CUNOASTEREA DE SINE SI IMAGINEA DE SINE

CUNOASTEREA DE SINE SI IMAGINEA DE SINE

Cunoasterea si acceptarea de sine sunt variabile fundamentale in functionarea si adaptarea optima la mediul social, cu scopul mentinerii sanatatii mentale si emotionale. Conform psihologiei umaniste dezvoltate de Carl Rogers si Abraham Maslow, fiecare persoana este valoroasa in sine. Prin natura sa umana, are capacitatea de a se dezvolta si de a-si alege propriul destin, de a-si valida calitatile si caracteristicile pozitive in conditiile in care mediul este capabil sa-i ofere posibilitatea de actualizare a sinelui.

DEFINITII:

Cunoasterea de sine este un proces cognitiv, afectiv si motivational individual ce suporta influente puternice de mediu. Se dezvolta odata cu varsta si cu experientele prin care trecem, tocmai de aceea niciodata nu putem afirma ca ne cunoastem pe sine in totalitatea, deoarece nu exista o limita temporala sau o treapta evolutiva pana la care se dezvolta acest proces. Confruntarea cu evenimente diverse poate scoate la iveala dimensiuni noi ale personalitatii sau le dezvolta pe cele subdimensionale, conturand complexitatea propriei personalitati.

Imaginea de sine se refera la totalitatea perceptiilor privind abilitatile, atitudinile si comportamentele personale. Poate fi inteleasa ca o reprezentare mentala a propriei persoane sau ca o structura organizata de cunostinte declarative despre sine care ghideaza comportamentul social, actiunile intreprinse. Imaginea de sine presupune constientizarea a " cine sunt eu" si a " ce pot sa fac eu" si in functie de aceasta este influentata atat pertceptia lumii, cat si a propriilor comportamente. O persoana cu o imagine de sine saraca sau negativa va tinde sa gandeasca, sa simta si sa se comporte negativ.

Cunoasterea de sine si formarea imaginii de sine sunt procese complexe ce implica mai multe dimensiuni. Imagine de sine- EUL- nu este o structura omogena si singulara. In cadrul imaginii de sine facem distinctie intre Eul( sinele) real, Eul(sinele) viitor si Eul ( sinele) ideal:

Eul real sau Eul actual este rezultatul experientelor noastre, mediului social si cultural in care ne-am format si in care traim. Eul real cuprinde:

Eul fizic, material, structureaza dezvoltarea, incorporarea si acceptarea proprie corporalitati. Imaginea corporala se refera la modul in care persoana se percepe pe sine si la modul in care ea/el crede ca este perceput de ceilalti.

Imaginea corporala determina gradul in care ne simtim comfortabil sau nu cu corpul nostru. Daca imaginea ideala a Eului corporal este puternic influentata de factori culturali, sociali( standarde impuse si promovate prin mass-media) si nu corespunde Eului fizic, poate genera sentimente de nemultumire, neincredere, furie, izolare.

Eul cognitiv se refera la modul in care sinele recepteaza si structureaza continuturile informationale despre sine si lume, si la modul in care opereaza ele. Sunt persoane care retin si reactualizeaza doar evaluarile negative despre sine, altii le reprima, altii le ignora. In cadrul Eului cognitiv includem si memoria autobiografica, cu toate consecintele pe care le implica asupra personalitatii.

Eul emotional( Eul intim sau Eul privat) sintetizeaza totalitatea sentimentelor si emotiilor fata de sine, lume si viitor. De multe ori, persona nu doreste sa dezvaluie sinele emotional decat unor persoane foarte apropiate, familie, prieteni, rude. Prezenta unui Eu emotional stabil ne determina sa percepem lumea si pe cei din jur ca un mediu sigur, care nu ameninta imaginea de sine.

Eul social ( Eul interpersonal) este acea dimensiune a personalitatii pe care suntem dispusi sa o aratam lumii-este " vitrina " persoanei. Cu cat discrepanta dintre Eul emotional si cel social este mai mare cu atat gradul de maturitate al persoanei este mai mic. O persoana imatura se va purta intr-un anumit mod acasa, intre prieteni si cu totul altfel in cadrul interactiunilor sociale.

Eul spiritual reflecta valorile si reperele existentiale ale unei persoane. Din acest punct de vedere oamenii pot fi etichetati ca fiind pragmatici, idealisti, religiosi, altruisi, pacifisti.

Eul viitor ( Eul posibil) vizeaza modul in care persoana isi proiecteaza dezvoltarea personala si se proiecteaza in viitor. Eul viitor inglobeaza aspiratiile, motivatiile si scopurile de durata medie sau lunga. Eul viitor poate actiona ca factor motivational pentru comportamentul vizat, in acest caz devenind un Eu dorit. Poate incorpora si posibilile dimensiuni neplacute de care ne este teama sa nu le dezvoltam in timp ( alcoolic, singur, esuat), si in acest caz este un Eu temut.

Eul ideal este ceea ce ne-am dori sa fim , dar in acelasi timp suntem constienti ca nu avem resursele necesare pentru a ajunge la o finalitate. Eul viitor este cel care poate fi atins, cel ideal o himera. Cand ne apropiem sau chiar reusim sa atingem asa numitul ideal, realizam ca dorim altceva si acel altceva devine ideal, starea de neimplinire si nemultumire continuand sa ne insoteasca. Daca o persoana se va axa pe decalajul care exista intre Eul real si cel ideal are foarte multe sanse sa traiasca permanent intr-o stare de nemultumire de sine, frustrare si depresie.

Sintetizand elementele definitorii ale tuturor dimensiunilor ce contureaza complexitatea imaginii de sine putem descrie portretul persoanelor cu o imagine de sine pozitiva:

Comunica cu usurinta cu ceilalti

Cunoasc posibilitatile si limitele de care dispun

Cunoasc drepturile si stiu sa le foloseasca

Sunt optimisti, activi

Sunt increzatori in propriile forte

Nu se lasa descurajati de esecuri

Isi asuma responsabilitatea pentru faptele lor

Isi exprima propriile opinii

Nu au complexe fata de ceilalti

Accepta schimbarile

Sunt dispusi sa invete

Nu se considera autostiutori

Accepta cu usurinta valorile altora, fara a renunta la propriile valori

Dezvolta relatii pozitive cu cei din jur

Se apropie de oamenii care au incredere in ei

Exista o relatie bidirectionala intre nevoile umane si conturarea imaginii de sine. O imagine pozitiva este asociata cu o evolutie permanenta pe scala nevoilor umane. Potrivit piramidei lui Maslow, imaginea de sine, echilibrata din perspectiva dimensiunilor sale, presupune atingerea inclusiv a nevoii de autorealizare.

Autorealizare

Stima

Acceptare

Securitate

Fiziologice

Piramida nevoilor umane a lui Abraham Maslow

Ierarhia nevoilor umane in conceptia lui A. Maslow reflecta faptul ca actiunile umane sunt orientate spre satisfacerea anumitor trebuinte. Modul de evolutie si gradul acesteia variaza de la o persoana la alta, astfel:

Toti suntem orientati spre satisfacerea nevoilor elementare, tocmai de aceea ele constituie baza piramidei. Aici sunt incluse nevoile de ordin fiziologic: hrana, aer, apa, imbracaminte,de ordin senzorial, sexual,etc;

Nevoia de securitate individuala in mediul natural si social se refera la protejarea fata de fortele exterioare ostile si fata de diferiti factori de risc;

Nevoile sociale se raporteaza la necesitatea acceptarii si apartenentei. Imaginea de sine pozitiva inseamna asumarea acestor nevoi superioare, o imagine negativa fiind simptom si factor declansator in cazul nesatisfacerii corespunzatoare a acestei trebuinte umane;

Nevoia de stima deriva dintr-o nevoie autoevaluativa a individului, care doreste sa-i fie recunoscut statutul pe care il are sau spre care aspira, sa-i fie apreciate competentele, cunostintele, performantele, calitatile s.a.

Nevoia de autorealizare, de implinire de sine vizeaza construirea unei imagini de sine favorabile si capacitatea de autocontrol. Aceasta trebuinta este satisfacuta atunci cand individul se apreciaza ca fiind " cineva", cand are capacitatea de decizie asupra scopurilor si mijloacelor de implinire sociala.