Determinantul

CURS

Determinantul

- se refera la acele caracteristici ale petelor de cerneala care au contribuit la elaborarea raspunsurilor:

1. Forma;

2. Culoare;

3. Diferenta de nuanta;

4. Simetria petelor (subiectii care dau astfel de raspunsuri spun ceva despre personalitatea lor- s-a demonstrat experimental).

Scoararea si depistarea determinantilor este partea ce mai dificila a scorarii si a anchetei pentru ca un raspuns poate sa contina mai mult de un determinant.

Exemplu: Pl. IX: O floare -> In ancheta: Are forma delicata ca a unei flori- F;

Are forma unei flori si sunt frunzele verzi- FC;

O floare: forma, frunzele si diferitele nuante portocalii- FC, nuante;

O floare: forma, frunze, diferite nuante si se misca in bataia vantului- FC, nuante, miscare.

Persoanele care dau raspunsuri cu mai multi determinanti sunt persoane sofisticate (complexe) din punct de vedere psihologic si afectiv. Aceasta in sens pozitiv.

In sens negativ, aceste persoane pot avea au o structura nevrotica, mai fragila, care sunt depasite de stresul actual.

1. Forma- (F)

Se noteaza cu F raspunsurile care tin cont numai de conturul sau forma petelor de cerneala; cand subiectul precizeaza "din cauza formei" sau atunci cand mentioneaza partile sau subcomponentele obiectului.

Exemplu: Pl. VII: Un colier; Pl. III: un liliac.

Determinantul de forma arata ca subiectul a reusit sa perceapa stimulul intr-un mod simplu si economic, dintr-un unghi pur cognitiv. El a facut abstractie de alte caracteristici ale stimulului si s-a centrat pe contur. O persoana ce nu poate da astfel de raspunsuri de forma pura in viata sa cotidiana nu este in stare sa gaseasca solutiile cele mai simple si directe la situatiile de viata. Sunt persoane care gandesc sau simt prea complicat chiar si in situatii simple.

In protocol nu este bine ca toate sau majoritatea raspusurilor sa fie de forma pura. Asta poate sugera o saracie mentala sau o comoditate in rezolvarea problemelor.

Pl. IX: daca neaga culoarea si se refera doar la forma-> blocaj emotional, schematism in gandire. Persoana inhibata emotional.

Un protocol saturat de forme pure apare si atunci cand situatia de testare e defavorabila: subiectul se inhiba, devine anxios si se ascunde in spatele unor raspunsuri forma- neutre si schematice.

Regula: Daca in raspuns nu apar si alti determinanti in afara de forma pura, forma pura nu se mai scoreaza.

Miscare acele raspunsuri in care sunt percepute obiecte in miscare.

Exista trei determinanti de miscare:

2.1. Miscarea umana- M;

2.2. Miscarea animala- FM;

2.3. Miscare neinsufletita- m.

Si doi indici, Activ/Pasiv.

2.1. Miscarea umana- M: se noteaza in oricare dintre cele trei situatii:

1. Sunt percepute siluete umane reale sau fictive, intregi sau parti ale lor, intr-o anumita miscare dinamica, pozitie sau tensiune statica.

Exemplu: Pl. VII: Doua femei care se uita una la alta (tensiune statica); Doua femei dansand sau vorbind; Doi indivizi suparati sau tristi (emotie tensiune); Pl. IV: Un urias care sta pe o buturuga; Un urias care sta in picioare.

Daca in raspuns sau in ancheta nu mentioneaza verbul, atunci nu este miscare. Miscarea trebuie relatata.

2. Atunci cand apar animale sau obiecte neinsufletite care sunt surprinse intr-o miscare dinamica sau tensiune neplauzibila pentru specia lor, in contextul raspunsurilor: Doi elefanti care se uita la tv; Un sarpe care alearga; Doua cisme indragostite; Doi ursi care danseaza- se noteaza M, dar Doi ursi care danseaza la circ nu este M.

