublet (P,(pi)iII) unde P este o multime nevida iar (pi)iII este o familie de functii pi :P Mi pentru orice iII astfel incat este verificata urmatoarea proprietate de universalitate:
Pentru oricare alt dublet (P ,(p i)iII) format din multimea P si familia de functii p : P Mi (iII ), exista o unica functie u : P P astfel incat piu = p i pentru orice iII.
Teorema 1.2. Pentru orice familie nevida de multimi (Mi)iII exista produsul sau direct care este unic pana la bijectie.
Demonstratie: Unicitatea produsului direct. Daca P,(pi)iII si P′,(p′i)iII sunt doua produse directe ale familiei (Mi)iII, conform proprietatii de universalitate exista u : P P si v : P P astfel incat pi u = p i si piv = pi pentru orice iII .
Deducem imediat ca pi (uv) = pi iar p i(vu) = p i pentru orice iII. Cum si pi1p=pi, p i1p = p i pentru orice iII, datorita unicitatii din proprietatea de universalitate deducem ca uv = 1p si vu = 1p , adica u este bijectie.
Existenta produsului direct. Fie P = iar pi : P Mi, pi(f) = f(i) pentru iII si fIP.
Se probeaza imediat ca dubletul P,(pi)iII verifica proprietatea de universalitate a produsului direct de multimi (Mi)iII g
Observatie: Dubletul P, (pi)iII ce reprezinta produsul direct al familiei (Mi)iII de multimi se va nota prin Mi sau Mi.
In cazul in care I este finita, produsul direct se va numi si produs cartezian.
Pentru jII, pj : Mi Mj poarta numele de a j - a proiectie. De multe ori prin produs direct vom intelege doar multimea subiacenta P (neglijand deci mentionarea proiectiilor).
Deoarece orice functie f : I Mi este determinata de f(i) pentru orice iII, notand f(i)=xiII, vom scrie formal:
Mi
Astfel, pj :Mi Mj este definita prin pj (xi)iII = xj, jII. Fie acum (Mi)iII si (M i)iII doua familii nevide de multimi iar (fi)iII o familie de aplicatii fi:Mi M i (iII
Aplicatia f :Mi M i f((xi)iII) = (fi(xi))iII pentru orice (xi)iII IMi poarta numele de produsul direct al familiei (fi)iII de aplicatii; vom nota f = fi sau f=fi.
Aplicatia f este unica cu proprietatea ca p if = fi pi pentru orice iII
Se verifica imediat ca = si ca daca mai avem o familie de multimi (M i)iII si o familie (f)iII de aplicatii cu f:M i M i (iII), atunci ( f ◦ fi) = (f)◦(fi).
In cadrul teoriei multimilor, notiunea duala celei de produs direct al unei familii de multimi este aceea de suma directa.
Definitia 1.3. Numim suma directa a familiei (nevide) (Mi)iII de multimi, un dublet (S,(ai)iII format dintr-o multime nevida S si o familie de aplicatii ai:Mi S(iII) ce verifica urmatoarea proprietate de universalitate:
Pentru oricare alta multime S′ si familie (a i)iII de aplicatii cu a′i :Mi S′(iII), exista o unica aplicatie u:S S′ a. i. uai a′i pentru orice iII
Teorema 1.4. Pentru orice familie (Mi)iII de multimi exista si este unica pana la o bijectie suma sa directa.
Demonstratie: Unicitatea sumei directe se probeaza analog ca in cazul produsului direct.
Pentru a proba existenta, pentru fiecare iII, consideram =x si S=(observam ca pentru i j, = ). Definind pentru orice iII a: Mi S prin a (x) = (x, i) (xIMi) se verifica imediat ca dubletul (S, (a)iII) este suma directa a familiei (Mi)iII g
Observatie: Suma directa a familiei (Mi)iII o vom nota prin (ea mai poarta numele si de reuniune disjuncta a familiei (Mi )iII
Aplicatiile ( )se vor numi injectiile canonice (ca si in cazul produsului direct - de multe ori prin suma directa vom intelege doar multimea subiacenta, injectiile canonice subintelegandu-se).
Analog ca si in cazul produsului direct, daca avem o familie de aplicatii (fi)iII cu fi : Mi M′i (iII), atunci aplicatia f : definita prin f((x,i))=(fi(x),i) pentru orice iII si xIMi este unica aplicatie cu propietatea ca a ifi = fai pentru orice iII; vom nota f =fi si vom numi pe f suma directa a aplicatiilor (fi)iII.
Se probeaza imediat ca iar daca mai avem o familie (f)iII cu f :M′i M′′i (iII), atunci:
(fi fi fi )
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |