Rolul tehnicii poligraf in detectarea comportamentului duplicitar

Rolul tehnicii poligraf in detectarea comportamentului duplicitar

Prin observatiile empirice facute de catre om a modificarilor psihofiziologice atunci cand cineva recurge la un comportament duplicitar a facut ca preocuparile obiective stiintifice, sa se indrepte catre detectia starilor de tensiune emotionala prin care se evidentiaza disimularea adevarului.

Cercetarile in domeniul poligraf sunt de data recenta aparand prima oara in jurul anilor 1920 in Statele Unite ale Americii in cadrul mediilor politienesti, din necesitatea practica a orientarii anchetatorilor in dirijarea cercetarilor judiciare. Astfel un numar de tehnicieni si criminologi ca V. Benussi, H.D. Burtt, J.A. Larson, Summers, Keller, Reid, Inbau, fiind preocupati sa depisteze adevaratii infractori si sa stabileasca nevinovatia celor pe nedrept acuzati, au cercetat si inceput sa construiasca aparate amplificatoare si inregistratoare capabile sa traduca si sa studieze fenomenele interioare bazate pe emotie.

V. Benussi utilizeaza prima data pneumograful prin intuitia pe care a avut-o ca respiratia se schimba cand se minte. Tehnica utilizata de el consta in faptul ca subiectului i se prezentau diferite bucati de hartie pe care erau diferite imprimeuri (cifre, litere, imagini), subiectul trebuind sa spuna sau sa citeasca corect in prima faza ceea ce se gasea pe foaia de hartie, iar ulterior sa declare altceva decat ce se gasea pe hartie. Desigur, experientele au fost facute in prezenta unei asistente compuse din experti, care urmareau schimbarile in atitudinea si fizionomia subiectului pentru a concluziona dupa propriile pareri daca individul examinat spunea adevarul sau nu, ulterior comparandu-se rezultatele lor cu diagramele pneumografului. Folosindu-se numai de curbele pe care respiratia le facea pe pneumograf a observat ca in caz de minciuna respiratia era de mai lunga durata decat inspiratia, iar in cazurile de sinceritate fiind tocmai invers, inspiratia era aceea care dura mai mult. Asadar importanta nu este frecventa, nici profunzimea respiratiei, ci numai forma.

Continuand experimentele lui Benussi, H.D. Burtt foloseste insa in plus si presiunea sanguina sistolica, concluzionand ca presiunea sanguina sistolica avea o mai mare valoare diagnosticala decat respiratia.

Primul poligraf imbunatatit este construit de Keller in 1925 cu ajutorul universitatii Netwestern, astfel punand bazele poligrafului industrial.

In 1938, Compania de cercetari asociate din Chicago, imbunatateste poligraful prin introducerea unui inregistrator capabil sa masoare variatiile reactiei galvanice a pielii.

De-a lungul timpului, desigur, a avut loc o perfectionare considerabila a poligrafului, atat in sens tehnic, cat si in ceea ce priveste metodologia de utilizare a aparaturii, ajungandu-se la forma existenta astazi.

Folosirea tehnicii poligraf in procesul penal ca si in alte domenii, in zilele noastre a devenit o realitate nu numai in SUA ci si in Europa, in tara noastra testarile cu ajutorul tehnicilor poligraf fiind de data recenta.

Biodetectia comportamentului duplicitar, care este un act constient, se bazeaza in prezent pe inregistrarea concomitenta a cresterii tensiunii arteriale, pe dilatarea bronhiilor sau pe cresterea consumului de oxigen, pe cresterea consecutiva a conductibilitatii electrice a pielii, care, reglate in afara vointei de catre sistemul nervos vegetativ, permite inregistrarea modificarilor pe aparatul poligraf. Intensitatea modificarilor unei astfel de biodiagrame ar fi proportionala cu intensitatea sentimentelor de culpabilizare ale subiectului supus analizei, datorita, de exemplu, a matricei infrantionale. Daca se respecta regula Eysenck de a pune intrebari relevante alaturi de altele irelevante, se vor observa ca modificarile vegetative apar doar la intrebarile relevante si nu la cele neutre, expertul trebuind sa elaboreze, in prealabil, versiunea adecvata cazului.

Odata cu progresul uluitor al tehnologiei in informatica, in zilele noastre se pot utiliza detectoare de minciuni cu electrozi atasati scalpului si conectati al un computer ce inregistreaza modificarile biocurentilor cerebrali ce se inscriu apoi pe o camera video. Alte feluri de detectari se pot efectua si prin utilizarea de substante ce produc o stare de obnubilare, sub influenta carora raspunsurile devin sincere, subiectul neputandu-se opune constient.

Factori ce pot influenta sau afecta rezultatele testelor in tehnica poligraf

preocuparea individului testat asupra posibilitatii de depistare a nesinceritatii sale, fiind primul factor care explica modificarile fiziologice ce sunt inregistrate si interpretate ca simtome de minciuna. Explicatia psihologica pentru care diagrama nu sesizeaza minciuna consta in aceea ca intreaga activitate psihica este comutata asupra constientizarii pericolului, lasand intr-un con de umbra aspectele legate de fapta comisa.

comportamentele inductoare de vinovatie trebuiesc evitate, fiind inlaturate in pretestare si trebuie facuta totodata disocierea de alte fapte sau infractiuni similare.

un alt factor il poate constitui incomoditatea fizica in timpul testului, de regula indivizii nesinceri plangandu-se de acest aspect, dar avand o importanta deosebita totusi fiindca pot da erori pe diagrama.

intrebarile excesive, printr-o testare prea lunga, individul putand deveni areactiv atunci cand minte, retestarea nefiind recomandata.

o alta greseala comisa se face atunci cand un infractor este testat la cateva ore de la actul comis, acesta avand un subsoc (epuizare de adrenalina), datorita emotiilor implicate in imprejurarile faptice, iar o alta este aceea unei anchetari excesive si obositoare. Explicatia este ca organele suprarenale emit adrenalina din cand in cand, astfel celulele suprarenale nu mai fac fata testarii.

un alt factor ce influenteaza rezultatul testelor este hiperanxietatea, acele cresteri arteriale la toate intrebarile, deoarece:

individul vrea sa iasa bine la test

rasunsurile sunt date cu prea mare promptitudine

Pentru a elimina acest factor, pretestele pot fi concepute cu intrebari mai lungi, irelevante, se pot da explicatii ample despre tehnica poligraf, atitudinea examinatorului trebuie sa fie de asemenea naturala.

Tehnica poligraf este ineficienta pentru o parte din indivizii testati, astfel:

neinteligentii, neinstruitii, cei care nu cred ca minciuna lor poate sa fie detectata prin aceste mijloace

indivizi fara constiinta juridica sau sociala

indivizi epuizati, culpabilizati, testati prea mult

Diagrama prezinta, in aceste cazuri, o natura constanta regulata si lipsa raspunsurilor semnificative caracteristice, iar solutiile eliminarii ineficientei sunt consilierea pretest, siguranta in abordare a celui testat (voce, comportament).

Alt tip de individ care nu poate fi testat este mincinosul patologic, acesta neputand constientiza un profit moral sau social, dupa urma minciunii sale.

Trebuiesc eliminate in pretestare, de asemenea, anomaliile fiziologice si mentale, iar frazeologia intrebarilor trebuie sa fie adecvata, intrebarile trebuind sa contina un singur verb, iar intrebarile de control bine alese.

Mijloace tehnice de examinare:

poligraful - este un instrument care inregistraza sub forma grafica trei indicatori de baza ai modificarilor fiziologice tipice starilor de stres psihologic (tensiunea arteriala si pulsul, doua trasee ale dereglarilor respiratiei, rezistenta electro-dermica)

detectorul de stres emotional in voce (PSE) - este cunoscut si sub denumirea de dektor, tensiunea psihica este detectata in microtremurul vocii

detectorul de stres emotional in scris - un dispozitiv anexa a poligrafului, inregistrand tot sub forma grafica modificarile intervenite in scris

Testarea poligraf se face numai cu acordul persoanei testate, dupa ce aceasta a fost informata in ce consta proba testarii si dupa un consult medical somatic si psihic. Testarea se face prin intrebari scurte la care subiectul trebuie sa raspunda prin DA sau NU.

Diagnosticul biogramei facandu-se sintetizarea elementelor obtinute sunt astfel urmatoarele:

biograma pozitiva - aceasta fiind apta pentru conversie in proba de vinovatie

biograma negativa - aceasta este apta ca proba de nevinovatie

biograma incerta - cand aceasta nu afera posibilitatea conversiunii in proba si reclama metiunile speciale pe care expertul psiholog le face in explicarea concluziilor sale

Situatiile care impun testarea cu ajutorul poligrafului sunt:

a)     cand se cere stabilirea sinceritatii subiectului testat

b)     cand se cere sa se stabileasca locul unde se gasesc corpurile delicte

c)     ori de cate ori este necesar pentru stabilirea adevarului

Concluzionam prin citatele urmatoare ale distinsului profesor Tudorel Butoi:

"Poligraful este un mijloc auxiliar de investigatie foarte folositor daca rezultatele obtinute cu ajutorul sau sunt operativ valorificate in cadrul urmaririi penale Departe de a fi un mijloc de proba, el nu poate inlocui o temeinica munca operativa si de cercetare, ci va trebui inteles ca fiind un instrument apartinand tehnicii si tacticii criminalisticii, cu ajutorul caruia se elimina tatonarile, se diminueaza riscurile injustitiei si se da o corecta orientare primelor activitati ce decurg din interogarea persoanelor incluse in cercurile de banuiti Investigatia poligraf are un specific aparte, este din toata criminalistica singura care ataca banuitul direct in structura sa mentala, perversa, predilect duplicitara (matricea infrantionala), terenul ei fiind mult mai fragil decat acela al prelucrarii urmelor create de om

De aceea suntem primii care avertizam ca a nu se tine seama de relativitatea concluziilor investigatiilor poligraf este tot atat de grav cu a le acorda un credit total sau a le ignora cu desavarsire.

si

Investigatia si detectia comportamentelor simulate (ori disimulate) nu poate fi considerata, nici prin continut, nici prin forma si nici prin tehnica pe care o utilizeaza ca fiind o procedura care incalca prezumtia de nevinovatie si mijloacele legale de cautare a probelor. Dimpotriva, este o metoda integral umana.