3. Atunci cand sunt percepute emotii sau senzatiii fara contur -> Mnon.

Exemplu: fericire, iubire, depresie, vis urat, zgomot puternic, creativitate, Raul din lume.

Aceste senzatii sau emotii trebuie sa fie fara obiect, atat in raspuns cat si in ancheta. Apar foarte rar. Aproape exclusiv la intelectuali care au probleme afective.

Raspunsurile de tip miscare umana coreleaza pozitiv cu deschiderea catre lumea interioara, catre fantezie, cu capacitatea de a formula rationamente complexe si abstracte. Ele sunt un indicator al resurselor cognitive ale subiectului. Ne arata cat de puternica este tendinta subiectului de a se orienta spre interior, sugerand tendintele introversive. Ca sa dam un astfel de raspuns, trebuie sa proiectam o miscare interioara asupra unui stimul exterior.

2.2. Miscare Animala- FM: se acorda cand sunt vazute animale (sau parti ale lor, reale sau fictive) intr-o anumita miscare dinamica sau tensiune statica, plauzibila pentru specia lor.

Exemplu Pl.V: Liliac cu aripile in zbor; Liliac care se odihneste/doarme/sta; Un cap de crocodil cu botul deschis.

Aceste raspunsuri ne arata cat de intensa este ideatia periferica (forme de gandire sau idei mai putin controlate si constientizate, nedirectionate spre scop, care paraziteaza spatiul mental) al subiectului. Daca intensitatea ideatiei periferice este prea mare, ea perturba fixarea pe sarcina si concentrarea atentiei.

Ideatia periferica reprezinta stresul manifestat interior, la nivel cognivtiv.

Cand intr-un protocol apar cel putin 5-6 raspunsuri de miscare animala -> stres cognitiv.

2.3. Miscare neinsufletita- m: se acorda atunci cand sunt vazute obiecte neinsufletite, anorganice sau fara simturi intr-o anumita miscare dinamica sau tensiune statica, plauzibila pentru categoria respectiva de obiecte.

Exemplu: Pl. III: Vulcan in eruptie; Flacara arzand; Sange scurzandu-se; Artificii explozand; Un tablou pe perete (tensiune statica).

Obiectele atarnate, agatate sunt considerate miscare neinsufletita datorita tensiunii gravitationale.

Raspunsurile miscare neinsufletita au aceeasi semnificatie ca si cele de miscare animala, indicand tot ideatia periferica. Insa, spre deosebire de cele din urma, multe raspunsuri m intr-un protocol sugereaza si un sentiment de neajutorare sau lipsa de control asupra impulsurilor. De exemplu, raspunsul "vulcan in eruptie" poate indica lipsa de control a subiectului asupra unor pulsiuni erotice sau agresive.

Indicele Activ/Pasiv

Orice raspuns de miscare, indiferent daca este umana, animala sau neinsufletita, trebuie scorat ca miscare activa sau ca miscare pasiva, in functie de urmatoarele reguli:

1. Cand miscarea este intensa, puternica, cel putin la un nivel mediu, se considera miscare activa: Ma, FMa, ma. Exemple: a se deplasa, a dansa, a manca, a se juca, furios, vorbirea, a vorbi tare, a tipa.

2. Daca miscarea este lenta, slaba ca intensitate, scoram miscare pasiva: Mp, FMp, mp. Exemple: a vorbi, a privi, tristete, a dormi, a visa, plans, agatat, a se gandi, a sta.

Vorbirea este la limita dintre miscarea pasiva si cea activa, depinde de adverbul atasat.

Experimental, s-a observat ca persoanele la care predomina miscarile pasive sunt pasive si in viata de zi cu zi: nu vor initia activitate in rezolvarea problemelor sau in relatiile interpersonale. Cu toate acestea, pasiv nu inseamna obedient.

