CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE ADOLESCENTILOR

CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE ADOLESCENTILOR

Perioada adolescentei mai este denumita si ca perioada a scolarului mare. In aceasta perioada se produce o dezvoltare intensa in plan psihic si se stabilizeaza structurile de personalitate.

Pe planul dezvoltarii biologice, adolescentul tinde spre echilibru si spre adoptarea unei conformatii apropiata de cea a adultului. In achimb, in plan psihologic, schimbarile sunt extrem de rapide, spectaculoase si de maxima complexitate cu salturi la nivelul unor functii, cu evolutii lente mai lente la nivelul altora. Diversitatea dezvoltarii psihice genereaza noi conduite si noi modalitati de relationare cu cei din jur, forme originale de intelegere si adaptare. Traversarea acestei perioade nu se face in mod lent, ci dimpotriva, tensionat, adesea cu existenta unor conflicte si trairi dramatice, cu framantari interne pentru gasirea surselor de satisfacere a elanurilor, a aspiratiilor si cu tendinta de a evita teama fata de piedicile ce se pot ivi in realizarea proiectelor sale de viitor. Adolescentul este un nonconformist si un luptator activ pentru indeplinirea dorintelor sale, un original in adaptarea solutiilor urmarite, in modul de a privi si de a se adapta la lumea inconjuratoare.

Acestea sunt o parte din motivele pentru care adolescenta este atat de controversata de o serie de specialisti. Astfel, adolescenta este apreciata in mod diferit, fiind numita "varsta de aur", "varsta ingrata", "varsta marilor elanuri", "varsta dramei", "varsta crizelor", "anxietatii, nesigurantei, insatisfactiei", "varsta integrarii sociale" etc. In felul acesta, adolescenta este privita nu numai din prisma conceptiei autorilor respectivi, ci si ca o interpretare a conditionarilor si transformarilor multiple ce intervin in perioada respectiva a vietii.

Mai cu seama pentru prima parte a acestei perioade, adolescentul, in plan comportamental, oscileaza intre copilarie si maturitate, viseaza si este preocupat de viitor, traieste intens sentimental, dar este si labil in relatiile cu sexul opus, este dornic de a sti si de  a invata, dar efortul depus nu este prea constant, este nemultumit fata de altii, dar fata de sine adopta un uso narcisism. Treptat, dezvoltarea psihica, a intelectului il maturizeaza deseori sub raport social si cultural indeosebi, il face sa devina avid de cunoastere si de participare cu responsabilitate, in deplina cunostinta de cauza, la activitati cu caracter social, se antreneaza in elaborarea de lucrari originale in literatura, arta, stiinta, tehnica.

Schimbari la nivelul rolurilor

Pentru a ajunge la maturitatea bio-psiho-sociala adolescentul trebuie sa activeze propria spontaneitate si creativitate, deoarece trebuie sa isi asume roluri noi la toate nivelele de rol. In efortul de a dobandi un nou echilibru.

Rolurile psihosomatice

Adolescenta inseamna un moment de criza al imaginii corpului. In cursul catorva ani corpul adolescentului se schimba total: dimensiune, greutate, caracterele si functia sexuala, forta musculara si agilitatea in miscari, toate acstea se intampla cu o rapiditate care nu intotdeauna ingaduie o elaborare si integrare adecvata.

Toata experienta legata de rolurile psihosomatice ajunge sa fie revazuta si incarcata cu no semnificatii. Functiile elementare de alimentare, igiena personala, motricitate, pot intra in criza. In campul comportamentului alimentar pot aparea alterari (inapetenta, fobie pentru anumite tipuri de mancare etc.). Adesea, anorexia isi are debutul in perioada adolescentei. In ceea ce priveste igiena proprie apare o neglijenta inexplicabila pentru parinti. Alimentatia si igiena personala vor fi utilizate printre altele ca momente de agresivitate impotriva regulilor educative, ca lupta impotriva interferentelor parintesti.

Rolurile psihodramatice si rolurile sociale

In aceasta perioada se produc transformari legate de evolutia gandirii si capacitatii de relationare, de comparare a rolurilor sociale. Se intampla astfel ca acum proprii parinti sa fie comparati cu altii. In acelasi fel, propriul rol de fiu  va fi confruntat si integrat cu rolul social al fiilor adolescenti intr-un context social determinat, pentru ca orice rol prezinta doua aspecte, unul privat si unul colectiv. Rezultatul va fi asumarea rolurilor sociale si valoriale apartinand unui anumit grup si unei culturi specifice (de ex., de a fi parinti, fii, prieteni etc.).

Nevoia de sens

In perioada adolescentei apare nevoia de redefinire si de sens. In acest context apare criza, care implica un adevarat schimb al identitatii - nu numai ce se priveste e nou, dar si Eul care priveste este diferit. Pentru prima data in viata, fiinta umana are acum posibilitatea de a se disloca si a percepe propriul sine care se schimba in relatie cu mediul care se schimba. Adolescentul este deci capabil sa perceapa schimbarea din care el insusi face parte, poate sa o numeasca. Apare astfel facultatea de a judeca, capacitatea de a evalua, puterea de a se orienta. Devin posibile intelegeri ale logicii existentiale mai complexe, ce vor fi experimentate in intrebari asupra sensului vietii si al mortii, apare un orizont ce se deschide dimensiunilor mai profunde ale existentei.

Sex si sens

Masculinul si femininul sunt nu numai sexe, sunt lumi. Masculinitatea si feminitatea sunt universuri afective si relationale care se constituie pornind de la sexul biologic. Aceasta deschidere spre sens si distantare de fizic introduce o privire mai ampla dar implica si pierderea anumitor certitudini: a fi barbat sau femeie nu este un lucru dat prin nastere ci o alegere si o devenire Diferentele sexuale si diversele stiluri de relationare tind sa fie tot mia estompate si converg spre un model de "fiinta omeneasca" cu trasaturi masculine si feminine foarte integrate. Aceasta contaminare a genurilor aduce o mai mare apropiere in relatiile dintre baieti si fete si sub anumite aspecte amelioreaza posibilitatea de convietuire. Insa nu este intotdeauna un proces usor, existand de fapt a ratacire difuza a indivizilor, cu sentimente de mare nesiguranta in constituirea relatiilor.

Procesul de constituire a identitatii de gen consta la adolescenti mai mult decat in integrarea corpului sexuat, in integrarea calitatilor afective si emotionale ale propriului sex. Adolescenta inseamna incheierea universului infantil bazat pe totalitate si reprezinta trecerea la lumea lucrurilor divizate. Intrarea in lumea adultilor, distribuita intre masculin si feminin ratifica stratul de interdependenta cu altul si stabileste necesitatea intrarii in relatii de schimb. Intrarea in dependenta sanatoasa ca si constiinta faptului de a nu fi totul, este marele pas pe care adolescentul incepe sa-l retina ca sarcina si constituie inceputul unui proces care se va desfasura pe parcursul intregii existente. Asta inseamna pentru el sa accepte ca exista o parte a vietii pe care nu o controleaza si care este dependente de vointa altor fiinte care au resurse si carora si lor le lipseste ceva.

Baietii si fetele vor descoperii ca a fi barbat sau femeie inseamna a stii sa construiesti un raport cu cealalta jumatate a lumii, iar a fi in raport cu celalalt inseamna recunoasterea propriilor limite, recunoasterea faptului ca nu isi ajungi tie insuti. Toate acestea fac posibila acum intalnirea: capacitatea de a asculta si recunoaste nevoile celuilalt, fara a ignora propriile nevoi.