Scorare:

1. Cand scoram pasiv sau activ tinem cont intotdeauna de contextul in care apare miscarea si mai ales de adverbele de intensitate.

Exemple: a plange- pasiv, a plange in hohote- activ; cascada care cade- pasiv, cascada cazand cu zgomot- activ; un obiect care care cade- pasiv, o avalansa- activ; turnurile gemene prabusindu-se- activ.

2. Cand scoram activ/pasiv nu conteaza diferenta dintre intentie si actiune, daca miscarea este iminenta.

Exemple: Un tigru care se pregateste sa sara- activ; Un crocodil care e gata sa-si insface prada- activ; O pasare gata sa isi ia zborul- activ.

3. Daca un obiect executa simultan o miscare pasiva si una activa se scoreaza cea activa.

Exemplu: O persoana stand in genunchi (pasiv) si urland (activ)-> Ma

4. Daca in raspuns avem un obiect care executa o miscare activa si altul care executa o miscare pasiva, se scoreaza ambele miscari.

Exemplu: Pl I: Doi ingeri care ridica (activ) o femeie cu bratele ridicate (pasiv) -> Ma-p

In pictura, tablou sau statuie daca este vazuta miscare, ea este notata ca fiind miscare pasiva.

Exemplu: Statuia din Mihai Viteazul care-i fugareste pe turci -> Mp

Exercitii- Locatie si Determinanti

Plansa I:

O femeie stand in picioare cu bratele ridicate-

Doua vrajitoare dansand in jurul unui simbol-

Un fluture miscandu-se usor-;

Un fluture plutind in bataia vantului-

Un clopot de biserica sunand-

O frunza care cade-

Plansa II:

Doi clovni dansand- __________ ______ ____ __________ ______ ____ ____

Unele verbe: se joaca, danseaza se considera automat sinteza, chiar daca nu specifica subiectul (doar daca subiectul nu explica contrariul).

Doi caini luptandu-se-

Un titirez invartindu-se

Plansa III:

Doi oameni care se apleaca sa ia ceva-

Un liliac stand cu capul in jos, dormind-

Sange scurgandu-se

O inima batand-

Miscarile programate fiziologic sunt automatizate, si nu implica efort voluntar, astfel incat sunt notate miscari pasive.

Plansa IV:

Un gigant care se apropie amenintator-

Tristete-

O omida tarandu-se-

Plansa V:

Un om imbracat in constim de iepure care danseaza-

Plansa VI:

Un vapor plutind in noapte-

Plansa VII:

Un indian care se uita in oglinda-

Un indian cu o pana-

Plansa VIII:

Act sexual- W+ Ma (prezenta organelor)

Plansa X

Focuri de artificii-

Determinantul culoare (culoare cromatica)

raspunsuri ce tin cont de culoarea petei de cerneala

dau informatii despre modul de control asupra exprimarii emotiilor

exista 3 categorii in functie de importanta formei in structura raspunsului:

Culoare pura - C raspunsul tine cont doar de culoare, fara a observa sa aiba in lumea naturala o forma, fara ca subiectul sa se straduiasca sa proceseze conturul.

Exemple: pete de sange

cer albastru

vopsea, acuarele, pete de cerneala colorate

apa

se recunosc prin faptul ca ele implica obiecte supervagi (in lumea naturala nu au nici o forma), subiectul nu incearca deloc sa proceseze conturul.

Ex: un lac - pentru ca e albastru

un lac - are ramificatii (forma)

informatii despre perceptia subiectului: acesta a fost invadat de culoare, adica de afectivitate

raspunsurile acestea apar la persoane care au momente in care pierd controlul asupra exprimarii emotiilor: impulsurile afective se exprima intens, direct, nemodulat

la adultul normal nu este de asteptat sa apara astfel de raspunsuri C

apar des la copii (impulsivi emotional), la persoane ce au momente de furie necontrolata, probleme cu integrarea afectelor, la pacienti cu agitatie psihomotorie, cu iesiri afective intense.

Culoare -forma CF raspunsul tine in primul rand cont de culoare, doar in al doilea rand de forma. Exemple:

plansa X: un lac - ancheta: e albastru ca un lac si are niste ramificatii (afluenti) si este aproximativ rotund.

plansa X, D5: doua alge - sunt verzi si au forma de alge.

plansa IX: incendiu in padure - padure pentru ca e verde si astea sunt flacarile portocalii. Pentru ca delimiteaza padure -flacara, introduce un contur minim, unele linii de separatie.

plansa X: sange curgand (CF)

Important! Obiect de culoare pura in miscare: capata un minim de forma.

Aproape toate sunt obiecte vagi (lac, flacari, padure, sange), iar subiectul pune accent pe culoare fie in faza de raspuns, fie la inceputul anchetei.

raspunsurile CF : deficienta in controlul emotional.

apar in numar mare la cei care-si exprima intens si direct emotiile fara a exista insa acea pierdere a a controlului.

CF apar destul de des la adulti, dar mai ales la copii. La adulti, conform etalonului, raspunsurile CF sunt dominate de raspunsurile FC.

Forma -culoare FC raspunsul tine cont in primul rand de forma obiectului si doar secundar de culoare. Exemple:

plansa VIII: un fluture rosu (D2) - ancheta: uite aripile, corpul. E rosu.

plansa IX: doi clovni in costume fistichii, portocalii - ancheta: palariile, capul, mainile, hainele portocalii

plansa IX: o frunza de stejar - ancheta: are exact forma. E verde.

Recunoastem raspunsurile FC prin faptul ca in lumea reala sunt obiecte cu o forma specifica "o" . Accentul, in discursul subiectului nu cade pe culoare.

Exemplu: plansa IX: un crin (W)

FC daca in Ancheta raspunde: radacinile, frunzele verzi, pistilul, petalele

CF daca in Ancheta raspunde: ce colorat si frumnos sunt petalele, frunzele si radacinile.

Reguli:

daca obiectul e supervag (cer, sange, pete de cerneala) : C

daca obiectul are cat de cat o forma, dar ramane tot vag: CF

daca are o forma bine structurata in lumea reala: FC

Raspunsurile FC: informatii despre un bun control cognitiv in exprimarea emotiilor.

Apar des la adulti.

Exemplu: plansa II: rosu asta seamana cu sangele DvC

Exemple:

Plansa II: "un fluture rosu" - ancheta: antenele, aripile si corpul DoFC

"o valvataie" - ca un foc puternic care arde. E tot rosu D₂ v. CF.m^a (CF pentru ca e in miscare)

"doi clovni la circ" - au niste tichii rosii, corpul si picioarele W+FC

Plansa III: " carne stricata" - ca doua bucati de carne stricata, din cauza culorii DvC

" sange scurgandu-se - asta rosu care se scurge" Dv. CF.m^p

"un papion dragut" - are forma unui papion. Dragut pentru ca e rosu Do. FC

Plansa VIII: "un animal mort" - sunt niste maruntaie. Sunt putrezite. Vezi toate culorile diferite iar aici vad si niste oase WSo. CF ("o" datorita oaselor)

"doua steaguri albastre" - sunt patratoase ca steagurile D₅o. FC

"o broasca"- e o broasca raioasa, picioarele. E gata sa sara si aici corpul. De ce e raioasa? Are o culoare verde neplacuta Do. FC. MF^a

"doua portii de inghetata" - pare a fi inghetata de zmeura/ capsuni, e rosu aici si sunt ca 2 portii, ca 2 gramajoare simetric pe ambele parti Dv. CF

Plansa IX: "un nou nascut" - capul mare, parca sta in fund, e rozaliu ca bebelusii Ddo. M^p . FC

"o explozie atomica" - partea de sus e norul ciuperca, aici sunt flacarile rosii ale exploziei si fumul verde W+ CF. m^a

"niste corali rosii" - sunt colorati in rosu DvC

"o floare" - nu-mi dau seama ce floare este, dar e colorata frumos. Uite: petalele au o forma alungita, aici vine cupa iar la baza e locul unde se prinde de tulpina Do.FC (accentul pus in raspuns pe descriere)

Determinantul Culoare acromatica

raspunsuri in care albul, griul, negrul sunt folosite cu valente de culoare

exemple: "un fluture negru" (plansa I), " un vas din marmura alba" (plansa III) S

dupa importanta formei in raspuns: 3 tipuri de raspuns culoare acromatica

Culoare acromatica pura C'

Exemple:

cerneala neagra

zapada

marmura alba

noroi

Culoare acromatica -forma C'F:

Plansa V (D4): "o bucata de carbune negru" - ancheta: aici e marginea, pare neregulat.

Plansa I : "niste nori albi pe un cer negru" (vede obiecte vagi insa in sinteza; a decupat niste contururi)

Forma - culoare acromatica FC':

Exemple: "fluture negru"

Plansa III: "doua negrese" - au pielea neagra

Daca nu descrie formele prin culoare: F

Informatii tendinta de a-si reprima / inhiba afectele - emotii disforice sau o stare de disconfort sau simptome psihosomatice. Daca exista in protocol cel putin 2 raspunsuri culoare acromatica: e valabila interpretarea de mai sus (tristete, insomnie, tensiune, disconfort)

Cum le recunoastem?

Subiectul foloseste petnru descrierea obiectului cuvinte precum: alb, albicios, negru, innegrit, intunecat, deschis la culoare, luminos.

multe din aceste cuvinte sunt folosite pentur a se referi la un alt determinant, determinantul de nuante difuze (Y): pot aparea usor confuze in scorare

pentru a se reduce acest risc - REGULA: se scoreaza culoare acromatica numai atunci cand obiectul e vazut in intregime ca fiind alb, negru, gri. Daca se vad nuante de culoare in cadrul aceluiasi obiect se va scora cu determinantul nuante difuze (Y) si nu C'.

plansa VII: "niste nori intunecati; pe interior sunt negri si intunecati, iar pe exterior sunt mai luminosi, mai deschisi" - nu este C'

"au culoare intunecata" C'

Determinantul nuante

raspunsurile in care subiectul e influentat de diferentele de luminozitate din cadrul obiectului perceput

trei moduri diferite de inducere a nuantelor: 3 determinanti diferenta de nuante:

Ex: plansa VI: "o piele de animal; corpul si diferentele de nuante dau impresia de ceva pufos, ca o blana → determinantul de textura T

Ex: "aici unde e negru parca e o adancitura ca un canal. Aici a fost sira spinarii" → determinantul vista V

Ex: "e colorata diferit - niste dare, pete, parca se estompeaza culorile" → determinantul nuante difuze Y

Determinantul de textura T: raspunsul in care subiectul foloseste diferente de luminozitate din acdrul obiectului intr-o imagine cu proprietati tactile. Doua criterii: folosirea nuantelor si nuantele in mod tactil.

Exemplu: plansa VI: "blana de animal"

Comportamentul non-verbal care sugereaza impresia tactila de pufos: se scoreaza din oficiu determinantul textura.

Exemple: moale, neted, pufos, uleios, blanos, zgrumturos, lucios, matasos, inghetat, fierbinte.

Dupa importanta formei se scoreaza:

textura pura T: foarte rar. Exemple: un soare, gheata, ulei, par. Plansa VI: "gheata; nuantele imi dau impresia de ceva rece, inghetat" T

textura -forma TF: exemplu: "o carpa unsuroasa; pare o carpa zdrentuita cu pete de ulei, imi da senzatia ca e unsuroasa"

forma-textura FT: exemplu "o blana de animal; corpul, picioarele, capul si e pufoasa din cauza nuantelor"

Intr-un protocol normal e firesc sa existe un singur raspuns textura.

Da informatii despre dorinta de atingere, de contact afectiv cu celalalt. Persoanele care dau cel putin 2 raspunsuri textura au un fel de frustrare emotionala, o foame afectiva ce se manifesta, de regula, prin sentiment de singuratate cronica (situational - persoane vulnerabile la manipularile celorlalti). Lipsa acestor raspunsuri sugereaza ca subiectul isi exprima nevoia de contact in mod atipic. Persoane care tin la simtul personal si nu folosesc atingerea pentru a mentine relatia interpersonala; prudente, rezervate in relatiile cu ceilalti. Numarul de raspunsuri textura creste daca testarea survine dupa un divort, o ruptura relationala, moartea unei persoane apropiate. Poate sugera un stres situational.

2. Determinantul Vista V: raspunsurile in care diferentele de nuanta, luminozitate duc la o imagine tridimensionala sau de perspectiva (distanta mare fata de obiect, panorama). Exemplu: "adancitura" Ancheta:" adica unde este mai adanc, mai intunecat"

Dupa importanta formei se scoreaza:

vista pur V: foarte rar

VF: exemple: " o harta cu munti si podisuri" Ancheta: "Aici e o vale unde e mai negru si aici gri deschis e ridicatura".

"Soarele prin nori" Ancheta: " Aici sunt norii, rosu intunecat, parca se vede soarele prin nori"

FV: plansa I D4 "o femeie vazuta printr-o perdea", Ancheta: " mai negru corpul, iar zona mai deschisa e perdeaua"

Informatii semnificatie negativa. Daca apare cel putin un asemenea raspuns subiectul e preocupat prea mult de propriile sale defecte si slabiciuni. Rumega prea mult la aspectele negative alea imaginii de sine. Apare des la depresivi, la cei ce nu au incredere in ei, cu sentimente de inferioritate. Apare des in adolescenta, la alcoolici, dar si in perioade dificile pentru subiect - cand traieste sentimente de culpabilitate, indoieli privind valoarea personala. Introspectie autodestructiva - depresie. Apare des inaintea unei psihoterapii.

Exemple:

Plansa I: "o frunza vesteda." " Ancheta: " toata plansa, vesteda pentru ca are o suprafata aspra din cauza culorilor diferite" Wv.TF

"o carpa rupta cu pete de ulei pe ea" Ancheta: " seamana cu o carpa zdrentuita unde sunt partile mai negre - pete de ulei, e unsuroasa" Wv. TF (darele, petele = parte din obiect)

Plansa II: "un penis circumscris" (cute) D4o. FV

"un ursulet de jucarie" Ancheta: " are labe, capul, urechile si pare pufos" (sterge cu degetul plansa) D1o. FT

Plansa III: "doi domni in costume de catifea" Ancheta: " corpurile, imbracati in costume de catifea - imi da senzatia de pufos din cauza culorilor" Do.FT

"un papion" Ancheta: " funditele, unde e mai inchis imi da senzatia de nod, ceva umflat" DoFV

Plansa IV: "cizme de vanatoare rezemate de un stalp" Ancheta: " pare in spate stapul pentur ca e culoarea mai deschisa" W+. m^p. FV

"o teapa inrosita in foc" Ancheta: " mult mai deschisa in exterior pentru ca e fierbinte si are o forma de varf de lance" Ddo. FT

Plansa V: "un om intr-o scurta de blana" W+.FT

"ceva lipicios" Ancheta: " seamana cu o pata de clei, nu stiu, ceva lipicios, e mai gri, ba mai negru" Wv.T

"un iepure ce sare dupa un tufis" Ancheta: " iepurele e mai in spate pentru ca e mai deschis" D4+.MF^a. FV

Plansa VII: "mult par" Ancheta: " imi sugereaza par, ceva matasos datorita diferentei de culoare" Wv.T

Plansa VIII: "vedere de sus a unei paduri" Ancheta: " umbrele intunecate sunt varfurile copacilor mai inalti care vin sus" Dv.VF

Plansa X: "partea rosie este un lant de munti" Ancheta: " e ca o harta care iti arata un lant de munti, mai intunecati sunt cei mai inalti decat ceilalti" D9v. VF

3. Determinantul nuante difuze Y: raspunsurile in care diferentele de nuanta produc un efect pur optic, adica nici textura, nici vista. Exemple: ceata, fum, pacla, nori.

Dupa importanta formei se scoreaza:

Y pur: "ceva cetos, aici e mai deschis, aici e mai intunecat". Plansa VII: "niste nori" Ancheta: " Sase nori. Au forme neregulate, sunt mai intunecati aici si mai deschisi in interior"

YF: plansa I: "o radiografie" Ancheta: " niste organe in culori mai deschise sau mai inchise"

FY: plansa I: "radiografia bazinului" Ancheta: " osul bazinului cum apare la radiografie, culori mai deschise sau mai intunecate".

Plansa VII: "un cap de fetita murdara la gura" Ancheta: " descrie capul si unde e intunecat pare murdara la gura FY

Pete, dare, urme, semne, dungi: Y sau alte nuante.

Informatii: cel putin 3Y - o serie de emotii disforice, teama, anxietate, provocate de un stres situational. Nu sunt caracteristici stabile ale subiectului ci depind de stresul suportat.

Exemple:

" o fata de indian pictata in culorile razboiului. ", " dungi" FY

"fluture cu pete albe pe aripi" FC'

Observatie: Y = stres situational din punct de vedere afectiv;

m = stres situational din punct de vedere cognitiv

Determinantul FORMA-DIMENSIUNE ( FD)

Raspunsurile unde apare o imagine 3D/ de perspectiva, dar fara a implica nuantele petelor de cerneala.

Ex: Pl IV. "Un urias pe spate/ care se da pe spate"

A: "Picioarele par mari pentru ca sunt in fata, iar capul e mic pentru ca e in spate"

*Se foloseste raportul dintre marimea componentelor.

Pl. I. "Un copac vazut de departe" (Dd 33)

"Pentru ca e mic"

* Foloseste marimea obiectelor.

Pl. II. "Un templu la margine unui lac"

A "Mai in fata e lacul, iar dupa el e templul"

* Se foloseste de pozitia obiectelor.

Pl.IV. "Un iepure ascuns de o piatra" (W)

A "Cea mare e piatra, se vad capul, picioarele, restul e in spatele pietrei"

Pl.VIII "Doi oameni vazuti de departe" (Dd24)

"Par mici, de asta mi se pare ca sunt la distanta".

Pl. X. "Doi oameni care imping ceva in fata" (D6)

"Imping obiectul asta care pare mai mic, ca si cum ar fi la departare"

Raspunsurile FD dau informatii despre dorinta subiectului de a se autoanaliza:

Tendinta + capacitatea de revizuire a inaginii de sine, capacitatea de introspectie.

Apare des in protocoalele subiectilor cu studii superioare, pe varste - FD debuteaza in adolescenta.

Lipsa lor - naivitate, necunoasterea propriei persoane.

Abundenta lor (peste 2) - introspectie excesiva, ce blocheaza de multe ori actiunea  efectiva. O persoana ce are dubii fata de sine.

Ex: Pl. V: "Un liliac vazut de sus"

"Aripile, picioarele, corpul" (F)

Pl.VII "O insula din avion"

"Pare mica, ca atunci cand o vezi din avion" (FD)

Pl. IX "Doi vrajitori care se dau pe spate si rad" (3D)

A "Uite, se dau pe spate, capatele, picioarele, rad" (F)

Regula pentru a fi 3D trebuie ca o parte a obiectului sa fie aproape de privitor, iar alta parte mai departe ( se poate scora la acelasi obiect sau la obiecte diferite)

Media = 1FD pe protocol.

La subiectii autocritici, care intelectualizeaza mult, apar multe FD.

Determinantul de REFLEXIE (R)

Se refera la raspunsurile in care, din cauza simetriei plansei, apare un obiect oglindit/reflectat in cealalta jumatate a plansei.

Ex: Pl. VII : "O femeie care se uita in oglinda"

Pl. II: "Un animal care se da pe gheata"

A "Apare inaginea lui reflectata"

Pl.VIII " Un animal care se reflecta in lac"

Pl. VI: "Niste flacari care se oglindesc in lac"

In functie de dominanta formei in raspuns →Fr/rF. Daca obiectul are forma bine structurata in lumea reala → Fr; obiectele vagi →rF.

Informatii

tendinta subiectului de a isi supra-evalua preopria persoana, de a acea un simt inalt al valorilor personale ( tendinte narcisice)

Corelatie VISTA -rF/Fr

Raspunsurile de reflexie nu sunt neaparat dezadaptative, ci trebuie interpretate in functie de contextul social al persoanei.

Uneori alimenteaza dorinta de statut/motivatie de performanta.

Fac posibila asimilarea mai buna cu un rol/functie sociala mai inalta.

Sunt si cazuri in care tendintele narcisice sunt dezadaptative

integrarea in grup,

fac eforturi mari pentru a mentine cu orice pret sentimentul inalt al valorii personale- apeleaza des la mecanisme de aparare ( proiectia- heteroatribuirea esecurilor, externalizarea responsabilitatilor, negarea- ignorarea criticilor )

Este suficient ca intr-un protocol sa apara un astfel de raspuns .

In general, scorul r este usor de recunoscut in raspunsuri, apar cuvintele: "in oglinda", "reflectat"

Exceptii

"Doua femei in oglinda" (pl. VII). Daca subiectul nu se hotaraste spontan in ancheta ca este vorba de doua obiecte diferite sau de unul singur reflectat→trebuie intrebat direct: "sunt doua femei sau este una singura in oglinda?". Daca subiectul este incapabil sa se hotarasca= Reflexie.

"Un animal la marginea unui lac" (pl. VIII)

"Animalul e aici si aici niste tufisuri"

A: "Da. Pentru ca aici jos e identic"

"Da, aici vesel e lacul" - nu este Reflexie ( omite elementul de oglindire)

Scorul (2) - raspunsuri pereche

Se scoreaza (2) atunci cand, din cauza simetriei plansei, apar doua obiecte identice, dar diferite.

Pl. IX: "Doi crabi"

"Doua sirene"

"Doi papagali"

"O fata cu doi ochi" nu este scorat (2)

Organele anatomice pereche, membrele aceluiasi corp, nu se scoreaza (2).

"Doi plamani legati printr-o trahee" nu (2), nu +, o

Daca subiectul remarca vreo diferenta intre cele doua obiecte simetrice, nu se mai scoreaza (2) -diferenta de forma/structura.

" Un barbat, o femeie" nu (2)

" O pereche de ghete" (2)

Pl. X: "Doi crabi" ( D1+D7)- nu (2), nu se respecta simetri plansei.

"Niste crabi, pesti, rame"- (2), pe plansa indica simetria plansei, comportamentul nonverbal trebuie mentionat in protocol.

Nu se scoreaza de doua ori acelasi raspuns.

Informatii

- intra in calcularea unor formule ( Ego Index- Indicele de egocentrism)

- formula ne arata in ce masura persoana e centrata pe sine, preocupata de sine.

- un scor mare la aceasta formula→individul este foarte centrat pe propriile nevoi in detrimentul lumii externe. De multe ori are o mare consideratie fata de propria persoana.

- rezultatul scazut, sub medie, dezvaluie persoane care se subapreciaza.

Ego Index (r×3)+(2)/R, R=numar de raspunsuri.

0,33<Ego Index<0,45, la adulti